Preşedintele Nicuşor Dan participă luni, în format videoconferinţă, la reuniunea „Coaliţiei de Voinţă” (Coalition of the Willing), a anunţat Administraţia Prezidenţială.

Sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat luni semnale intermitente, în spaţiul aerian al Republicii Moldova, zona Cahul. Unul din semnale a apărut ulterior în zona Târgu Bujor, judeţul Galaţi, fiind emis mesj RO-Alert.

Forțele ucrainene au atacat pentru pentru a treia noapte la rând depozite ale Ozon, fiind lovite trei centre logistice ale companiei care ocupă aproape o treime din piața comerțului online din Rusia, potrivit mai multor canale de Telegram care monitorizează conflictul, citate de Kyiv Independent. Ozon este al doilea mare jucător din comerțul online rusesc …

Armata Română anunță luni dimineață că radarul MApN a detectat „semnale intermitente”, în spaţiul aerian al Republicii Moldova, iar unul dintre ele a apărut în zona Târgu Bujor, judeţul Galaţi. „În dimineața zilei de luni, 24 august, în jurul orei 6.00, sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat semnale intermitente, în spațiul aerian al Republicii …

Planul autorităților prevede o taxă turistică de 20% pentru Amsterdam, potrivit presei. Măsura ar urma să intre în vigoare din 2031. Ar fi una dintre cele mai mari taxe de acest fel din lume. În prezent, taxa turistică din Amsterdam este de 12,5%. Este deja cea mai mare din Europa, conform datelor citate de postul public olandez NOS. Orașul dorește să reducă numărul turiștilor prin această majorare. De ani de zile, Amsterdam depășește pragul dorit de autorități. Orașul își propusese să limiteze cazările la maximum 20 de milioane de nopți pe an. Numărul real de turiști a trecut constant peste această limită. Taxa turistică se adaugă la TVA, aplicată la cazarea hotelieră. Anul acesta, TVA-ul pentru cazare a crescut în toată Olanda de la 9% la 21%. Astfel, impozitul total pe cazarea la hotel va crește semnificativ. Va urca de la 21,5%, cât era anul trecut, la 41% în 2031. Este aproape o dublare a sumei plătite de turiști pentru o noapte de cazare. Amsterdam are deja cea mai mare taxă turistică din Europa, de 12,5%. După majorare, va ajunge printre cele mai mari din lume. Vacanțele se scumpesc într-una dintre capitalele preferate de români. Taxa turistică ajunge la 20% Amsterdam se confruntă de ani buni cu proteste legate de excesul de turism. Orașul a introdus deja restricții pentru croazierele mari și pentru turele ghidate în zona Cartierul Roșu. A lansat și o campanie prin care le cere turiștilor „gălăgioși” să stea departe. Veniturile suplimentare din taxa turistică ar urma să fie folosite pentru infrastructură și spații verzi. Autoritățile susțin că banii nu vor duce la majorarea altor taxe pentru locuitori. Creșterea taxelor nu este un fenomen izolat în Europa. Mai multe orașe și-au majorat recent taxele pentru a gestiona afluxul de turiști. Veneția a introdus, la rândul ei, o taxă de acces pentru vizitatorii de o zi. Autoritățile olandeze nu au anunțat încă și alte detalii ale planului. Rămâne de văzut cum va fi aplicată taxa pentru diferite tipuri de cazare.

