Preşedintele american Donald Trump l-a decorat pe Elon Musk, fostul său prieten căzut în dizgraţie anul trecut, cu „Medalia Naţională a Ştiinţei”, care marchează întoarcerea gigantului tech pe orbita prezidenţială, relatează AFP.

Temperaturile se vor situa în jurul valorilor normale pentru această perioadă, în toate regiunile ţării, în următoarele patru săptămâni, potrivit estimărilor meteorologice pentru intervalul 12 octombrie - 9 noiembrie, publicate vineri de ANM.

Prima oară am auzit de strugurii Cotton Candy în filmul Fresh (2022), în care cele două personaje principale se cunosc într-un supermarket fix vorbind despre acest soi de struguri, care, spun ele, are gust de vată de zahăr. Întreaga scenă pare o reclamă. E posibil să fie. Mi s-a părut interesant atunci, dar am fost …

Președintele american Donald Trump i-a decorat pe Elon Musk, fostul său prieten căzut în dizgrație anul trecut, și pe mai influenți lideri din domeniul tehnologiei cu Medalia națională pentru știință, relatează NBC News. Summitul intitulat „Știința: O nouă epocă de aur” a avut loc joi la Institutul pentru Pace al SUA de la Washington. Medalia …

„Rămâneți uniți, bucurați-vă de drum și zâmbiți”, este mesajul atacantului norvegian pentru fani, potrivit Sky Sports. Haaland a vorbit înaintea primului meci de după verdict, duminică, 11 octombrie, de la ora 18:30 (ora României), pe terenul lui Liverpool. Întrebat ce le transmite suporterilor, a spus că echipa trebuie să rămână pozitivă, orice s-ar întâmpla, și să se concentreze pe câștigarea meciurilor. „Sunt și eu fan” Haaland, fiul fostului jucător al lui City Alf-Inge Haaland, spune că se consideră el însuși suporter al clubului. Atacantul a mărturisit că ține mult la oraș și la fani și că simte alături de ei. Despre duelul cu Liverpool, norvegianul a amintit că urmărea, pe când juca la Salzburg și la Dortmund, meciurile din perioada în care Guardiola și Klopp se împingeau reciproc la limită. Rivalitatea a fost atât de strânsă încât sezonul 2018/19 s-a încheiat cu City campioană la un singur punct de Liverpool. După verdict, Klopp a spus că nu se așteaptă să primească retroactiv titlurile pierdute atunci. Haaland a câștigat, a remizat și a pierdut pe Anfield, iar fiecare meci cu Liverpool rămâne special, a spus el. Maresca: „Suntem foarte calmi” Antrenorul lui City, Enzo Maresca, a vorbit și el pentru prima dată după verdict, într-un interviu pentru televiziunea clubului. Italianul spune că este foarte calm și că are încredere totală în club. Jucătorii nu dau prea mare atenție zgomotului din jur și se gândesc doar la cum pot învinge Liverpool, mai ales că echipa e pe primul loc, a adăugat el. Ce a stabilit comisia Potrivit comisiei independente, între sezoanele 2009/10 și 2017/18, Manchester City a încheiat contracte fictive cu mai mulți parteneri comerciali, într-o schemă de finanțare mascată. Scopul a fost umflarea artificială a veniturilor cu 830 de milioane de lire sterline. Clubul a depus conturi care ascundeau situația financiară reală și a încălcat semnificativ limitele de cheltuieli ale Premier League și UEFA. Comisia a constatat și că City nu a cooperat cu ancheta, regretând totodată că decizia a venit atât de târziu, după audierile din septembrie–decembrie 2024. City s-a declarat nevinovată, a numit verdictul o simplă „opinie” cu erori grave de drept și de fapt și a depus apel. Clubul are de partea sa și principalul sponsor, Etihad Airways, partener din 2009. Compania aeriană din Abu Dhabi respinge categoric orice implicare în aranjamente comerciale nereglementare, spune că Premier League nu a contactat-o niciodată în timpul procedurii și cere acum consultanță juridică pentru a-și proteja interesele, potrivit agenției Reuters. De ce apelul ar putea dura până în 2027 Noile reguli ale Premier League prevăd că apelul trebuie încheiat în 12 săptămâni, cu o audiere de cel mult cinci zile. Avocații lui City ar putea susține însă că aceste reguli, introduse abia în acest sezon, nu se aplică unui caz în care acuzațiile au venit în 2023 și audierea a avut loc în 2024. Un expert în drept a declarat pentru Sky Sports că City ar avea un argument solid în această privință.

Săptămâna 12 – 19 octombrie Valorile termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile extracarpatice și local în cele centrale, dar mai ales în cele sudice, iar în cele vestice și nord-vestice va fi deficitar. Săptămâna 19 – 26 octombrie Temperaturile medii vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări. Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile. Săptămâna 26 octombrie – 2 noiembrie Temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări. Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă, în toate regiunile. Săptămâna 2 – 9 noiembrie Mediile valorilor termice vor fi apropiate de cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantitățile de precipitații estimate pentru acest interval vor fi apropiate de cele normale, în cea mai mare parte a țării.

