Preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România (AMR), Lia Olguţa Vasilescu, consideră că reforma administrativă se va realiza atunci când se va face regionalizarea, iar măsurile luate de premierul demis Ilie Bolojan prin OUG 7/2026, de reducere a numărului de posturi din administraţia publică locală, sunt mai degrabă „nişte ajustări” din punct de vedere financiar.

Preşedintele american Donald Trump a afirmat joi că s-ar „simţi mai bine” dacă Statele Unite ar recupera uraniul îmbogăţit al Iranului, considerând că acest lucru „este mai degrabă o chestiune de relaţii publice decât de orice altceva”.

Procurorii Gigi Ștefan și Teodor Niță de la Parchetul Curții de Apel Constanța au fost reținuți în cursul nopții de Parchetul General, pentru 24 de ore, într-un dosar de abuz în serviciu și alte infracțiuni de corupție, au declarat surse judiciare pentru Agerpres. Cei doi au fost audiați mai multe ore la sediul Parchetului General, …

„Sunt foarte fericită! Și recunoscătoare pentru fiecare vot”, a spus reprezentanta României după ce s-a calificat joi seară în finala concursului Eurovision 2026. Alexandra Căpitănescu spune că este recunoscătoare pentru fiecare vot, pentru fiecare mesaj primit după ce a urcat pe scena din Viena în cea de-a doua semifinală a competiției muzicale, interpretând piesa „Choke …

ANM a publicat prognoza pentru următoarea lună. 18 – 25 mai: ploi excedentare în est, deficit în vest Prima săptămână a intervalului analizat vine cu temperaturi în jurul mediilor specifice acestei perioade, pe întreg teritoriul României. Precipitațiile vor fi însă distribuite neuniform. Jumătatea estică a țării va înregistra un regim pluviometric excedentar. În schimb, regiunile vestice, nord-vestice și sud-vestice vor avea cantități de precipitații sub normal. În restul țării, ploile se vor încadra în limitele obișnuite pentru această perioadă. 25 mai – 1 iunie: stabilitate termică, variații la precipitații Săptămâna care acoperă finalul lunii mai și începutul lui iunie menține temperaturile medii aproape de valorile normale la nivel național. Și în acest interval, precipitațiile rămân inegale pe regiuni. Regiunile sudice și sud-estice vor beneficia de cantități ușor excedentare. Regiunile vestice și nord-vestice vor rămâne în continuare sub media normală. În restul țării, regimul pluviometric va fi apropiat de cel obișnuit pentru această perioadă. 1 – 8 iunie: echilibru general Prima săptămână din iunie aduce condiții meteo mai uniforme pe întreg teritoriul României. Temperaturile medii se vor menține aproape de valorile normale în majoritatea regiunilor. Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi și el apropiat de cel normal în cea mai mare parte a țării. Este săptămâna cu cele mai echilibrate condiții din întregul interval analizat. 8 – 15 iunie: ușoară încălzire în vest și nord-vest Ultima săptămână din prognoză aduce o ușoară abatere termică pozitivă în regiunile vestice și nord-vestice. Temperaturile medii vor depăși ușor valorile normale specifice acestei perioade. În restul țării, termometrele se vor menține în parametri obișnuiți. La capitolul precipitații, regiunile vestice, nord-vestice și centrale vor înregistra cantități ușor deficitare. Celelalte zone ale țării vor avea ploi în jurul mediilor normale.

