Un pilot de vânătoare din India s-a confruntat timp de 18 luni cu dureri de cap intense, care îi afectau inclusiv capacitatea de a zbura. Deși medicii l-au diagnosticat inițial cu migrene și i-au prescris tratament, cauza reală a simptomelor era cu totul alta: o cască de zbor prea strânsă, care exercita presiune asupra capului, scrie Live Science.

Menopauza a fost mult timp considerată un moment final pentru sistemul reproductiv feminin, când ovarele încetează să mai elibereze ovule și, se credea, își încheie activitatea. Însă această imagine simplificată a „pensionării” ovarelor nu mai e de actualitate, pe măsură ce cercetătorii analizează mai îndeaproape ce se întâmplă cu aceste organe după menopauză, relatează Science Alert.

Trei studenți români care la începutul anilor 90 au studiat la Paris, toți trei simpatizanți ai partidului național țărănesc al lui Corneliu Coposu, au ajuns astăzi la vârful statului român, unul dintre ei fiind chiar președintele Nicușor Dan.  În 1992, când România abia se dezmeticea din comunism, Franța a întins o mână tinerilor români. Prestigioasa …

Proiectul de buget al guvernului ungar pentru 2027 și obiectivele pe termen mediu privind deficitul finanțelor publice sunt compatibile cu obiectivul guvernului ca Ungaria să îndeplinească criteriile pentru aderarea la zona euro până în 2030, arată Fitch Ratings în noua sa evaluare a situației prezentată la Londra. Agenția internațională de rating a amintit că, pe …