Trilogia „Moromeţii” va putea fi urmărită, la sfârşitul săptămânii, în Piaţa Matache, la Weekendul Cinematografic al Regizorilor României, a anunţat primarul Sectorului 1, George Cristian Tuţă, transmite RADOR Radio România. „Un sector nu înseamnă doar străzi reparate, parcuri îngrijite sau spaţii verzi amenajate. Înseamnă, înainte de toate, oameni. Oameni care se întâlnesc, care petrec timp […] © G4Media.ro.

Un agent al serviciului american pentru imigrație a împușcat și rănit un bărbat aflat într-o mașină, în timpul unei operațiuni desfășurate joi la New York. În vehicul se afla și un copil în vârstă de 5 ani, care nu ar fi fost rănit, transmite Mediafax. Incidentul s-a produs în cartierul Marble Hill din New York, […] © G4Media.ro.

Substantivul „supat” a devenit subiect de discuție aprinsă pe rețelele sociale, după ce a fost readus în atenția publicului printr-un clip postat pe pagina de Facebook Dicție.ro. Înregistrarea video atrage atenția asupra acestui termen, considerat de mulți drept o invenție recentă, deși el este documentat în limba română încă din anii ’30. Cuvântul „supat” este o prescurtare populară a expresiei „sub pat” și desemnează spațiul dintre pat și podea. „Pisica s-a ascuns supat. Nu sub pat, ci supat. Avem un nou substantiv în limba română conform DOOM 3 și acesta este supat”, se afirmă în clipul publicat pe pagina Dicție.ro. Tot în videoclip, se menționează că „supat” este un substantiv neutru, cu pluralul „supaturi”, iar utilizarea sa este corectă conform normelor actuale din Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM 3). După publicarea clipului, reacțiile internauților nu au întârziat să apară, iar umorul a fost la ordinea zilei. „Există și sumasă, supreș și sufarfurie?”, a comentat un utilizator pe un ton ironic. Altul a scris: „A mea s-a ascuns suscaun. Alt substantiv!” sau „A mea e afară, suceru liber”. Pe de altă parte, unii au asociat termenul cu un potențial franțuzism: „Mulțumesc! Mereu am crezut că supatul e atunci când supezi tot din farfurie”. Totuși, nu toată lumea a fost încântată de acest cuvânt. „Nu am auzit în viața mea de acest substantiv și nici nu îl voi folosi vreodată. Așa cum mă zgârie pe creieri când aud «ministra»”, a scris un alt internaut, exprimându-și clar dezacordul cu această normă lingvistică. Contrar opiniei generale că „supat” ar fi un neologism, termenul a fost consemnat pentru prima dată în 1939, în Dicționarul Limbii Române redactat de August Scriban, după cum menționează Gândul.ro. Mai târziu, a fost inclus și în „Dicționarul limbii romîne literare contemporane”, publicat între 1955 și 1957 de Editura Academiei Republicii Populare Române. Cuvântul poate fi găsit inclusiv în Dex.ro. De asemenea, „supat” figurează în versiunile anterioare ale DOOM, inclusiv cele din 2009 și 2010, consolidându-i statutul de cuvânt oficial al limbii române. În versiunea actuală, DOOM 3, apărută recent, termenul este din nou menționat, fiind recunoscut ca un substantiv neutru, cu pluralul „supaturi”. Așadar, deși a generat controverse și voie bună în mediul online, „supat” nu este deloc o noutate, ci un exemplu de cum limbajul popular poate influența limba literară și normele oficiale de-a lungul timpului.