Schimbările geopolitice și declarațiile președintelui american Donald Trump despre Groenlanda au dat o nouă greutate unei dezbateri mai vechi, potrivit Associated Press. Islanda are deja legături strânse cu Uniunea Europeană Miza referendumului nu este aderarea imediată, ci reluarea negocierilor cu blocul celor 27 de state, din care face parte și România. Islanda este deja integrată în mare parte în spațiul european: participă la piața unică prin Spațiul Economic European și face parte din zona Schengen, în timp ce, în domeniul securității, este membră NATO. Tabăra favorabilă aderării susține că statutul de membru UE ar oferi o protecție suplimentară într-un context internațional tot mai imprevizibil și ar putea aduce avantaje economice, inclusiv perspectiva adoptării euro, dobânzi mai reduse și o inflație mai stabilă. Adversarii proiectului consideră însă că Islanda, care și-a obținut independența față de Danemarca în 1944, ar renunța inutil la o parte din capacitatea de a lua propriile decizii. Pescuitul, marele obstacol în calea aderării Una dintre cele mai dificile teme ale unei eventuale negocieri este pescuitul, sector esențial pentru economia și identitatea Islandei. Autoritățile de la Reykjavik vor să păstreze controlul asupra apelor și resurselor piscicole și încearcă să evite aplicarea integrală a politicii comune europene în domeniu. Susținătorii aderării cred că Islanda ar putea negocia o derogare. Reprezentanții industriei avertizează însă că obținerea unei excepții permanente ar fi dificilă, iar eventualul acces al navelor din alte state UE la zonele de pescuit islandeze rămâne un subiect extrem de sensibil. Amenințările lui Trump privind Groenlanda au grăbit referendumul Islanda a mai încercat să se apropie de UE după criza financiară din 2008. Cererea de aderare a fost depusă în 2009, negocierile au fost suspendate în 2013, după venirea la putere a unui guvern de centru-dreapta, iar procesul a fost închis în 2015. Actuala coaliție de centru-stânga, aleasă în 2024, promisese un referendum, însă calendarul a fost accelerat pe fondul declarațiilor lui Donald Trump despre preluarea controlului asupra Groenlandei, teritoriu autonom al Danemarcei. Neliniștea islandezilor a fost amplificată și de faptul că liderul american a confundat în repetate rânduri Groenlanda cu Islanda. Dacă rezultatul referendumului va fi negativ, procesul se va opri. Un vot favorabil ar deschide însă negocieri care ar putea dura ani, Comisia Europeană urmând să analizeze aproximativ 35 de capitole, de la economie și agricultură până la transport și pescuit. Chiar și după încheierea cu succes a negocierilor și obținerea acordului tuturor statelor membre, islandezii ar trebui să voteze din nou. Abia acel al doilea referendum ar decide dacă Islanda devine efectiv membră a Uniunii Europene.

Primăria Sibiu a emis o notificare oficială prin care solicită Asociației Fotbal Club Hermannstadt (AFCH) returnarea integrală a fondurilor nerambursabile acordate în anii 2024 și 2025. Suma depășește 14,6 milioane de lei, la care se adaugă penalități zilnice de întârziere, relatează Turnul Sfatului. Măsura vine în urma unui control al Direcției Regionale Antifraudă Fiscală, care […] © G4Media.ro.

Acest an a adus un grad ridicat de ocupare în zona turistică Halkidiki din Grecia, dar cu o durată redusă a sejurului și consum scăzut, în timp ce rezervările de ultim moment domină sezonul, arată publicația KARFITSA, citată de Rador. Sezonul turistic din acest an în Halkidiki a înregistrat un grad ridicat de ocupare, dar […] © G4Media.ro.