UPDATE 07:00 Lista studenților conduce în continuare detașat în alegerile din Serbia, cu 52,52% din voturile valabil exprimate, în timp ce alianța condusă de Aleksandar Vučić a obținut 40,30%, potrivit rezultatelor preliminare după centralizarea a 92,58% dintre secțiile de votare. Diferența dintre cele două liste a ajuns la aproximativ 471.000 de voturi. Pe locul al treilea se află formațiunea condusă de Ivica Dačić, cu 2,26%. UPDATE 06:00 Lista studenților își consolidează avansul în alegerile din Serbia, cu 52,06% din voturile valabil exprimate, în timp ce alianța condusă de Aleksandar Vučić a obținut 40,60%, potrivit rezultatelor preliminare după centralizarea a 89,56% dintre secțiile de votare. Diferența dintre cele două liste a depășit 416.000 de voturi. Pe locul al treilea se află formațiunea condusă de Ivica Dačić, cu 2,29%. Prezența la vot în secțiile incluse pe harta rezultatelor a ajuns la 68,54%, iar rezultatele rămân provizorii. UPDATE 05:00 Lista studenților conduce detașat în alegerile din Serbia, cu 51,25% din voturile valabil exprimate, în timp ce alianța condusă de Aleksandar Vučić a obținut 41,14%, potrivit rezultatelor preliminare după centralizarea a 84,68% dintre secțiile de votare. Diferența dintre cele două liste a ajuns la aproximativ 334.000 de voturi. Pe locul al treilea se află formațiunea condusă de Ivica Dačić, cu 2,34%. UPDATE 03:00 Lista studenților își mărește avansul în alegerile din Serbia și ajunge la 49,57% din voturile valabil exprimate, în timp ce alianța condusă de Aleksandar Vučić a obținut 42,24%, potrivit rezultatelor preliminare după centralizarea a 70,78% dintre secțiile de votare. Diferența dintre cele două liste a depășit 181.000 de voturi. Pe locul al treilea se află lista condusă de Ivica Dačić, cu 2,42%. Rezultatele sunt provizorii, iar numărătoarea continuă. UPDATE 02:00 Lista studenților își consolidează poziția de lider în alegerile din Serbia, cu 47,77% din voturile valabil exprimate, în timp ce alianța condusă de Aleksandar Vučić a obținut 44,17%, potrivit rezultatelor preliminare după centralizarea a 48,89% dintre secțiile de votare. Studenții au un avans de peste 53.000 de voturi. Pe locul al treilea se află lista condusă de Ivica Dačić, cu 2,51%. Numărătoarea continuă, iar rezultatele nu sunt definitive. UPDATE 01:00 Lista studenților a trecut pe primul loc în alegerile din Serbia, cu 46,16% din voturile valabil exprimate, devansând alianța condusă de Aleksandar Vučić, care a obținut 45,46%, potrivit rezultatelor preliminare după centralizarea a 33,47% dintre secțiile de votare. Diferența dintre cele două liste este de aproximativ 6.100 de voturi. Numărătoarea continuă, iar rezultatele sunt provizorii. UPDATE 00:00 Alianța condusă de Aleksandar Vučić se află pe primul loc în alegerile din Serbia, cu 46,24% din voturile valabil exprimate, potrivit rezultatelor preliminare publicate după centralizarea a 21,40% dintre secțiile de votare. Lista studenților ocupă locul al doilea, cu 44,94%, diferența dintre cele două formațiuni fiind de aproximativ 6.500 de voturi. Rezultatele sunt în continuare provizorii, iar numărătoarea continuă. BREAKING NEWS. Aleksandar Vučić recunoaște înfrângerea în alegerile din Serbia Aleksandar Vučić, și-a recunoscut duminică seară înfrângerea în alegerile parlamentare în fața mișcării conduse de studenți, care a organizat ample proteste împotriva puterii de la Belgrad. Potrivit estimărilor prezentate chiar de liderul sârb, Lista Studenților ar urma să obțină între 135 și 140 de mandate în Parlamentul cu 250 de locuri, suficient pentru a forma singură un guvern, transmite Reuters. „Nu avem încă rezultatele finale, dar, pe baza unui eșantion, este clar că am pierdut aceste alegeri. Lista Studenților a câștigat”, a declarat Aleksandar Vučić, duminică seară. Potrivit estimărilor prezentate de președintele sârb, Partidul Progresist Sârb (SNS), formațiunea care a dominat scena politică din Serbia în ultimii 14 ani, ar urma să obțină aproximativ 105 mandate. În schimb, Lista Studenților ar putea câștiga între 135 și 140 de mandate, depășind pragul de 126 necesar pentru majoritatea absolută în Parlament. Vučić a afirmat că, potrivit datelor preliminare de care dispune, niciun alt partid nu ar urma să intre în legislativ. O victorie pentru mișcarea de protest condusă de studenți Scrutinul de duminică a avut loc pe fondul unei crize politice prelungite, marcată de proteste masive împotriva autorităților de la Belgrad. Mișcarea studențească a devenit unul dintre principalii contestatari ai puterii după prăbușirea acoperișului unei gări din Novi Sad, în noiembrie 2024, tragedie care a provocat moartea mai multor persoane și a declanșat manifestații împotriva corupției și a lipsei de responsabilitate a instituțiilor. Protestele s-au extins ulterior în întreaga țară, iar revendicările manifestanților au inclus organizarea unor alegeri anticipate și tragerea la răspundere a celor considerați responsabili pentru tragedie. Cine sunt studenții care l-au învins pe Aleksandar Vučić în Serbia. Medicul cardiolog care conduce lista electorală și cine ar putea deveni premier Formațiunea care a câștigat scrutinul se numește oficial „Studentska lista – Studenti pobeđuju”, în traducere „Lista Studenților – Studenții câștigă”. Spre deosebire de partidele politice tradiționale, aceasta nu a fost construită în jurul unui lider, ci reprezintă o mișcare descentralizată, apărută în urma protestelor studențești care au cuprins Serbia după tragedia de la gara din Novi Sad. La 1 noiembrie 2024, prăbușirea unei copertine de beton a gării a provocat moartea a 16 persoane. Incidentul a declanșat proteste împotriva corupției, a lipsei de transparență a contractelor publice și a modului în care funcționează instituțiile statului. Manifestațiile, inițial organizate