În noaptea de 1 spre 2 octombrie 2026, o tânără de 28 de ani, Daria Șipilova, tehniciană de laborator la Institutul de Cercetare Anti-Ciumă din Irkutsk, a murit pe un pat de spital din orașul Șelehov, aflat în regiunea rusă Siberia, unde a ajuns cu simptome de pneumonie severă. Cauza oficială a decesului comunicată de agenția de stat TASS este o „afecțiune pulmonară cu etiologie necunoscută”. Informarea nu a avut mai mult de trei rânduri și a fost publicată la secțiunea „societate și cultură” în data de 4 octombrie 2026, la trei zile de la decesul tinerei. Evenimentul ar fi rămas ascuns, dacă jurnaliști independenți din zonă și Aleksei Țidenov, liderul republicii învecinate Buriatia - republică componentă a Federației Ruse situată în sudul Siberiei, în imediata vecinătate a regiunii Irkutsk - n-ar fi afirmat deschis că Daria Șipilova a murit de ciumă. Cel mai probabil, susțin cei care au mediatizat informația, tânăra s-a infectat în urma unui accident de laborator în timpul căruia ar fi spart o eprubetă cu Yersinia pestis, agentul infecțios responsabil pentru ciuma bubonică, dar și pentru formele septicemică și pneumonică ale bolii. La scurt timp după informarea inițială, Țidenov și-a nuanțat declarațiile, precizând că femeia a murit „probabil” din această cauză, iar alertele care vorbeau despre carantină și avertismente locale au fost ulterior șterse de pe canalele oficiale, alimentând și mai mult speculațiile și, normal, temerile. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a abordat subiectul în cadrul unor declarații de presă acordate imediat după ce vestea legată de tragedia din Siberia a devenit publică la nivel internațional. Acesta a afirmat că Washingtonul urmărește situația îndeaproape și a subliniat că este de datoria autorităților ruse să ofere claritate. „Cred că îi revine Rusiei, în mod evident, responsabilitatea de a împărtăși mai multe informații cu lumea”, a declarat marți Rubio, după sosirea sa în Reykjavik, capitala Islandei, pentru o vizită oficială, potrivit cbsnews.com. El a îndemnat Moscova să dea dovadă de „transparență”, la o zi după ce principala agenție de sănătate publică a Rusiei a infirmat relatările oficialilor locali, potrivit cărora angajata laboratorului din Siberia ar fi murit de ciumă și ar fi fost impuse măsuri de combatere a ciumei în mai multe unități sanitare. Reuters relatează, miercuri 7 octombrie, că au circulat informații despre un al doilea lucrător de laborator cu pneumonie, însă autoritățile ruse neagă existența unui al doilea deces. Rospotrebnadzor, Serviciul Federal pentru Supravegherea Protecției Drepturilor Consumatorilor și Bunăstării Umane din Rusia, spune că nu au fost identificate cazuri de ciumă în rândul persoanelor care au intrat în contact cu Daria Shipilova, iar aproximativ 90% dintre persoanele aflate sub monitorizare au fost deja externate din izolare. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a îndemnat la prudență în ceea ce privește utilizarea informațiilor din presă ca sursă de referință pentru situația actuală. „Există o amplă mediatizare a subiectului, iar marea majoritate a informațiilor relatate de presă despre această situație sunt false”, a declarat Peskov, potrivit Reuters. El a sfătuit mass-media și celelalte părți interesate să se bazeze pe informațiile furnizate de autoritatea de reglementare în domeniul sănătății. Afirmația vine în contextul în care unele instituții de presă occidentale au relatat – citând surse anonime din „presa rusă” – că o a doua persoană din Siberia a decedat, susținând că decesul a fost cauzat de ciumă. Agenția Reuters a precizat că nu a găsit astfel de știri în presa rusă și nici dovezi care să ateste decesul unei a doua persoane în Siberia, deși unii bloggeri de pe rețelele de socializare făceau astfel de afirmații, fără a prezenta dovezi. Acest incident readuce în atenție cea mai mare temere a experților în securitate internațională: faptul că Rusia nu a oprit cu adevărat dezvoltarea și stocarea armelor biologice și chimice, și continuă moștenirea periculoasă a programelor secrete din perioada Războiului Rece, la adăpostul unor regiuni izolate din îndepărta Siberie. Într-un context geopolitic extrem de tensionat, opacitatea din jurul unui institut de cercetare a ciumei din Siberia nu face decât să amplifice suspiciunile că laboratoarele rusești ascund pericole letale capabile să depășească granițele naționale. Subiectul extrem de delicat al armelor biologice și al programelor secrete dezvoltate în timpul Războiului Rece a fost abordat recent și de jurnalista americană Annie Jacobsen, finalistă la Premiul Pulitzer și autoare a mai multor cărți de investigație despre programele militare și de securitate ale SUA. Printre cele mai recente volume ale sale se numără „Biological War: A Scenario”, o carte despre posibilitatea unui război biologic și consecințele unui atac cu un agent patogen. Jacobsen a discutat despre aceste riscuri într-un interviu acordat lui Geoff Bennett, jurnalist și prezentator al PBS NewsHour, principala emisiune de știri a PBS, rețeaua publică de televiziune necomercială din Statele Unite. Întrebată ce ar putea explica reacția autorităților ruse și măsurile de carantină instituite după moartea laborantei, Jacobsen a făcut o distincție importantă între rolul oficial al institutului și informațiile provenite din perioada sovietică. „Acesta este un institut anti-ciumă, așa că, oficial, ar trebui să studieze măsuri medicale împotriva ciumei, precum vaccinuri și antibiotice”, a explicat jurnalista. Aceasta a adăugat că „acest institut, știm de la oameni de știință sovietici care au dezertat, a fost folosit pentru ingineria armelor biologice în timpul programului lor ilegal”. Afirmația nu reprezintă o dovadă clară că institutul din Irkutsk, în laboratorul căruia Daria Șipilova „probabil” s-ar fi contaminat cu ciumă, desfășoară în prezent activități din sfera armelor biologice. Jurnalista readuce în discuție însă istoria unei infrastructuri științifice sovietice care a lucrat cu unii dintre cei mai periculoși agenți patogeni. În fața speculațiilor provocate de declarațiile evazive ale Moscovei, rămâne fără răspuns întrebarea pertinentă: cât din vechiul program biologic al URSS a supraviețuit după prăbușirea Uniunii Sovietice. Pentru serviciile de informații americane, institutele și instalațiile sovietice implicate în dezvoltarea armelor biologice și chimice reprezentau încă din anii ‘50 o