Isabelle Sava, o tânără de origine română în vârstă de doar 19 ani, campioană mondială la taekwondo, a murit subit. Tânăra s-a stins din viață în timpul somnului, în urma unui stop cardiac, lăsând în urmă o familie devastată și nenumărate întrebări, relatează The Sun.O tragedie fulgerătoare care a șocat pe toată lumeaDincolo de succesul obținut în sport, Isabelle era o studentă eminentă în Marea Britanie și visa să devină avocat.Conform informațiilor publicate de presa britanică, tânăra a suferit un stop cardiac în timp ce dormea, pe 17 august 2026. Deși echipajele de prim ajutor au fost alertate rapid, iar eforturile disperate de resuscitare au durat zeci de minute, manevrele nu au dat rezultat, fiind declarat decesul.Dispariția ei a provocat un șoc uriaș, mai ales că sportiva nu era cunoscută cu afecțiuni medicale. Sportivii de performanță sunt supuși constant unor controale medicale riguroase, iar Isabelle nu făcea excepție.Apropiații au declarat că tânăra fusese supusă recent unor teste amănunțite înaintea competițiilor internaționale majore, inclusiv înaintea Campionatelor Europene, iar rezultatele arătau că este perfect sănătoasă.Un viitor promițător Isabelle Sava nu excela doar în artele marțiale, unde devenise medaliată cu argint la Campionatul Mondial de Taekwondo și deținea centura neagră, ci și în mediul academic. Tânăra locuia în Marea Britanie și era studentă la prestigioasa Queen Mary University of London, unde se pregătea să înceapă cu entuziasm al doilea an la Facultatea de Drept (programul LLB).Ambițioasă și implicată profund în comunitate, Isabelle își dorea să devină avocat. În ciuda programului extrem de încărcat cu antrenamente, sportiva redacta articole pentru Queen Mary Legal Advice Centre și se implica activ în sprijinirea copiilor, activând ca tutore la o academie. Colegii și profesorii o descriu ca fiind o tânără de o determinare rară, cu un zâmbet luminos, capabilă să îmbine efortul fizic extrem cu rigoarea necesară studiilor juridice.Mobilizare impresionantă pentru familieVestea morții sale a declanșat un val de emoție pe rețelele de socializare. Prietenii, colegii de universitate și sportivii au transmis zeci de mesaje de condoleanțe. Apropiații spun că Isabelle era o inspirație pentru toți cei din jur.Pentru a sprijini familia îndoliată, care trece prin momente de o durere de neimaginat, prietenii au inițiat imediat o campanie de strângere de fonduri menită să acopere cheltuielile de înmormântare. „Cu o durere greu de exprimat în cuvinte, am creat această strângere de fonduri pentru prietenii mei dragi, Laura și Ovi Sava, care trec prin cea mai cumplită suferință pe care o poate trăi un părinte – pierderea bruscă și de neimaginat a unicului lor copil, frumoasa lor fiică Isabelle, la doar 19 ani.Isabelle s-a stins din viață complet neașteptat, în somn, în urma unui stop cardiac. Echipajele medicale de urgență, inclusiv ambulanța și ambulanța aeriană, au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a o resuscita și a-i salva viața. Din nefericire, în ciuda tuturor eforturilor, Isabelle nu a mai putut fi salvată.Nu există cuvinte care să poată descrie o asemenea pierdere. 19 ani au fost mult, mult prea puțini. O tânără extraordinară, cu un viitor atât de frumos înainte. Isabelle avea întreaga viață înainte. Se pregătea să înceapă al doilea an de studii în Drept (LLB Law) la Queen Mary University of London, una dintre universitățile Russell Group, și muncea pentru a-și îndeplini visul de a deveni avocat specializat în drept comercial. Isabelle avea atât de multe planuri, atât de multe visuri, atât de mult potențial și atât de multe lucruri pe care încă le mai putea oferi acestei lumi. Povestea ei ar fi trebuit să aibă atât de multe capitole,” se arată în descrierea strângerii de fonduri.

