Cel puţin nouă persoane au fost ucise şi alte zeci au fost rănite după ce Rusia a lansat un atac de amploare în timpul nopţii asupra unor oraşe din Ucraina, transmite BBC. Două blocuri de apartamente înalte au fost lovite în Kiev. Săptămâna trecută, Moscova a avertizat că va lansa „atacuri sistematice” asupra Ucrainei, ca răspuns la un atac cu drone de luna trecută asupra unui cămin din regiunea Luhansk.

Cele mai importante evenimente petrecute pe 2 iunie.

Statele Unite analizează posibilitatea desfășurării de arme nucleare în alte state europene membre NATO, într-o acțiune menită să-și asigure aliații că reducerea sprijinului militar convențional nu slăbește garanțiile de securitate, potrivit surselor Financial Times. Oficialii americani și-au exprimat disponibilitatea pentru desfășurări suplimentare, dincolo de cele șase țări existente care găzduiesc bombardiere cu capacitate nucleară, au …

Două argumente principale are politicianul. Primul: AI n-a apărut din aer, ci a înmagazinat cunoștintele, creațiile și experiența umană creată în generații.  Al doilea argument este acela că, dacă publicul va deține 50% din acțiuni, companiile vor putea fi mai ușor reglementate de guvern atunci când AI va putea să se dezvolte în direcții care …

Atacurile au avut loc după mai multe avertismente privind posibilitatea unei operațiuni militare de amploare din partea Moscovei, relatează Reuters. În orașul Dnipro, din sud-estul Ucrainei, cinci persoane și-au pierdut viața, iar alte 25 au fost rănite în urma unui atac cu rachete și drone, a declarat guvernatorul regional Oleksandr Hanja. Toți răniții au fost internați în spital și se aflau în stare moderată. Imagini publicate de autorități arată clădiri rezidențiale distruse, vehicule arse și un loc de joacă pentru copii avariat. La Kiev, cel puțin patru persoane au murit, iar alte 51 au fost rănite, inclusiv copii, potrivit primarului Vitali Klitschko. Un bloc de locuințe cu 24 de etaje s-a prăbușit parțial după ceea ce autoritățile suspectează că a fost un impact direct al unei rachete. Există temeri că mai multe persoane ar putea fi prinse sub dărâmături. De asemenea, un bloc cu nouă etaje și alte clădiri au fost cuprinse de flăcări după căderea unor fragmente de rachetă. În cartierul Obolon, mai multe autoturisme au luat foc după ce au fost lovite de resturi provenite din proiectile interceptate. Alte incendii au izbucnit în zone deschise, inclusiv în apropierea unei grădinițe. Mii de locuitori ai capitalei s-au refugiat în stațiile de metrou în timpul nopții. Martorii au relatat că mulți au coborât în adăposturi cu bagaje și saltele, în timp ce sistemele de apărare antiaeriană încercau să respingă atacurile. Avertismente privind un atac de amploare Alarmele de raid aerian au fost activate în mare parte a Ucrainei în cursul nopții. Cu o zi înainte, președintele Volodimir Zelenski avertizase că serviciile de informații au semnalat posibilitatea unui atac masiv din partea Rusiei. Potrivit liderului ucrainean, forțele de apărare sunt pregătite permanent pentru astfel de scenarii, în limita resurselor disponibile. Săptămâna trecută, Rusia a anunțat că intenționează să desfășoare lovituri „sistematice” împotriva unor obiective militare și centre de decizie din Kiev. Moscova a recomandat totodată cetățenilor străini să părăsească orașul. Autoritățile ruse au susținut că măsura reprezintă un răspuns la un atac cu drone asupra unui cămin din regiunea Lugansk, aflată sub ocupație rusă, în urma căruia 21 de persoane ar fi fost ucise. Ucraina a respins acuzațiile. În regiunea Harkov, din nord-estul țării, zece persoane au fost rănite în atacuri cu drone și rachete. Printre victime se află și un copil, potrivit primarului Ihor Terehov. Atacuri și pe teritoriul Rusiei Autoritățile ruse au anunțat că rafinăria de petrol Ilski, din regiunea Krasnodar, a fost cuprinsă de flăcări după un atac cu drone. Totodată, sistemele de apărare antiaeriană au fost activate deasupra orașului Sevastopol, principala bază a Flotei ruse din Marea Neagră, situată în Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014.