problemă prioritară. Documentele CIA desecretizate ulterior și studiate de Libertatea arată cât de intens era urmărită activitatea sovietică și cât de serioase erau, încă din perioada Războiului Rece, evaluările privind capacitatea Moscovei de a produce și utiliza astfel de arme. Unul dintre documentele cele mai vechi pe această temă, datat 10 ianuarie 1951 și intitulat „The Probability of Soviet Employment of BW and CW in the Event of Attacks Upon the US” (n.r. - Probabilitatea utilizării de către sovietici a armelor biologice și chimice în eventualitatea unor atacuri asupra SUA) a fost desecretizat încă din anul 1991. Raportul, elaborat împreună cu structurile de informații ale Departamentului de Stat, Armatei, Marinei și Forțelor Aeriene americane, analiza în detaliu posibilitatea ca Uniunea Sovietică să folosească arme biologice și chimice împotriva Statelor Unite. Documentul vorbește despre un „extensive program to develop BW agents and equipment” (n.r. - program amplu de dezvoltare a agenților și echipamentelor de război biologic) și estima că sovieticii puteau deja produce agenți biologici în cantități suficiente pentru sabotaj sau operațiuni de mici dimensiuni, urmând ca cel târziu în 1952 să fie capabili de producție în masă. CIA analiza inclusiv modalitățile prin care asemenea agenți puteau fi introduși clandestin pe teritoriul american. În cazul armelor biologice, raportul consemna că agenții care nu puteau rezista în anumite condiții puteau fi păstrați în tuburi suficient de mici pentru a fi ascunse în haine, scrisori sau chiar într-o țigară. În același raport, serviciile americane analizau și posibilitatea introducerii clandestine a agenților chimici. În cazul gazelor nervoase (agenți neurotoxici), documentul arată că acestea puteau fi transportate în recipiente de sticlă și mascate drept lichide aparent inofensive. „Deoarece aceste substanțe sunt lichide inodore și incolore, ele pot fi transportate în recipiente din sticlă sau în recipiente cu o căptușeală adecvată. Prin urmare, substanța ar putea fi expediată în orice cantitate dorită, deghizată în lichide inofensive, precum șampania sau parfumul. Gazul neurotoxic devine o armă personală eficientă atunci când este dispersat sub formă de ceață sau vapori invizibili. Pentru atacurile de sabotaj, acest lucru se realizează cel mai bine cu o bombă cu aerosoli, cum ar fi cele folosite pentru insecticide”, se arată în documentul citat. Documentul nu se limita însă la scenarii teoretice. CIA estima încă din anul 1951 că Uniunea Sovietică avea deja, la acel moment, un program extins de dezvoltare a armelor biologice și considera că Moscova dispunea de capacitatea tehnică pentru producerea unei game de agenți. Printre agenții enumerați în document se afla și „Pasteurella pestis”, denumirea folosită atunci pentru bacteria care astăzi este cunoscută drept Yersinia pestis, agentul care provoacă ciuma. Mai mult, raportul preciza că, dacă un agent biologic și metoda de răspândire erau alese cu atenție, o operațiune clandestină putea semăna atât de mult cu apariția naturală a unei boli încât folosirea deliberată a armei biologice n-ar putea fi demonstrată. CIA estima că sovieticii „would most likely develop and produce for employment against the US” – ( n.r. - ar urma cel mai probabil să dezvolte și să producă pentru utilizare împotriva SUA) unul sau mai mulți dintre agenții biologici enumerați în raport: Bacillus anthracis – antrax, Pasteurella pestis – ciumă, Brucella suis – bruceloză, Francisella tularensis – tularemie, Coxiella burnetii – febră Q și Vibrio cholerae – holeră. În dreptul fiecărui agent, serviciile americane trecuseră perioada de incubație, rata estimată a mortalității, durata până la deces în cazurile fatale și caracteristicile de persistență sau contagiozitate. În cazul „Pasteurella pestis”, denumirea folosită atunci pentru bacteria cunoscută astăzi drept Yersinia pestis, CIA estima o perioadă de incubație de 2 până la 10 zile și o mortalitate cuprinsă între 25% și 75%. În cazurile fatale, decesul putea surveni în 3 până la 7 zile, potrivit tabelului. La rubrica privind caracteristicile agentului, raportul notează: „Moderately persistent; pneumonic type highly contagious”, adică „moderat persistentă; tipul pneumonic este extrem de contagios”. Mențiunea este cu atât mai relevantă cu cât documentul CIA din 1951 nu vorbește doar despre existența bacteriei, ci o include explicit între agenții biologici pe care serviciile americane considerau că Uniunea Sovietică ar putea să îi dezvolte și să îi producă pentru utilizare împotriva Statelor Unite. Îngrijorările serviciilor americane nu se limitau însă la agenții biologici capabili să îmbolnăvească oamenii. Încă din anii ’50, CIA analiza și posibilitatea dezvoltării unor „anti-crop agents”, agenți biologici destinați distrugerii culturilor agricole și afectării producției de hrană. Printre scenariile urmărite se număra folosirea unor astfel de agenți împotriva unor culturi esențiale, inclusiv cerealele, cu potențialul de a provoca pierderi agricole pe scară largă. Printre agenții enumerați apare Puccinia graminis și alte specii care provoacă rugina cerealelor, o categorie de agenți capabili să afecteze culturile agricole. În aceeași listă apar și „chemical growth regulators” (n.r. - reglatori chimici de creștere), substanțe chimice care puteau fi utilizate pentru a perturba creșterea plantelor. „Puccinia graminis este o boală fungică care atacă toate cerealele cu bob mic (grâu, secară, orz, ovăz). O epidemie severă poate reduce producția de grâu (atât de toamnă, cât și de primăvară) cu cel puțin 50%. Distrugerea totală sau parțială a culturii depinde de cantitatea de agent utilizată și de gradul de acoperire. Reacția plantei la agent este, de obicei, lentă, fiind necesare zile sau săptămâni pentru distrugerea completă”, se menționeză în raportul citat. Dacă în primele rapoarte americane desecretizate informațiile despre programul biologic sovietic erau încă superficiale, iar CIA vorbea mai degrabă despre posibile stații de cercetare și zone de testare decât despre o infrastructură clar identificată, în anii ’60 imaginea începea să se contureze. În documentele de intelligence apar tot mai multe informații despre locuri precise, institute, instalații și centre în care sovieticii ar fi desfășurat activități relevante pentru războiul biologic. Primele indicii sunt însă mult mai vechi. Într-un raport CIA din 