Decizia de ultim moment a lui Pete Hegseth de a anula detașarea a 4.000 de militari în Polonia a luat prin surprindere atât personalul Pentagonului, cât și aliații europeni — cel mai recent exemplu de măsură bruscă luată de secretarul Apărării, care a prins pe nepregătite ambele părți ale Atlanticului. Nu a fost clar exact de ce Hegseth a emis ordinul, potrivit a trei oficiali din domeniul apărării familiarizați cu problema, citați de Politico. Președintele Donald Trump și-a exprimat în repetate rânduri furia și frustrarea față de aliații europeni pentru eșecul acestora de a ajuta în războiul cu Iranul, deși Trump a etichetat Polonia drept un „aliat model” pentru cheltuielile sale ridicate în domeniul apărării. Oficialii Pentagonului nu erau la curent cu recenta decizie de a anula detașarea a 4.000 de militari americani în Polonia, a relatat Politico. „Nu aveam nicio idee că se va întâmpla asta”, ar fi declarat un oficial american, subliniind că oficialii europeni și americani au petrecut ultimele 24 de ore la telefon încercând să înțeleagă decizia și să afle dacă vor mai urma și alte surprize. Declarațiile vin în urma unui articol publicat de The Wall Street Journal, care afirma că mobilizarea a peste 4.000 de militari americani în Polonia, prevăzută în cadrul unei rotații planificate, a fost suspendată, deși o parte din personal și echipament se afla deja în drum spre Europa. Ce spune Hodges? Generalul-locotenent Ben Hodges, fost comandant al Armatei SUA în Europa, ar fi declarat că rolul armatei în regiune „se rezumă la descurajarea rușilor, protejarea intereselor strategice ale Americii și asigurarea aliaților”. „Acum, un element foarte important care urma să facă parte din acea descurajare a dispărut”, a spus el. El a mai spus că polonezii nu l-au criticat niciodată pe președintele Donald Trump, adăugând: „Ei fac tot ceea ce ar trebui să facă niște aliați buni… Și totuși, se întâmplă asta”. Joel Linnainmaki, un fost oficial finlandez, a descris decizia ca fiind o „provocare majoră” pentru securitatea Europei și „o modalitate extrem de perturbatoare de a transfera responsabilitatea către europeni”. „Pentru aliații aflați în vecinătatea Rusiei, acest lucru va trebui să le schimbe calculele”, a adăugat el. Și Germania este pe listă Atât Polonia, cât și Finlanda au granițe lungi cu Rusia – Finlanda având cea mai lungă graniță dintre toate țările NATO, scrie Anadolu. La începutul acestei luni, Pentagonul a anunțat, de asemenea, planuri de retragere a aproximativ 5.000 de militari din Germania. Acest anunț a venit în urma disputei dintre Trump și cancelarul german Friedrich Merz, pe fondul criticilor aduse de acesta la adresa modului în care Casa Albă gestionează conflictul dintre SUA și Iran. Trump a propus de mai multe ori retragerea trupelor americane din Europa, sugerând că continentul nu depune suficiente eforturi pentru a se apăra.

Ținut pe loc de Compania Națională de Administrarea Infrastructurii Rutiere (CNAIR), care după ce a organizat licitațiile a dat ordin de începere a lucrărilor abia pentru anul viitor, dar preluat de Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), proiectul Drumului Expres Oradea – Arad ar putea începe să fie concretizat din vara aceasta, anunță Bihoreanul. „Ne […] © G4Media.ro.

„Stimate domnule președinte Trump, îmi face o mare plăcere să vă întâlnesc din nou aici, la Beijing. Aceasta marchează prima dumneavoastră vizită în China după nouă ani și merită menționat faptul că întâlnirea noastră atrage atenția la nivel mondial”, a declarat Xi Jinping, deschizând summitul cu președintele american, în jurul unei mese dreptunghiulare din Marea […] © G4Media.ro.

Planurile prim-ministrului britanic, Keir Starmer, pentru o resetare a relațiilor țării sale cu Uniunea Europeană riscă să eșueze dacă nu-și relaxează „liniile roșii” în negocierea cu blocul european,...