Potrivit meteorologilor, începutul lunii iunie va aduce precipitații peste normal în cea mai mare parte a țării. Temperaturile vor rămâne apropiate de valorile specifice perioadei. Prognoza indică o lună iunie cu diferențe importante de la o săptămână la alta. Dacă prima parte a intervalului va fi dominată de ploi frecvente, spre finalul lunii sunt așteptate temperaturi ușor mai ridicate decât cele normale, în special în vestul României. Prima săptămână din iunie vine cu ploi abundente În perioada 1-8 iunie, valorile termice se vor situa în general în jurul celor normale pentru această perioadă a anului. În estul țării, temperaturile ar putea fi ușor mai scăzute decât media climatologică. În schimb, precipitațiile vor fi peste normal în toate regiunile. Meteorologii estimează că cele mai importante cantități de apă se vor înregistra în zonele montane, unde instabilitatea atmosferică va fi mai accentuată. Pentru multe regiuni, începutul verii calendaristice va semăna mai degrabă cu o continuare a vremii instabile din ultimele săptămâni. Temperaturi mai scăzute în sud și est în a doua săptămână Potrivit ANM, intervalul 8-15 iunie va aduce temperaturi ușor sub valorile normale în sudul, estul și sud-estul țării. În restul regiunilor, mediile termice vor rămâne apropiate de cele specifice perioadei. Și în această săptămână sunt prognozate precipitații peste normal în mare parte din România. Excepție vor face vestul și nord-vestul țării, unde cantitățile de ploaie ar putea fi sub media obișnuită pentru mijlocul lunii iunie. Vreme apropiată de normal la mijlocul lunii În perioada 15-22 iunie, meteorologii estimează o stabilizare treptată a vremii. Temperaturile medii vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă în majoritatea regiunilor. În vestul și nord-vestul țării există posibilitatea ca valorile termice să fie ușor mai ridicate decât media climatologică. Această evoluție ar putea marca începutul unei perioade mai calde, după primele două săptămâni caracterizate de precipitații frecvente. Finalul lunii ar putea aduce temperaturi peste normal Ultima săptămână analizată de ANM, respectiv intervalul 22-29 iunie, indică o tendință de încălzire în mare parte din țară. În regiunile sud-estice, temperaturile vor rămâne apropiate de valorile normale pentru această perioadă. În schimb, în restul teritoriului, mediile termice sunt estimate să fie ușor peste normal, cu cele mai mari abateri în vestul României. În ceea ce privește precipitațiile, acestea vor fi ușor peste media obișnuită în regiunile extracarpatice, în timp ce în restul țării cantitățile de apă vor fi apropiate de normal. Cum se anunță luna iunie în România Prognoza ANM indică o lună iunie care începe cu multe ploi și temperaturi apropiate de valorile obișnuite pentru această perioadă. Pe măsură ce luna avansează, vremea va deveni mai caldă, iar în vestul țării temperaturile ar putea depăși ușor mediile climatologice. Totuși, precipitațiile nu vor dispărea complet, meteorologii estimând cantități de apă peste normal în mai multe regiuni și spre finalul lunii. Specialiștii subliniază că prognoza pe patru săptămâni indică tendințe generale și poate suferi modificări pe măsură ce se apropie intervalele analizate.

Estonia a instalat primele sisteme fixe de detectare și supraveghere anti-drone în sud-estul țării, la granița cu Rusia, după ultimele incidente din națiunea baltică ce au implicat drone ucrainene presupus deturnate de Rusia și altele de origine necunoscută, anunță 20minutos.es, citat de Agenția de presă Rador. Ministerul de Interne al Estoniei a anunțat într-un comunicat […] © G4Media.ro.