1948, americanii spuneau că aveau informații neverificate despre existența unei stații sovietice de cercetare pe o insulă din Marea Aral. Același document menționa, tot ca informații neconfirmate, o posibilă zonă de testare în Peninsula Kanin și o alta pe insula Kolguev, unde s-ar fi putut testa focoase cu agenți biologici. Cea mai spectaculoasă locație din aceste rapoarte era însă insula Vozrozhdeniya (n.r. Insula Renașterii), izolată în Marea Aral. Într-o analiză geografică întocmită de CIA, insula este descrisă ca fiind la peste 30 de mile de cel mai apropiat punct al uscatului. Tocmai această izolare era considerată un avantaj pentru desfășurarea unor experimente biologice: efectele unor agenți periculoși puteau fi mai ușor controlate, iar accesul restricționat putea contribui la păstrarea secretului. CIA aprecia că această insulă era mai mult decât adecvată pentru o zonă destinată testelor de război biologic. Știm astăzi că aceasta a adăpostit cel mai mare poligon de testare a armelor biologice din fosta Uniune Sovietică (cunoscut sub numele de cod Aralsk-7 și orașul secret Kantubek). În perioada Războiului Rece, baza a adăpostit laboratoare uriașe unde sovieticii au testat agenți patogeni extrem de periculoși (antrax, ciumă bubonică, tularemie, febră Q, variolă) pe animale și în aer liber. Orașul nu figura pe nicio hartă oficială, iar muncitorii și cercetătorii de acolo beneficiază de un statut militar strict. Orașul-fantomă Kantubek și facilitățile militare sunt în ruină totală astăzi, autoritățile uzbece demolând mare parte din structurile părăginite. Rămân însă îngrijorări istorice legate de securitatea ecologică a zonei, deși riscurile biologice majore au fost tratate prin programe internaționale de ecologizare. Revenind la rapoartele CIA legate de armele biologice dezvoltate de sovietici, rapoartele americane din anii ‘60, ‘70 nu mai vorbesc doar despre zone izolate și informații neverificate. Încep să apară orașe și centre industriale concrete. Kirov, Sverdlovsk și Zagorsk ajung să apară în evaluările americane în legătură cu infrastructura sovietică de război biologic, iar ulterior sunt identificate și alte locații. În anii ’70, informațiile strânse de serviciile americane indicau, de exemplu, extinderea unor capacități de producție la Sverdlovsk, Zagorsk și Omutninsk. CIA preciza însă că, în cazul Omutninsk, dovezile nu erau suficient de concludente, iar ulterior a exclus acest oraș din evaluarea privind programul ofensiv. În schimb, concluzia americană a fost că la Sverdlovsk și Zagorsk existau indicii serioase privind producerea unor agenți interziși. Pentru Sverdlovsk, informațiile au devenit în timp deosebit de precise. Documentele americane aveau să lege orașul de o instalație militară de război biologic, iar accidentul cu antrax din 1979 a oferit, în evaluarea americană, una dintre cele mai puternice confirmări ale existenței acestei infrastructuri. Un raport publicat în 1980 descria epidemia de la Sverdlovsk drept rezultatul unei explozii la un laborator de război biologic. Accidente, precum cel reclamat în toamna anului 2026 în laboratorul din Siberia, au fost raportate în istoria relativ recentă a programului biologic sovietic. În aprilie 1979, un focar masiv de antrax a lovit orașul Sverdlovsk, iar serviciile americane au ajuns la concluzia că epidemia nu putea fi explicată prin versiunea oficială sovietică, potrivit căreia oamenii s-ar fi îmbolnăvit după consumul de carne contaminată cumpărată pe piața neagră. Într-un document CIA dedicat incidentului, americanii descriu explicit locul drept „Biological Warfare Facility at Sverdlovsk”. Potrivit evaluării americane, printre indiciile care indicau o eliberare accidentală de spori de antrax se numărau primele victime din zona militară, implicarea rapidă și masivă a armatei, precum și operațiunile de decontaminare din jurul instalației. Au fost raportate pulverizări aeriene și dezinfectarea cu abur și soluții pe bază de hipoclorit în zona afectată, măsuri pe care CIA le considera incompatibile cu un simplu focar de antrax provocat de consumul de carne contaminată. Evaluarea CIA concluziona că decesele fuseseră provocate de antrax pulmonar, nu de formele cutanată sau gastrointestinală care ar fi fost mai compatibile cu teoria cărnii contaminate. Numărul exact al victimelor nu a fost stabilit public la acel moment. Documentele americane vorbeau despre sute de morți. La Zagorsk, imaginea era diferită, dar tocmai de aceea relevantă. CIA identifica acolo o instalație care se prezenta oficial drept institut de cercetare pentru igienă. În evaluarea americană ulterioară, însă, aceasta era una dintre principalele locații sovietice asociate programului de arme biologice. Documentele descriu atât controlul militar al instalației, cât și existența unor zone speciale, securizate, destinate depozitării și asamblării armelor biologice. Într-o evaluare făcută publică în 1985, CIA afirma că identificase nouă locații în care sovieticii își desfășurau programul biologic. Dintre acestea, Sverdlovsk și Zagorsk erau considerate cele două principale, confirmate „beyond question” drept instalații pentru arme biologice. „Cele două locații principale – confirmate fără nicio urmă de îndoială ca fiind instalații de arme biologice – se află la Sverdlovsk și Zagorsk. Sverdlovsk a fost locul unui accident la o uzină de arme biologice care a ucis între 200 și 1.000 de oameni în aprilie 1979”, se arată în documentul citat. În 1985, CIA identificase 9 locații în care sovieticii își desfășurau programul de război biologic, se arată într-un articol publicat de Washington Post în ediția din 1 martie 1985. Pe listă erau orașele Sverdlovsk și Zagorsk Berdsk, Koltsovo și Kirov, alături de alte locații din teritoriul sovietic. Irkutsk, regiunea în care se afla laboratorul Dariei Șipilova, cercetătoarea care a murit „probabil” infectată cu Yersinia pestis, apare în rapoartele de intelligence declasificate, dar nu pe lista orașelor unde se suspecta că se produc arme biologice. „Se raportează existența unei fabrici de medicamente în acest loc. (Este posibil să fie vorba despre Institutul Anti-Ciumă din Irkutsk, pentru Siberia și Orientul Îndepărtat, care produce vaccinuri)”, se arată într-unul dintre rapoartele CIA din anul 1958. Asta arată că institutul anti-ciumă din Irkutsk este o instituție pe care serviciile americane o identificau și o urmăreau cu multe decenii înainte de incidentul de acum.