Bere la draft cu doar 4 lei, în plin sezon pe litoral. Un turist aflat în vacanță pe litoralul românesc spune că a găsit acest preț în penultimul weekend al verii, când peste 140.000 de oameni au mers la mare, potrivit Știrile ProTV.Bere la draft cu 4 lei în EforieTuristul, aflat în Eforie, spune că a găsit bere la numai 4 lei, într-un weekend în care stațiunea s-a umplut după ce marea agitată și steagul roșu i-au îndepărtat pe oameni de plajele din sudul litoralului, potrivit Știrilor ProTV.„Am găsit un loc, sincer, 4 lei! 4 lei bere la draft rece, nu poți mai bine de atât”, a povestit turistul pentru Știrile ProTV.Eforie a fost una dintre stațiunile aglomerate în penultimul weekend al verii. Mulți turiști au venit aici după ce, mai la sud, marea a devenit periculoasă. Unul dintre turiștii intervievați de ProTV s-a declarat surprins de prețurile găsite.„Dacă e și ieftin, e și aglomerație. Mi se pare foarte OK, foarte ieftin. Pentru bere vin bărbații”, a spus acesta, înainte de a povesti că a găsit bere la draft rece cu 4 lei.Alți turiști au spus că apa era caldă și că, deși pe plajă era aglomerație, atmosfera era plăcută. Oficial, peste 140.000 de turiști și-au petrecut penultimul weekend al verii pe litoralul românesc. Finalul de august vine și cu diferențe mari de prețuri pe litoral. Pentru sejururile dintre 17 și 31 august, tarifele la cazare variază mult în funcție de stațiune și de serviciile incluse.Steag roșu în Mangalia, Jupiter, Neptun, Olimp și SaturnAglomerația din Eforie a venit și pe fondul condițiilor periculoase din alte stațiuni. Steagul roșu a fost arborat pe plajele din Mangalia, Jupiter, Neptun, Olimp și Saturn, din cauza mării agitate și a vântului puternic. Mulți turiști au ales astfel să se deplaseze spre Eforie, unde marea era mai liniștită.Turiștii care ignoră avertismentele salvamarilor și se aventurează în apele mării deși este arborat steagul roșu ar putea risca sancțiuni mult mai aspre. Un proiect de lege depus recent la Senat prevede amenzi cuprinse între 1.000 și 3.000 de lei pentru persoanele care refuză să iasă din apă la cererea echipajelor de salvare de pe litoral. În Eforie Nord, un tânăr a fost amendat cu doar 1.000 de lei, conform legislației actuale, după ce salvamarii și-au pus viața în pericol pentru a-l scoate din valuri de două ori în decursul aceleiași zile.

Iranul a anunţat duminică descoperirea a peste 200 de miliarde de metri cubi de gaz natural în sudul ţării. Descoperirea vine în contextul în care sectorul energetic al țării se confruntă cu perturbări după...

Noul premier britanic Andy Burnham merge luni la Kiev pentru prima sa vizită internaţională de la preluarea mandatului, cu ocazia celei de-a 35-a aniversări a independenţei Ucrainei, potrivit Downing...

Procurorii germani au stabilit luna trecută că exploziile subacvatice care au avariat conducte ale sistemului Nord Stream au fost provocate la ordinul statului ucrainean, scrie Agerpres. Întrebat duminică de presă despre acest subiect, Zelenski a răspuns că „Ucraina nu a participat niciodată oficial la vreo operaţiune legată de sabotajul asupra Nord Stream”. Preşedintele ucrainean, care a negat mereu orice implicare a ţării sale în acea operaţiune, a susţinut în plus că Germania este „perfect conştientă de faptul că Ucraina nu a fost la originea, nici la execuţia şi nici măcar la planificarea acestei operaţiuni”. El a adăugat că Ucraina colaborează cu Germania în anchetă, exprimându-şi speranţa că acest caz nu le va afecta relaţiile bilaterale, mai ales că Germania este principala susţinătoare europeană a Ucrainei în războiul cu Rusia. „Este foarte important pentru noi să nu pierdem parteneriatul nostru, să nu pierdem încrederea ţărilor europene care au ajutat Ucraina încă de la începutul acestui război”, a subliniat Zelenski. Întrebarea care i-a fost acum adresată de presă survine după arestarea miercuri în Croaţia a unui cetăţean ucrainean suspectat de participare la sabotajul asupra Nord Stream. Potrivit Parchetului german, acest bărbat a colaborat cu un alt ucrainean, arestat în Italia anul trecut şi predat între timp Germaniei. Pe 26 septembrie 2022, o explozie subacvatică a avariat în apropierea insulei daneze Bornholm una din cele două conducte ale gazoductului Nord Stream 2, cel mai recent construit şi care până atunci nu fusese folosit deloc. Alte explozii provocate în acelaşi timp şi în aceeaşi zonă au avariat ambele conducte ale gazoductului Nord Stream 1, prin care Germania importa gaz rusesc din anul 2011. După sabotaj, anchete judiciare au fost deschise de Germania, Suedia şi Danemarca. Anchetele au fost închise în cele două ţări scandinave în 2024, dar ancheta germană a identificat o celulă ucraineană alcătuită din cinci bărbaţi şi o femeie ca participanţi la sabotaj. Deşi un tronson al Nord Stream 2 mai poate fi folosit – celelalte necesitând reparaţii complexe – şi Rusia a propus Germaniei să-i livreze gaz prin acesta, Berlinul a refuzat, invocând invazia rusă în Ucraina şi noua politică a UE de reducere a importurilor de gaze naturale ruseşti.