Se propune plafonarea subvențiilor pentru fermieri la 100.000 de euro pe an

Iată mai jos postarea lui Ivan de pe facebook, însoțită și de un grafic: Am văzut în ultimele zile afirmații despre situația plăților la Ministerul Energiei la momentul demisiei mele. Răspund cu datele oficiale, publice, verificabile. Plăți PNRR la Ministerul Energiei: – Mandatul Burduja (PNL), 24 de luni, iun. 2023 – iun. 2025: ~399 milioane lei Mandatul meu, 10 luni, iul. 2025 – apr. 2026: 941 milioane lei Plăți Fondul pentru Modernizare: – Mandatul Burduja, 24 de luni: ~550 milioane lei Mandatul meu, 10 luni: 803 milioane lei Într-un mandat de peste două ori mai scurt decât al predecesorului meu din PNL, am plătit aproape de două ori mai mulți bani din PNRR și Fondul pentru Modernizare. Și asta în condițiile în care am găsit, în iulie 2025, un minister cu o capacitate administrativă extrem de redusă. Ministerul Energiei este cel mai mic din România, după numărul angajaților. Mulți dintre ei au plecat ca urmare a unei restructurări operate din pix, făcută chiar în iunie 2025. Ghilotina administrativă a fost folosită în Minister așa cum a fost folosită și în producția de energie, la centralele pe cărbune. PNL a tăiat cu orice preț capacități de producție și locuri de muncă. Eliminarea producției a dus la prețuri mai mari pentru energia electrică. Eliminarea joburilor din Minister a determinat un termen mai lung de rezolvare a cererilor de plată. Când am preluat Energia, nu am ieșit public cu o sinteză a problemelor găsite. Nu am considerat că este colegial să faci asta, să transformi preluarea unui minister într-un atac la adresa omului care a plecat. Am preferat să lucrez. Cu aproape 100 de oameni mai puțin, am accelerat plățile, am deblocat proiecte și am livrat rezultate. Cifrele vorbesc de la sine Răspunsul lui Burduja Sebastian Burduja, care a ocupat fotoliul de la Energie înantea lui Ivan, l-a acuzat că minte și că de fapt se laudă cu realizările pe care el, Burduja, le are. Iată ce i-a răspuns Burrduja într-un comentariu: „Bogdan Ivan, există o limită în orice dezinformare, dincolo de care devine minciună, și încă una străvezie. Ca să nu zic penibilă. Orice novice, chiar și unul care nu știe diferența dintre Watt și Volt, știe că plățile se fac DUPĂ ce un contract se semnează, proiectele se finalizează (în ani), iar beneficiarii vin cu cereri de plată sau de rambursare, situații de lucrări etc. Deci plățile pe care spuneți că le-ați făcut în ultimele zece luni sunt pe contracte semnate în mandatul meu. Echipa ministerului a semnat între iunie 2023 și iunie 2025 mii de contracte din PNRR și FM, de miliarde de euro. La preluarea mandatului meu, pe PNRR nu era niciun contract semnat, pe FM erau câteva (sub 10). Recordul nostru a fost de și peste 100 de contracte noi într-o săptămână. Aceste investiții au avansat și tot ce trebuia să faceți era să procesați cererile și să plătiți