Poeta canadiană Anne Carson a ignorat în repetate rânduri telefoanele Academiei Suedeze care încerca să-i anunțe că a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură, iar când a aflat vestea, a avut o reacție pe...

Anglia are şi ea un "Dorel", care a dat peste cap circulația într-un comitat din centrul țării. În timpul unor lucrări de modernizare a fost amenajat un nou refugiu pentru pietoni, însă acesta a îngustat atât...

Dinu Lipatti – Tokyo Music Festival, an event celebrating the Romanian pianist and composer, is scheduled to take place starting this weekend at the Min-On Cultural Centre in Tokyo. The event will bring together musicians Ryugo Yoshino, the Japanese-born pianist who will open the event; tenors Liviu Indricău and Andrei Petre; pianist Constantin Sandu; violinist Diana Jipa and pianist Ștefan Doniga; the Pitești Philharmonic String Quartet; FilJazz & Anita Petruescu; and Doina Argeșului Ensemble. In addition to the music program, the festival covers a documentary exhibition dedicated to the pianist’s life, created with the support of the Dinu Lipatti Memorial House Museum in Fundățeanca, Argeș County. Dinu Lipatti Photo: Romanian Cultural Institute Born into a family of musicians, Lipatti completed his musical training in Bucharest with Florica Musicescu and later in Paris under Alfred Cortot, Paul Dukas and Nadia Boulanger. At 15, he received the Paul Ciuntu Prize at the Bucharest Conservatory. In 1932, he won prizes for his compositions (Piano Sonatina and Sonatina for Violin and Piano) as well as the Grand Prize for his symphonic suite Șătrarii / Les Tziganes. In 1933, at the age of 16, he won the second prize at the International Piano Competition in Vienna. That same year, he won the second prize of the George Enescu Composition Competition. In 1934, he won first prize at the same Enescu competition for Șătrarii. In 1942, he was awarded the Order of Cultural Merit, Knight Class II. His final public concert, a recital in Besançon on September 16, 1950, became legendary: weakened by illness, he ended the recital not with the waltz listed in the program, but with Bach’s Jesus bleibet meine Freude. The festival takes place from October 10 to October 12.