de studenți, au atras treptat profesori, agricultori, medici și alte categorii sociale. Mișcarea a organizat marșuri, blocaje și demonstrații de amploare, unele dintre cele mai importante din Serbia după căderea regimului Slobodan Milošević, în anul 2000. În cele din urmă, protestatarii au decis să transforme mobilizarea din stradă într-un proiect electoral. Cum au fost aleși candidații. O listă cu 250 de nume, fără politicieni consacrați Unul dintre elementele distinctive ale Listei Studenților este modul în care au fost selectați candidații. Potrivit unei analize publicate pe 21 octombrie de Centrul pentru Studii Estice din Polonia (OSW), propunerile au venit din adunările studențești ale universităților, fiind ulterior discutate la nivel național. Un criteriu important de selecție a fost absența unei implicări anterioare în funcții politice de conducere. Lista cuprinde 250 de candidați independenți, printre care profesori universitari, medici, activiști civici, actori, agricultori și sportivi. Printre personalitățile cunoscute care s-au alăturat proiectului se numără Dejan Bodiroga, fostul mare baschetbalist sârb și actualul președinte al EuroLeague Basketball, dar și actorii Tihomir Stanić și Dragan Jovanović. Mișcarea a beneficiat și de sprijinul unor organizații politice, inclusiv Partidul Democrat și Kreni-Promeni, care au decis să nu depună liste proprii. Cine este Ilija Srđanović, medicul care conduce lista electorală Ilija Srđanović este unul dintre numele centrale ale mișcării studențești și ocupă prima poziție pe lista electorală. De profesie cardiolog, el a devenit una dintre figurile publice ale proiectului politic, deși respinge ideea că ar fi liderul unic al mișcării. Într-un interviu acordat TV Vojvodina, Srđanović declara că mișcarea este pregătită să își apere voturile și că dispune de observatori în secțiile de votare. Întrebat dacă el însuși este candidat pentru funcția de prim-ministru, medicul a evitat să confirme acest lucru. El a explicat că formațiunea are mai mulți candidați pentru fiecare funcție guvernamentală și că se bazează pe un grup extins de profesioniști. Sfârșitul dominației politice a SNS? Partidul Progresist Sârb a ajuns la putere în 2012, iar Aleksandar Vučić a devenit una dintre figurile centrale ale politicii sârbe, mai întâi ca premier, apoi ca președinte, funcție pe care o ocupă din 2017. Dacă rezultatele preliminare sunt confirmate, scrutinul din 25 octombrie 2026 ar marca pierderea majorității parlamentare de către partidul aflat la putere și ar deschide calea formării unui guvern susținut de mișcarea studențească. Știre inițială Notă:Primele rezultate centralizate provin, de regulă, din secțiile de votare mai mici, în special din mediul rural, unde numărarea voturilor se încheie mai repede. Rezultatele din secțiile mari, mai ales din centrele urbane, sunt transmise și procesate, în general, mai târziu. Prin urmare, procentele afișate în primele ore ale numărătorii nu sunt neapărat reprezentative pentru rezultatul final și pot suferi modificări semnificative pe măsură ce sunt centralizate voturile din marile orașe. UPDATE Partidul lui Vucic continuă să scădă, iar studenții obțin rezultate bune și în zonele urbane mici. Vucic și partidul său au coborât sub 50% după mai puțin de 10% din procesele verbale numărate. UPDATE Primele rezultate Potrivit datelor preliminare pe baza centralizării Comisiei Electorale Republicane (RIK), lista „Aleksandar Vučić – Serbia Unită” a obținut 30.052 de voturi, reprezentând 52,93% din totalul voturilor valabile. Pe locul al doilea se află „Lista Studenților – Studenții înving!”, cu 21.601 voturi, echivalentul a 38,05%, dar în creștere puternică. Diferența dintre cele două liste este, în acest moment, de 8.451 de voturi și 14,88 puncte procentuale. Rezultatele parțiale 4,37% din procese verbale centralizate (4,37%) Aleksandar Vučić – Serbia Unită: 52,93% (30.052 de voturi)  Lista Studenților – Studenții înving!: 38,05% (21.601 voturi) Ivica Dačić – Factorul Stabilității: 3,47% (1.970 de voturi) Alianța Maghiarilor din Voivodina – Bálint Pásztor: 1,69% (959 de voturi) Coaliția Albaneză: 1,16% (659 de voturi) Dreapta Autentică – Miloš Jovanović: 0,74% (421 de voturi) Un scrutin decisiv după aproape doi ani de proteste Alegerile parlamentare anticipate au loc într-un climat politic tensionat, după aproape doi ani de manifestații antiguvernamentale, declanșate de prăbușirea acoperișului unei copertine din gara Novi Sad, în noiembrie 2024, tragedie soldată cu 16 morți. Protestele, inițiate de studenți și susținute ulterior de alte categorii sociale, s-au transformat într-o mișcare amplă împotriva corupției și a modului în care funcționează instituțiile statului. Mișcarea studențească a intrat în competiția electorală cu propria listă, reunind candidați din mai multe domenii, inclusiv profesori, experți, sportivi, agricultori și artiști. De cealaltă parte, Aleksandar Vučić, care a demisionat în septembrie din funcția de președinte pentru a candida la funcția de prim-ministru, încearcă să obțină un nou mandat politic prin coaliția constituită în jurul Partidului Progresist Sârb (SNS). Confruntarea electorală are loc și pe fondul preocupărilor legate de libertatea presei, corectitudinea procesului electoral și relațiile Serbiei cu Uniunea Europeană. Peste 6,45 milioane de alegători, chemați la urne Potrivit Comisiei Electorale Republicane, 6.451.292 de cetățeni au avut drept de vot la alegerile parlamentare din 25 octombrie. Scrutinul s-a desfășurat în 8.392 de secții de votare, inclusiv 93 organizate în străinătate, în 37 de țări. Pe buletinele de vot au figurat 18 liste electorale, care concurează pentru cele 250 de locuri din Parlamentul Serbiei. Pentru obținerea majorității absolute sunt necesare cel puțin 126 de mandate.