Sorana Cîrstea evoluează marți, 2 iunie, în sferturile de la Roland Garros contra rusoaicei Mirra Andreeva. La 36 de ani, Sorana joacă tenisul carierei și se află la o victorie distanță de cea mai bună performanță de la Grand Slam-ul parizian. Sorana Cîrstea vs. Mirra Andreeva are loc marți, de la ora 12:00, urmând să […] © G4Media.ro.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a actualizat, marți, prognoza meteo pentru perioada 2-29 iunie 2026. Potrivit specialiștilor, în următoarea perioadă, vremea se va menține instabilă în cea mai mare parte a țării, cu ploi aproape zilnic. În intervale scurte de timp, cantitățile de apă pot ajunge la 15–25 l/mp, iar pe arii restrânse la 40–50 l/mp. Temperaturile vor oscila între 18 și 30 de grade Celsius, cele mai ridicate temperaturi fiind așteptate în sud-vestul țării.Cum va fi vremea în săptămâna 2-8 iunie 2026Valorile termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această săptămână în majoritatea regiunilor, posibil ușor mai coborâte în extremitatea de est a țării.Regimul pluviometric va fi excedentar la nivelul întregii țări, dar mai ales în zonele montane.Cum va fi vremea în săptămâna 8-15 iunie 2026Temperaturile medii vor fi ușor mai coborâte decât cele specifice pentru acest interval în regiunile sudice, estice și sud-estice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale.Cu excepția regiunilor vestice și nord-vestice, unde regimul pluviometric va fi deficitar, cantitățile de precipitații vor fi excedentare.Cum va fi vremea în săptămâna 15-22 iunie 2026Temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru această perioadă, posibil ușor mai ridicate în regiunile vestice și nord-vestice.Regimul pluviometric va fi ușor excedentar, local, în regiunile sudestice, dar și deficitar în cele intracarpatice, iar în rest va fi apropiat de cel normal.Cum va fi vremea în săptămâna 22-29 iunie 2026Mediile valorilor termice vor fi apropiate de cele normale pentru această săptămână în regiunile sud-estice, iar în rest vor fi ușor mai ridicate decât cele specifice, mai ales în vestul teritoriului.Cantitățile de precipitații vor fi ușor excedentare în regiunile extracarpatice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale.Luni dimineață, Administrația Națională de Meteorolgie a prelungit avertizarea meteo de ploi torențiale, grindină și vijelii. Astfel de marți de la ora 10.00 până la ora 22.00, specialiștii prognozează ploi torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelii şi căderi de grindină.

Ministerul Transporturilor a aprobat proiectele de tren metropolitan pentru Brașov și Târgu Mureș. Secretarul de stat Horațiu Cosma spune că investițiile „vor schimba modul în care oamenii se deplasează în jurul acestor municipii”.Ce aduce nou aceste proiecteCFR și autoritățile locale urmează să pregătească acum proiectele de transport feroviar metropolitan.„Vești bune pentru mobilitatea urbană din Transilvania! Am aprobat la Ministerul Transporturilor proiectele de tren metropolitan pentru Brașov și Târgu Mureș, două investiții majore care vor schimba modul în care oamenii se deplasează în jurul acestor municipii”,a precizat luni, 1 iunie, Horațiu Cosma, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor.Ordinul de ministru, care a fost semnat la sfârșitul lunii mai, aprobă parteneriatele dintre CFR și autoritățile locale, care vor pregăti, implementa și gestiona aceste proiecte.„Vorbim despre investiții moderne care înseamnă: trenuri noi și confortabile; reabilitarea infrastructurii feroviare existente; construirea unor noi puncte de oprire și modernizarea stațiilor actuale; parcări de tip park&ride și conexiuni rutiere către gări; pasaje și acces pietonal sigur; un transport rapid, eficient și ecologic pentru zeci de mii de locuitori din zonele metropolitane”, potrivit sursei citate.Cum sunt gândite trenurile metropolitane în cele două orașe din TransilvaniaHorațiu Cosma spune că la Brașov, proiectul este gândit „ca o adevărată coloană vertebrală a transportului public metropolitan”. Investiția va conecta municipiul cu localitățile din jur, valorificând potențialul zonei.În schimb, la Târgu Mureș, trenul metropolitan va utiliza infrastructura feroviară existentă pe relația Reghin - Târgu Mureș - Luduș. Se va oferi, astfel, o alternativă modernă la traficul rutier tot mai aglomerat din zonă.„România are nevoie de mai mult transport public de calitate, iar trenurile metropolitane reprezintă una dintre cele mai inteligente investiții pe care le putem face pentru reducerea traficului, scăderea poluării și creșterea calității vieții în marile zone urbane”, a punctat secretarul de stat.