The fourth edition of the TAIFAS Balkan film and culture festival is set to bring films awarded at Cannes, Berlinale, and Sundance, a retrospective dedicated to director Nae Caranfil, and the show “Maria Tănase. A Story” to Timisoara, western Romania. The festival will take place between October 12 and 18. During the seven days of the festival, the program brings together feature films, eight of them in national premiere, two short film programs curated by young people, meetings with directors and actors, film and literature residencies at Cinema Studio 14, as well as shows and events in several venues across the city. The opening of TAIFAS takes place on Monday, October 12, at 19:30, at Cinema Timiș, with "Maria Tănase. A Story," a production of the Constanța State Theater directed by Carmen Lidia Vidu. Mirela Pană plays Maria Tănase, accompanied on piano by George Călin, in a show that brings biography, memory and music into dialogue. After the show, director Carmen Lidia Vidu and actress Mirela Pană will sit down for a chat with Ruxandra Păduraru, a cultural anthropologist who also serves as the festival’s host. The film program opens on Tuesday, October 13, with "The Birthday Party," directed by Miguel Ángel Jiménez, an imaginary biography of tycoon Aristotle Onassis presented in premiere at the Locarno Film Festival, starring Hollywood star Willem Dafoe. Among the films in this edition are "Dreamed Adventure," by Valeska Grisebach, winner this year of the Jury Prize at Cannes, "Nina Roza," by Geneviève Dulude-de Celles, awarded the Silver Bear for Best Screenplay at Berlinale 2026, as well as two titles awarded at this year’s Sundance festival, namely "Shame and Money" by Visar Morina and "Hold Onto Me" by Myrsini Aristidou, this year’s Cyprus entry for the Academy Award for Best Foreign Language Film. The selection made by artistic director Cătălin Olaru also includes two films from the 2026 edition of the Karlovy Vary festival, namely "Small-Time Crooks," by Mate Ugrin, awarded the FIPRESCI Prize, and "Almost a Whole Person," by Efthimis Kosemund-Sanidis, awarded for direction in the Proxima section. The TAIFAS 2026 selection is completed by one of the star titles from the Sarajevo Film Festival, namely "17," by Kosara Mitić, which centers on the friendship of two teenage girls confronted with sexual violence and was awarded the Audience Award and the Best Actress award. The screenings will be accompanied by conversations with festival guests. The public will meet directors Nikola Ležaić, Mate Ugrin and Efthimis Kosemund-Sanidis, as well as actresses Yana Radeva and Flomaria Papadaki. Similarly, the screening of "Shame and Money," scheduled for the closing of the festival, will also be followed by a Zoom discussion with director Visar Morina. Among the main events of this edition is the retrospective dedicated to director Nae Caranfil. "E pericoloso sporgersi" (1993), "Filantropica" (2002) and "The Rest Is Silence" (2007) offer three perspectives closely linked to this year’s festival theme: the desire to escape from the final years of communism, the mechanisms of imposture during the transition and the beginnings of Romanian cinema. All screenings will be followed by Q&A sessions with filmmaker Nae Caranfil, who will also hold a masterclass on October 18, from 15:30, in the Small Hall of Cinema Studio. The festival includes the Film Residency program for young filmmakers, the Literary Residency program, including book launches, colloquia, reading clubs, and Through the Balkans with Pork, a gastronomic journey through Romania, Serbia, Croatia, Bulgaria, North Macedonia, and beyond.