Animalul a fost filmat în apropierea plajei Qantab, la mică distanță de Muscat, capitala Omanului, potrivit publicației Oman Observer. În imagini, delfinul cu pielea rozalie înoată printre exemplare mult mai închise la culoare, ieșind periodic la suprafața apei. Aspectul său a provocat comparații cu celebrii delfini roz din Amazon, însă experții spun că este vorba despre o altă specie. Ce specie este delfinul roz și de unde provine culoarea Aida al Jabri, specialistă în mediu marin în cadrul Autorității pentru Mediu din Oman, a identificat animalul din prima filmare drept un delfin Risso, cunoscut științific sub numele de *Grampus griseus*. 🚨Report: A rare pink dolphins was spotted swimming near Qantab Beach along the coast of Oman — The Calvin Coolidge Project (@TheCalvinCooli1) October 21, 2026 Această specie are o particularitate surprinzătoare: exemplarele tinere sunt de obicei cenușii sau maronii, dar culoarea pielii se poate modifica semnificativ odată cu înaintarea în vârstă. Delfinii Risso acumulează numeroase cicatrici, inclusiv în urma interacțiunilor cu alți delfini. Țesutul cicatricial este mai deschis la culoare, astfel că unele exemplare ajung să pară aproape albe. Nuanța rozalie poate fi accentuată de circulația sângelui în vasele aflate aproape de suprafața pielii, dar și de lumina soarelui și reflexiile apei. Specialiștii nu au stabilit însă cât a contribuit fiecare factor la aspectul exemplarului filmat în Oman. Nu toate videoclipurile cu delfini roz din Oman sunt autentice Odată cu răspândirea imaginilor, pe internet au apărut și alte filmări atribuite aceleiași observații. Autoritățile din Oman au confirmat autenticitatea primei înregistrări de la Qantab, dar au pus la îndoială un al doilea videoclip, care părea să prezinte un delfin cu cocoașă de culoare roz. Potrivit Aidei al Jabri, această specie nu este întâlnită în mod obișnuit în apele din apropierea orașului Muscat. Delfinii cu cocoașă sunt observați în alte regiuni ale Omanului, printre care Musandam, Masirah, Al Wusta și Dhofar. Experții au avertizat că unele videoclipuri distribuite online pot include imagini din alte țări, prezentate în mod eronat ca fiind filmate în Oman. Delfinul roz din Oman este diferit de cel din Amazon Cel mai cunoscut delfin roz este boto, o specie care trăiește în apele dulci ale bazinelor Amazonului și Orinoco din America de Sud. La acești delfini, nuanța roz poate deveni mai pronunțată odată cu maturizarea, fiind influențată de pigmentație, circulația sângelui și cicatrici. Delfinul Risso este însă o specie marină distinctă. De asemenea, culoarea roz nu demonstrează că animalul suferă de albinism sau de o afecțiune medicală. Specialiștii subliniază că identificarea unei eventuale probleme de sănătate nu poate fi făcută doar pe baza culorii observate într-o filmare. Autoritatea pentru Mediu din Oman a mai semnalat că, în septembrie, un pescar a observat un delfin complet alb în apropierea insulei Masirah.