Alerte aeriene au fost activate în cea mai mare parte a Ucrainei

Un cutremur cu magnitudinea 6,2 s-a produs în noaptea de luni spre marți în Calabria. Deși seismul a fost puternic și a fost simțit în mai multe regiuni din sudul Italiei, autoritățile nu au raportat pagube sau...

Ministerul Afacerilor Interne anunţă că a încheiat contracte şi acorduri-cadru în valoare totală de peste 973 milioane de euro, în cadrul programului SAFE. Printre contracte se numără şi 12 elicoptere Airbus, două avioane tactice Spartan şi mii de noi autospeciale.

Cinci persoane au fost ucise și 25 rănite într-un atac cu rachete și drone al Rusiei în Dnipro, a scris guvernatorul regional Oleksandr Hanzha pe Telegram. KIEV – Cel puțin patru persoane au fost ucise și 51 rănite, inclusiv copii, în capitală, a anunţat primarul Vitali Klitschko. „Un bărbat a fost ucis în atac”, a raportat pe Telegram şeful administraţiei militare a Kievului, Timur Tkacenko, adăugând că „alţi 20 de locuitori” au fost răniţi. „Inamicul atacă cu rachete balistice”, avertizase el anterior. După explozii, locuitorii s-au grăbit spre adăposturi, încărcaţi cu saci şi pături, pe străzile Kievului, de unde s-a ridicat o coloană groasă de fum, au constatat jurnalişti ai AFP. În paralel, un atac rusesc asupra oraşului Dnipro, în estul Ucrainei, s-a soldat cu patru morţi şi cel puţin 16 răniţi, dintre care mai mulţi se află în stare gravă, a indicat şeful administraţiei militare regionale, Oleksandr Ganja, scrie Agerpres. De asemenea, zece persoane au fost rănite la Harkov, inclusiv un copil, a scris pe Telegram primarul Igor Terehov. Oraşul a fost „atacat cu 15 drone şi două rachete”, a precizat el. De partea rusă, un civil a fost ucis luni în regiunea Kursk, în apropierea frontierei, într-un atac ucrainean cu dronă, a indicat guvernatorul local Aleksandr Hinştein. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmase vineri că Moscova pregăteşte „o nouă lovitură masivă” împotriva Ucrainei, în timp ce Rusia îi îndeamnă pe diplomaţii străini să părăsească Kievul. Moscova, care bombardează Ucraina aproape în fiecare noapte, şi-a intensificat atacurile din timpul zilei în ultimele luni, ceea ce a provocat o ripostă din partea Kievului care, la rândul său, şi-a intensificat atacurile, în special cele pe distanţe lungi, împotriva Rusiei. În mai, numărul de rachete ruseşti a fost unul dintre cele mai mari de la începutul conflictului: 211 în cursul lunii, inclusiv o rachetă balistică cu rază medie de acţiune Oreşnik, capabilă să transporte încărcături nucleare, utilizată pentru a treia oară de la începutul invaziei ruse în 2022. Rusia a lansat, de asemenea, 8.150 de drone cu rază lungă împotriva Ucrainei în mai, cu 24% mai multe decât în aprilie, conform unei centralizări a datelor publicate zilnic. Acest număr record de atacuri cu drone cu rază lungă împotriva Ucrainei a fost înregistrat în ciuda unui armistiţiu de trei zile începând cu 9 mai, care a dat pentru scurt timp speranţe privind o reluare a procesului de negociere pentru a pune capăt războiului. Moscova şi Kievul s-au acuzat reciproc de încălcarea acestui armistiţiu anunţat de preşedintele american Donald Trump. Rusia a lansat la jumătatea lunii mai unul dintre cele mai grave atacuri ale sale asupra capitalei ucrainene, când o rachetă a distrus o mare parte dintr-o clădire rezidenţială, făcând aproximativ 20 de morţi. Kievul afirmă că a interceptat 91% din dronele şi rachetele ruseşti în luna mai. Ucraina a dezvoltat un sistem pionier de apărare antiaeriană împotriva dronelor, dar rămâne dependentă de proviziile de la aliaţii occidentali pentru a se apăra împotriva atacurilor cu rachete. Oficialii ucraineni au avertizat în repetate rânduri că stocurile de muniţie pentru sistemele antirachetă sunt insuficiente. Negocierile pentru a pune capăt ofensivei la scară largă asupra Ucrainei, care a făcut sute de mii de morţi şi milioane de refugiaţi în peste patru ani de conflict, sunt în impas.