„Delegaţia ucraineană urmează să se întâlnească mâine în Statele Unite cu Jared Kushner şi Steve Witkoff. (…) Discuţiile ar trebui să dureze două zile”, a declarat Zelenski la o conferinţă de presă comună cu ministrul britanic de externe Ed Miliband, adăugând că „mizează de asemenea pe participarea unei echipe europene” la aceste discuţii, scrie Agerpres. Din această delegaţie ucraineană fac parte şeful de cabinet al lui Zelenski, Kirilo Budanov, fostul ministru al apărării Rustem Umerov şi alţi doi oficiali, David Arahamia şi Serhii Kisliţia. După mai mult de o jumătate de an, cei doi emisari ai lui Trump au fost din nou în urmă cu o lună la Moscova, unde s-au reîntâlnit cu preşedintele rus Vladimir Putin, iar imediat apoi au fost în premieră şi la Kiev pentru discuţii cu Zelenski, fără a se înregistra vreun progres, nefiind nici măcar reluate negocierile ruso-ucrainene mediate de SUA. În urma întâlnirii de atunci cu Witkoff şi Kushner, preşedintele ucrainean a estimat că, în pofida evaluării „pozitive” a discuţiilor cu aceştia, se pare că războiul cu Rusia va continua şi iarna care vine. El a adăugat că problema teritorială, principala temă divergentă care împiedică încheierea conflictului, nu poate fi soluţionată decât prin întâlniri directe între şefii de stat, Zelenski cerând astfel din nou o întâlnire cu Putin, condiţionată de acesta din urmă de obţinerea unor progrese suficiente în negocieri la niveluri inferioare. În declaraţia sa de joi, preşedintele ucrainean s-a declarat în contradicţie cu secretarul american de stat Marco Rubio, conform căruia eforturile de a pune capăt războiului şi situaţia de pe front sunt în „impas”, declaraţie făcută de Rubio în timpul unei vizite în Portugalia. Mai mult, într-un interviu separat acordat anterior ziarului grec Kathimerini, şeful diplomaţiei americane a menţionat că în prezent nu vede nicio perspectivă de soluţionare negociată a războiului ruso-ucrainean. „Nu suntem într-un impas diplomatic”, a replicat Zelenski, care a cerut noi sancţiuni împotriva Rusiei, el considerând că în acest mod Rusia ar putea reveni la masa negocierilor. Marco Rubio a mai avertizat că, în condiţiile impasului „foarte periculos” în care a ajuns acest conflict, beligeranţii riscă să mizeze pe o escaladare sperând că ar putea face astfel cealaltă tabără să cedeze, inclusiv printr-o eventuală campanie de sabotaje în state vecine membre ale NATO care ar putea să extindă conflictul la nivel regional.

“Suntem mândri să anunțăm finalizarea lucrărilor la centrala fotovoltaică Dănești, un proiect de 32 MWp dezvoltat pentru Conti Energie Verde SRL (deținută integral de Alerion Energy RO, parte a Alerion Clean Power SpA). Cu o producție anuală estimată la 52 GWh, centrala va genera suficientă energie electrică verde pentru a acoperi consumul anual al aproximativ 20.000 de gospodării și va contribui la evitarea emisiilor de aproximativ 24.000 de tone de CO₂ pe an”, a scris Parapet pe pagina sa de LinkedIn. În calitate de contractor EPC, PARAPET a fost responsabilă pentru proiectare și inginerie, achiziția componentelor BoS, construcție, testare și punere în funcțiune. Pe o suprafață de 51 de hectare, echipele noastre au instalat: 🔹 Aproximativ 50.000 de module fotovoltaice, cu o putere de 640 Wp fiecare 🔹 Peste 860 de trackere cu un singur ax și 11.250 de piloni forați/bătuți 🔹 Peste 380 km de cabluri electrice 🔹 Invertoare și posturi de transformare 🔹 Aproximativ 10 km de drumuri interne „În spatele acestor cifre se află luni de inginerie, achiziții, coordonare și execuție pe șantier, cu echipe care au lucrat împreună pentru a transforma proiectul din planuri într-un activ complet operațional. Suntem mândri că, prin expertiza echipelor noastre, contribuim la dezvoltarea continuă a portofoliului de energie regenerabilă al Alerion în România și Italia și privim cu încredere către următorii ani ai acestui parteneriat”, a spus Paul Moldovan, Fondator Parapet. Potrivit datelor anunțate în primăvară, pentru 2026, Parapet are un portofoliu contractat de peste 1 GW în proiecte fotovoltaice, eoliene și BESS. În România, compania desfășoară în acest an proiecte de 410 MWh în stocare și aproximativ 700 MW de instalat în fotovoltaic și eolian. Parapet este o companie antreprenorială românească, contractor EPC pentru proiecte fotovoltaice, eoliene și de stocare a energiei (BESS), care livrează servicii complet integrate de inginerie, achiziții și construcții. De la înființarea sa în 2012 și până în prezent, compania a contribuit la instalarea a peste 2 GW de capacitate de energie curată în 15 țări europene, prin servicii EPC, BoP și BoS, care acoperă lucrări civile, construcții electrice și instalare. Este unul dintre cei mai importanți constructori români de proiecte energetice. Citește și: Românii de la Parapet construiesc încă două parcuri fotovoltaice în Germania

Ukraine accused Russia of targeting two crowded vehicles in the front line city of Kramatorsk to kill as many civilians as possible.

Prime Minister Giorgia Meloni says the move will deliver more stable government, but opposition parties say her aim is to stay in power.

Nine inmates and one visitor killed in Sinaloa prison riot, local authorities say.

There are protests and outrage in New York after ICE agents shot a man after surrounding his vehicle.