Un pompier care participa la stingerea unui incendiu izbucnit în oraşul Ştefăneşti, duminică seară, a fost rănit de localnicii care au devenit agresivi, informează Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Argeş, relatează Agerpres. Un echipaj de pompieri de la Detaşamentul Piteşti intervenise pentru localizarea şi lichidarea unui incendiu izbucnit pe strada Sticlelor din oraşul Ştefăneşti. […] © G4Media.ro.

Claxoane în cascadă, o mulţime jubilând şi îmbrăţişându-se: anunţul făcut duminică de naţionalistul Aleksandar Vucic privind înfrângerea sa în alegerile legislative anticipate, după 14 ani de dominare a vieţii politice sârbe, a provocat o explozie de bucurie pe străzile din Belgrad, transmite Agerpres. „Nu vom mai avea niciodată un tiran în această ţară”, a declarat […] © G4Media.ro.

Simbolistica cifrei 3 și „salutul studenților”

Sârbii sărbătoresc în stradă

Japan’s Kawasaki Heavy Industries, a major manufacturer of technical equipment, announced the signing of a memorandum of understanding (MOU) on a strategic partnership for onshore hydrogen gas transport with Transgaz, Romania’s state-controlled natural gas transmission system operator (TSO). The agreement was signed on Friday, October 23, at the Romania–Japan Innovation Forum 2026 held in Tokyo, in the presence of government officials from both Japan and Romania. Under the partnership, the two companies will work together to realize the large-scale transport of hydrogen gas via onshore pipelines that Transgaz envisions for Central and Eastern Europe. According to the two companies, by combining Transgaz’s pipeline experience and expertise with Kawasaki’s centrifugal hydrogen compressor technology, the collaboration will strengthen Romania’s role as an energy hub in Central and Eastern Europe and establish a model for the safe and stable supply and transport of hydrogen to neighboring countries. As the first phase of this collaboration, Kawasaki plans to begin demonstration tests in Romania for the onshore transport of pure hydrogen gas using its centrifugal hydrogen compressor (KM Comp-H2). The demonstration will be the world’s first initiative aimed at realizing large-scale hydrogen gas transport via pipelines. According to the accompanying press release, reducing hydrogen supply costs is essential to the widespread adoption of hydrogen energy worldwide. As one means of achieving this, expectations are growing for onshore pipelines capable of transporting large volumes of hydrogen efficiently. One of the key challenges to realizing such pipelines is the need for technology that can efficiently compress large volumes of pure hydrogen gas to high pressures within a limited space. Through this demonstration project, Kawasaki will leverage its expertise in centrifugal hydrogen compressors developed over the years to help realize efficient onshore hydrogen gas transportation. Kawasaki aims to establish large-scale hydrogen gas transport via pipelines and, by linking this technology with its diverse range of hydrogen products (turbines, engines, carrier vessels, tanks, etc.), to build a hydrogen supply chain.

The Bucharest-Ilfov region is among the EU regions with the highest growth in GDP per capita in the 2019-2024 period, according to Eurostat, alongside regions in Ireland, Malta, and France. “The most robust GDP growth was recorded in the Irish capital region of Eastern and Midland, which also had the highest GDP per inhabitant in 2024, as GDP rose 38.0% between 2019 and 2024. The other 2 Irish regions also saw very high increases: Northern and Western up 36.4% (the 2nd highest in the EU) and Southern up 26.0% (6th highest),” Eurostat stated. Outside Ireland, the highest growth rates were recorded in the Bucharest-Ilfov region (33%), Malta (32.9%), and the French outermost region of Mayotte (32.1%). Overall, EU GDP grew by an average of 5.6% in real terms between 2019 and 2024. Of the 244 level 2 regions in the EU’s common classification of territorial units for statistics (NUTS 2), 197 regions experienced growth. Almost all of the EU’s capital regions recorded an expansion in economic activity during the period under consideration, with Helsinki-Uusimaa in Finland being the only exception, as GDP fell 1.9% in real terms. At the same time, GDP per capita declined in 46 regions and remained unchanged in a single region — Ciudad de Ceuta, in Spain. The Bulgarian region of Yugoiztochen recorded the largest contraction in economic activity over the 2019-2024 period, with GDP falling by 20.5%. Eurostat also showed that four other regions recorded double-digit contractions, namely Dytiki Makedonia (Greece), down 18%; Groningen (the Netherlands), down 14%; and Sud-Muntenia and Sud-Vest Oltenia (both in Romania), down 13.5% and 11.3%, respectively. The four other regions in Romania, namely North-West (15.8%), West (14.3%), Center (6.3%), and North-East (0.4%), saw moderate growth.