banii cuveniți beneficiarilor”, a scris Burduja într-un comentariu. Bolojan a spus că va accelera plățile Ilie Bolojan, care este ministru interimar al Energiei, spune că acum prioritatea este plata investițiilor făcute deja din bani europeni și accesarea fondurilor din PNRR. Bolojan a spus zilele trecute că va fi detașat personal suplimentar, dar va fi fi modificată și salarizarea. “Priorități la Energie. Plata lucrărilor de investiții și accesarea fondurilor europene”, a scris Bolojan pe pagina sa de facebook. “Când am preluat interimatul la Ministerul Energiei, am cerut o situație a proiectelor de investiții, să văd câți bani s-au plătit, câte cereri de plată sunt în analiză și unde stau dosarele.  Să putem lua măsuri pentru a termina investițiile până în august și să nu pierdem banii europeni. Am văzut că avem bani, avem proiecte, dar avem blocaje și probleme care întârzie lucrările. Pe fondurile europene din PNRR, anul acesta, în primele 4 luni, s-au făcut plăți de 60 milioane euro. Există încă 135 milioane euro solicitați la plată, în 82 de cereri neprocesate, multe depuse de luni de zile. De anul trecut, cea mai mare parte, câteva și din 2024. Mai avem 4 luni pentru a putea termina lucrările și a face plăți. Am mai avea de achitat peste 400 milioane euro, fără cererile depuse și nerezolvate. Întârzierile sunt mari, iar concluzia este simplă: nu este suficient să avem finanțare. Trebuie să avem organizare, procesare rapidă și plăți făcute la timp. Altfel, lucrările nu se vor termina și putem pierde fondurile europene”, a scris Bolojan. “În următoarele două săptămâni vom face plăți de peste 60 de milioane de euro. Săptămânal se va face publică suma achitată”, a conchis ministrul interimar. Bugetul Ministerului Energiei au crescut de 3,7 ori anul acesta, de la 5,34 miliarde lei în 2025 la 19,71 miliarde lei în 2026, în principal ca urmare a majorării sumelor destinate finanțării investițiilor beneficiare de bani nerambursabili de la UE prin Fondul de Modernizare. La preluarea postului de ministru interimar al Energiei, pe 24 aprilie, Bolojan a declarat că o primă urgență este accesarea fondurilor europene, dat fiind că prin Ministerul Energiei se derulează un număr mare de proiecte de investiții aflate în diferite faze, unele avansate, altele cu risc de a nu fi terminate. ″Finalizarea în bune condiții a proiectelor finanțate din granturi va fi o prioritate în lunile următoare. În ceea ce privește accesarea fondurilor europene, este necesar să îndeplinim anumite condiții, așa-numitele jaloane. În acest sens, trebuie să adoptăm mai multe acte normative, pe care le-am analizat astăzi. Am identificat acele măsuri care pot ridica dificultăți și, prin dialog cu Comisia Europeană, vom clarifica detaliile în perioada următoare, astfel încât propunerile legislative să fie considerate jaloane îndeplinite″, a arătat atunci ministrul interimar al Energiei.    