Cu o rată de creștere a angajărilor în joburi care implică inteligență artificială de 9,96%, România se află pe locul 15 mondial, după Canada (10,18%). Pe primul loc se află Indonezia, cu o rată de 31,74%, dar majoritatea statelor din top se află în Europa. Pe locul doi urmează Croația, cu 27,8%, iar pe trei este Belgia, cu 21,49%. Din regiunea noastră mai sunt prezente Cehia, cu 16,5% (locul 6), Polonia, cu 12,32% (locul 10) și Turcia, cu 11,82% (locul 11), potrivit datelor incluse în Raportul AI Index 2026 realizat de Universitatea Stanford. Unde se concentrează talentele AI la nivel global Datele privind zonele în care se concentrează competențele în domeniul AI și a modului în care forța de muncă din acest sector este distribuită la nivel global nu includ însă și România. În 2025, Israelul avea cea mai mare concentrație de talente în domeniul AI printre membrii LinkedIn (2,1%), urmat de Singapore (1,8%) și Luxemburg (1,6%). Cu toate acestea, Emiratele Arabe Unite, India și Arabia Saudită au înregistrat cea mai rapidă creștere a ponderii talentelor din domeniul AI, fiecare dintre acestea înregistrând o creștere de peste 100% între 2019 și 2025. În aceeași perioadă, toate țările din eșantion au înregistrat o creștere de cel puțin 75% a concentrării talentelor din domeniul AI. Migrația specialiștilor AI și diferențele de gen din industrie Raportul Stanford mai analizează și tendințele de migrație care evidențiază redistribuirea dinamică la nivel global a talentelor din domeniul AI. În 2025, Luxemburgul a înregistrat cel mai mare aflux net în comparație cu celelalte țări analizate, cu 5,23 la 10.000 de membri LinkedIn, pe măsură ce economiile mai mici încearcă în mod activ să atragă mai mulți specialiști în AI. Statele Unite sunt un importator net de talente în domeniul AI, cu 1,2 la 10.000 de membri LinkedIn. Pentru România, datele arată un minus de 0,06%. Similar cu penetrarea competențelor, reprezentarea de gen în rândul talentelor din domeniul IA continuă să fie inegală. În toate țările analizate, bărbații reprezintă în continuare majoritatea talentelor din domeniul AI, de obicei între 65% și 75%. Proporțiile de gen au rămas, în mare parte, neschimbate din 2016, în ciuda unei forțe de muncă în domeniul AI în expansiune. În Statele Unite, femeile reprezintă o pondere de 34,3% din talentele din domeniul AI, comparativ cu ponderea de 65,7% a bărbaților. Alte piețe majore ale forței de muncă, inclusiv Regatul Unit, Canada, Franța și Singapore, prezintă disparități similare. În România, datele arată o distribuire ușor mai echilibrată, cu 57,96% bărbați și 42,04% femei. Cererea pentru educație AI crește mai rapid decât oferta Cererea pentru educația în domeniul AI în toată lumea crește la toate nivelurile, dar sistemele necesare pentru a o asigura încă nu au ajuns la nivelul necesar. Numărul de înscrieri la facultățile de informatică din învățământul superior este în scădere, chiar dacă specializările legate de AI câștigă popularitate. Elevii și studenții folosesc instrumente de AI în număr mare, însă accesul la programe de studiu specifice AI și la formarea cadrelor didactice rămâne limitat. În România, potrivit unui raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în 2023 numărul celor care au absolvit o facultate din domeniul IC&T a fost de 6.786, cu 530 mai mulți decât în 2022. De asemenea, numărul celor care au terminat un master în același domeniu a ajuns la 2.334, cu 134 mai mulți față de anul 2022. Crește alfabetizarea AI, dar și nevoia de competențe tehnice Indicele de răspândire a competențelor în domeniul AI, introdus de LinkedIn în acest an, urmărește cât de mult a crescut adoptarea competențelor în domeniul AI într-o țară în raport cu propriul nivel de referință, mai degrabă decât prevalența relativă actuală. Această măsură ține cont, de asemenea, de diversitatea competențelor în domeniul