Toate par să indice mai degrabă o tendință spre creșterea primei de risc a României și o diminuare a apetitului investițional pentru lei. În primele trei săptămâni din octombrie, leul s-a depreciat cu 1,36% în raport cu euro, moneda europeană câștigând 7,18 bani în octombrie, urcând de la 5,2777 la 1 octombrie la 5,3485 lei la 23 octombrie. ”Leul are un regim de flotare liberă, dar BNR a limitat, de-a lungul timpului, fluctuațiile mari ale cursului EUR/RON. Pentru o economie cu importuri intense, această politică are avantaje clare. O depreciere semnificativă ar crește rapid costul intern al bunurilor importate. Prin urmare, stabilitatea cursului de schimb acționează ca o a doua ancoră nominală, alături de ținta de inflație. Dar aceasta modifică și modul în care economia se ajustează”, apreciază economistul șef al ING Bank, Valentin Tătaru, într-o analiză eshaustivă. Evaluările FMI privind balanța externă sugerează, de asemenea, că moneda ar putea fi supraevaluată în mod semnificativ, deși aceste estimări sunt supuse unei incertitudini considerabile, precizează Tătaru. ”Aceasta pune BNR în fața unui adevărat compromis. Să permită o depreciere nominală mai mare și să importe inflație suplimentară pe termen scurt sau să limiteze deprecierea și să accepte o deteriorare treptată a competitivității costurilor atunci când costurile interne cresc mai rapid decât cele ale partenerilor comerciali. România a optat în mare măsură pentru o versiune modificată a celei de-a doua abordări, reușind să combine stabilitatea cursului de schimb cu o creștere rapidă a salariilor și o inflație persistentă timp de mai mulți ani. Ajustarea necesară nu a dispărut, totuși, ci a fost redirecționată în mare măsură către o apreciere reală și un deficit mai mare al contului curent”, precizează economistul șef al ING analiza sa. Concluziile studiului sunt totuși, că România trece destul de greu de la inflație și salarii mari, la dezinflație, iar acest proces ar trebui să urmeze trecerea de la un model de creștere economică bazată pe consum către o economie bazată pe investiții, productivitate și capacitate de producție, proces de durată. Riscurile schimbării modelului economic și al suprapunerii celor trei elemente: deprecierea cursului, a dobânzilor și a investițiilor Datele publicate de Ministerul Finanțelor indică faptul că ponderea nerezidenților în deținerile de titluri de stat românești coborâse la 16,7% în iulie 2026, față de 19,5% la începutul anului. În 2024, ponderea ajunsese la aproximativ 24–25%. Totuși, vânzarea titlurilor nu înseamnă automat ieșire de valută: investitorii pot reinvesti banii în alte active locale. Iar reducerea ponderii nerezidenților trebuie verificată și în valoare absolută, nu doar ca procent din totalul datoriei. Incertitudinea politică poate determina investitorii să ceară o primă de risc mai mare pentru România. Reuters a semnalat la începutul lunii octombrie presiunea asupra ratingului suveran, pe fondul crizei politice, al acumulării rapide a datoriei și al riscului ca ajustarea deficitului bugetar să deraieze. Datele disponibile despre evoluția dobânzilor la titlurile de stat pe 10 ani conturează o mișcare în două etape: creșterea puternică a randamentelor în a doua jumătate a lunii septembrie, de la 6,71%, urmată de o corecție după decizia S&P de menținere a ratingului României, la începutul lui octombrie. Ulterior, randamentele au rămas volatile, menținându-se ușor în jurul valorii de 7%. Totuși, de circa trei zile, concomitent cu deprecierea leului, randamentele au crescut la 7,14%, pe perioade scurte ale zilei chiar la 7,22%, în cursul zilei de 22 octombrie 2026. Specialiștii RoEM-UBB FSEGA arată că randamentul mediu al obligațiunilor guvernamentale românești cu maturitate de 10 ani a înregistrat fluctuații semnificative în ultimii ani. După 2021, acesta a crescut accelerat, pe fondul majorării dobânzilor la nivel global, ca răspuns la inflație, depășind 6% în 2022, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Evoluția a reflectat atât presiunile inflaționiste, cât și creșterea riscului perceput de investitori. Chiar dacă instalarea unui nou guvern reduce temporar incertitudinea, piețele vor evalua mai ales capacitatea acestuia de a adopta și executa măsuri credibile de consolidare fiscală. Pentru curs, contează nu numai cine guvernează, ci și dacă investitorii cred că România își poate finanța deficitul fără să-și deterioreze suplimentar riscul de credit. Dacă aceste mișcări se vor suprapune în continuare, ele pot indica o creștere a primei de risc cerute de investitori pentru România și o diminuare a apetitului pentru activele în lei și în caz nefericit la retrogradarea României în Junk.  