Europa și SUA au pozitii radical diferite și în ceea ce privește piețele de criptomonede, în condițiile în care UE se concentrează mai mult pe reglementare ezitând să lanseze anunțatul euro digital, iar SUA se pregătește deja să își construiască o rezervă strategică de monedă digitală. Nu putem știi încă dacă prudența UE va duce și de această dată la ratarea unei oportunități de dezvoltare în viitor, este chiar posibil să se dovedească o strategie utilă, însă e clar că șansele ca UE să mai poată ține pasul cu celelalte puteri economice în ceea ce privește dezvoltarea în zona cripto sunt tot mai mici. Mai ales că, în acest moment, punctul central al strategiei europene este reglementarea cât mai strictă a acestor piețe și chiar impunerea de taxe suplimentare. Alături de celelalte țări europene,  România va implementa normele Directivei MICA, prima lege din lume care duce la o reglementare și supraveghere amplă a piețelor cripto. Detalii despre măsurile pe care le vor lua ASF și BNR în această privință găsiți AICI . Pe de altă parte, euro digital, o monedă gândită pe sistem stablecoin, singurul proiect important anunțat de UE în această zonă, are șanse tot mai mici de reușită. Citește și: Euro digital – BCE nu crede în proiectul monedei digitale europene de tip Stablecoin SUA își fac rezerve strategice de cripto La polul opus, Patrick Witt, director executiv al Consiliului Prezidenţial pentru Active Digitale de la Casa Albă, a anunțat că în următoarele săptămâni vor fi anunțate detalii importante despre Rezerva Strategică Bitcoin. Anunțul a fost făcut la conferința Consensus Miami 2026, care s-a desfăşurat între 5 şi 7 mai 2026, la Miami, unde au participat peste 20.000 de lideri din sectoarele crypto, finanţe, tehnologie şi politică, potrivit organizatorulului CoinDesk. Declaraţia oficialului de la Casa Albă oferă cel mai clar calendar avansat până acum de SUA, de la ordinul executiv semnat de Donald Trump în martie 2025 pentru înfiinţarea rezervei, potrivit publicației TheStreet. „Parafrazând o celebră maximă filosofică, Adevăr dincoace de Atlantic sau eroare dincolo? (B. Pascal, 1657: ”Adevăr dincoace de Pirinei, eroare dincolo.”). Diferența de abordare este semnificativă pentru că în timp ce Bitcoin este un activ volatil, folosit adesea pentru investiții, un stablecoin este conceput să aibă o valoare fixă, fiind ideal pentru plăți și conservarea capitalului”, arată o analiză comparativă publicată de www.studiifinanciare.ro. Ce diferențe sunt între bitcoin și stablecoin, modelul pe care ar trebui să îl preia UE pentru euro digital Dacă pentru un Bitcoin prețul este determinat exclusiv de cerere și ofertă, putând varia foarte mult într-un interval scurt, un stablecoin menține o valoare constantă, fiind ancorat la un activ extern stabil, dolar sau euro. Acesta funcționează ca un “pod” între sistemul financiar tradițional și lumea crypto, facilitând plățile zilnice și tranzacțiile rapide pe platformele de schimb fără expunere la volatilitate. Pe de altă parte, dacă bitcoin este complet descentralizat, nicio entitate nu îl controlează, stablecoin este susținut de rezerve, cum ar fi monede tradiționale în conturi bancare, aur sau alte mecanisme algoritmice. În timp ce în Europa, apetitul bancherilor centrali, chiar și pentru monede digitale susținute de reserve tradiționale este mai redus, în SUA, criptomonedele sunt privite ca o rezervă strategică de investiții pe termen lung. Mai mult, la o audiere din Camera Reprezentanţilor, pe 30 aprilie, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a confirmat importanţa bitcoin pentru securitatea naţională a Statelor Unite, potrivit acelorași surse, menționate anterior. A fost pentru prima dată când un secretar al Apărării în funcţie defineşte Bitcoin drept instrument de exercitare a puterii naţionale. Trezoreria SUA ar putea fi obligată să achiziționeze bitcoin Bitcoin Act 2025 ar obliga Trezoreria să cumpere 200.000 BTC pe an, timp de cinci ani, şi să păstreze aceste monede cel puţin 20 de ani, conform TheStreet. În prezent, iniţiativa se află în Comitetul Bancar al Senatului, iar o etapă de marcare este aşteptată în această lună. Dacă Bitcoin Act va trece, Trezoreria ar putea începe prima achiziţie oficială de bitcoin în trimestrul al patrulea din 2026, potrivit aceleași publicații. „O asemenea decizie ar transforma Statele Unite în prima naţiune suverană care acumulează în mod activ bitcoin ca activ de rezervă strategică”, arată analiza citată mai sus. De cealaltă parte a Atlanticului, o serie de mari bănci din zona Euro, inclusiv Societe General, lucrează la crypto active legate de moneda unică, încercând să pătrundă pe o piaţă dominată de dolarul SUA, o decizie care, susţin unii analişti, va spori vizibilitatea euro, potrivit analizei publicate de Reuters, citată de Economica.net. Însă, președinta BCE, Christine Lagarde susţine că necesitatea pentru stablecoins denominate în euro „este mult mai redusă decât pare” deoarece pot accelera turbulenţele de pe pieţele financiare şi slăbi capacitatea BCE de a ajunge în toate sectoarele economiei cu politica sa monetară. O amplă analiză comparativă privind abordările UE și SUA rpvind piețele cripto, inclusiv detalii privind planurile unice ale SUA, puteți parcurge AICI.  

Two children are among at least 16 killed in Ukraine's capital in massive Russian drone and missile attacks, officials say.

Drones bound for Russia crashed down in Latvia last week, prompting a political fallout.

Admiral Brad Cooper defended the results of the US-Israeli war on Iran, as lawmakers questioned him on Capitol Hill.

Washington and Beijing expected to extend trade truce, but analysts see only modest breakthrough in strained ties.