AI, făcând distincția între competențele de inginerie AI, care se referă la construirea și implementarea sistemelor de AI, și competențele de alfabetizare AI, care reflectă familiarizarea cu instrumentele bazate pe această tehnologie. În multe dintre țările din eșantion, atât alfabetizarea, cât și ingineria AI înregistrează creșteri recente, dar ritmul diferă. Competențele de alfabetizare AI înregistrează o creștere mai accentuată, în timp ce competențele orientate spre inginerie au crescut într-un ritm mai modest. Acesta este cazul Indiei și al Statelor Unite. Cu toate acestea, țări precum Emiratele Arabe Unite, Chile și Africa de Sud înregistrează o creștere rapidă a competențelor de inginerie în domeniul AI. În Statele Unite, competențele de alfabetizare cu cea mai rapidă creștere au fost „AI prompting” și „Microsoft Copilot Studio”, în timp ce competențele de inginerie cu cea mai rapidă creștere au fost „agenții AI”, „productivitatea AI” și „strategia AI”. În țara noastră, nivelul de alfabetizare AI a crescut la 18,35%, în timp ce cel pentru ingineria AI este de 36,7%. ”Aceasta este o tehnologie care a ajuns să fie adoptată la scară largă mai repede decât computerul personal sau internetul. AI generativă a atins o rată de adoptare de aproape 53% la nivel de populație în trei ani. Companiile de top din domeniul AI ating un nivel semnificativ de venituri într-o fracțiune din timpul necesar generațiilor anterioare de tehnologie, iar investițiile corporative globale s-au dublat în 2025. Adoptarea la nivel organizațional a crescut la 88%, iar estimările preliminare sugerează că valoarea pentru consumatori a AI generative a crescut substanțial într-un an”, spun Yolanda Gil și Raymond Perrault, Copreședinți, Raportul AI Index 2026 al Universității Stanford. Cum investesc guvernele în inteligența artificială Cheltuielile publice în domeniul AI reflectă modul în care guvernele transpun strategiile naționale și angajamentele politice în alocarea resurselor. Între 2013 și 2024, Statele Unite au investit aproximativ 20,5 miliarde de dolari în activități legate de AI, din care 15,9 miliarde de dolari sub formă de subvenții, 3,9 miliarde de dolari sub formă de contracte și 650 de milioane de dolari sub formă de acorduri de tranzacții de altă natură. Autorii notează că datele la nivel de subvenții sunt incluse pentru Statele Unite, dar nu sunt disponibile în mod sistematic pentru țările europene și, prin urmare, sunt excluse din analiza europeană. Țările europene au alocat în total aproximativ 3,7 miliarde de dolari sub formă de contracte în perioada 2013–2024. Marea Britanie a reprezentat cea mai mare pondere, cu 1,6 miliarde de dolari, urmată de Germania (505 milioane de dolari) și Franța (320 de milioane de dolari). În 2024, angajamentul public al Marii Britanii în domeniul AI a fost de 454,4 milioane de dolari, reprezentând 28% din investițiile din deceniul anterior. Germania a alocat 206,6 milioane de dolari, reprezentând 40% din totalul său în aceeași perioadă. Volumul contractelor urmează un model similar. Regatul Unit a emis cele mai multe contracte legate de IA, cu 738, comparativ cu 611 în Germania și 187 în Spania și 111 în România. Cu toate acestea, în ciuda cheltuielilor și a volumului de contracte mai mari, aceste trei țări au o valoare medie a contractelor sub 500 000 de dolari, mult mai mică decât cea a țărilor europene mai mici, cum ar fi Danemarca (aproape 1,1 milioane de dolari).  

Hungary's president has refused Prime Minister Péter Magyar's demands to step aside, setting up a constitutional clash.

Italians wondered what had happened to the animal's "lucky-charm" testicles.

IAEA Director General Rafael Grossi says the 2015 Iran nuclear deal is no longer a workable model.

Teachers marched in Mexico demanding better pay and pensions, warning of further protests ahead of the 2026 World Cup.