Cu un buget de investiții destinat expansiunii de peste 285 milioane de euro pentru perioada 1 martie 2026 – 28 februarie 2027,  cu 56% mai mare față de cel alocat în 2025, retailerul german Lidl, cel mai mare jucător pe piața comerțului alimentar după cifra de afaceri din 2025, aproape că a reușit deja să egaleze performanța anului trecut în ceea ce privește inaugurările. Până la data scrierii acestui articol, compania a deschis 24 de magazine la nivel național, dintre care unul, din Tg Secuiesc, a fost relocat, în luna aprilie atingând borna de borna de 400 de magazine. Spre comparație, Lidl a inaugurat anul trecut 25 de unități, întorcându-se din punct de vedere al expansiunii la un moment de boom. Cât despre Penny, al doilea cel mai mare disocunter alimentar din România, după cifra de afaceri din 2025, retailerul a inaugurat deja 18 unități, ajungând la o rețea de 474 de unități la nivel național. Ritmul expansiunii este însă mai puțin alert ca anul trecut când compania a tăiat panglica de 40 de ori finalizând anul cu 456 de magazine. Oricum, planurile Penny de expansiune vizează investiții de 3 miliarde de euro până în 2035, cu scopul de a extinde rețeaua la 1.000 de magazine și de a dezvolta competențele logistice. Lidl, parte a grupului Schwarz, cu sediul central în Neckarsulm, este una dintre cele mai mari companii de pe piața de retail alimentar din Germania și Europa. Lidl operează în prezent în jur de 13.000 de magazine și peste 230 de centre logistice și distribuție de mărfuri în 32 de țări. În prezent, Lidl are peste 395.000 de angajați, dintre care peste 14.000 în România, unde retailer-ul german are deschise peste 400 de magazine și 6 centre logistice. Penny este conceptul  grupului german Rewe, cu primul magazin deschis pe piața locală în anul 2005. Întreaga rețea este deservită de cinci centre logistice situate în localitățile Ștefăneștii de Jos, Turda, Bacău, Filiași și Mihăilești. În prezent, rețeaua PENNY în România este alcătuită din 474 magazine la nivel național și o echipă dedicată formată din peste 8.000 de angajați.    

The populist right-wing leader of 12 years says it is "clear" his party has lost the vote billed as a referendum on the country's future.

The Student List has emerged from almost two years of anti-corruption protests to form the biggest challenge to Vučić's rule.

Brazil’s right-wing Senator Flavio Bolsonaro has called for the presidential election result to be ‘annulled’.

Judge questions Trump-led effort to exert greater influence over elections process ahead of upcoming midterm vote.

The trilateral talks aim to restart stalled peace talks between Ukraine and Russia, with the latter's invasion well into its fifth year.

The election was seen as a referendum on Vučić’s political dominance and the political system that had been in place in Serbia for more than a decade.