Chiar dacă aceste dispozitive nu transportă explozibili, lansarea lor reînvie amintirea valurilor de zmeie şi baloane incendiare lansate din teritoriul palestinian în ultimii ani, care au declanşat incendii pe terenurile agricole din sudul Israelului, scrie Agerpres. Presa israeliană a raportat că patru zmee au fost găsite sâmbătă în localităţi din apropierea frontierei şi că un altul a fost doborât de armată duminică, ridicând la aproximativ zece numărul total recuperat în ultimele zile. Potrivit acesteia, armata estimează că Hamas se află în spatele acestor lansări de dispozitive, care nu transportau explozibili, şi că ar putea dori să testeze modul în care Israelul reacţionează. „Israelul avertizează Hamas că, dacă tirurile în direcţia Israelului nu încetează imediat, armata va lua măsuri pentru a intensifica operaţiunile ţintite împotriva celor responsabili de aceste lansări şi va evacua populaţia din zonele de unde sunt lansate zmeie, drone şi baloane”, au declarat prim-ministrul Benjamin Netanyahu şi ministrul apărării, Israel Katz, într-un comunicat comun. Katz şi Netanyahu au făcut cunoscut că au avut duminică o întâlnire pe această temă cu cei mai înalţi oficiali militari şi de securitate israelieni. Basem Naim, membru al biroului politic al Hamas, a dat asigurări într-un comunicat că zmeiele au fost „lansate din Gaza de copii în căutarea copilăriei lor inocente în mijlocul dărâmăturilor”. Într-un alt comunicat, mişcarea islamistă a acuzat Israelul că foloseşte zmeiele ca „pretext” pentru a justifica atacurile aeriene efectuate duminică în centrul Fâşiei Gaza, în cursul cărora trei persoane au fost ucise, potrivit apărării civile. „Este responsabilitatea armatei să acţioneze la timp”, a indicat la rândul său de partea israeliană Uri Epstein, un reprezentant al comunităţilor care trăiesc în apropierea frontierei cu Gaza, dintre care multe au fost atacate în timpul atacului Hamas din 7 octombrie 2023. Ca represalii la acest atac fără precedent, Israelul a condus o ofensivă devastatoare în Fâşia Gaza. Un armistiţiu fragil este în vigoare din octombrie 2025, în timp ce ţările mediatoare se străduiesc să avanseze în implementarea planului de pace american.  

Mykhailo Fedorov has also called for wartime elections to be held in Ukraine.

A government minister says people have been taking risks by going into the water, with 301 deaths since 19 June.

Maradona’s 1986 World Cup ball sold for $3.35m. He used his hand to score against England, dubbing it the ‘Hand of God’.

Footage filmed by a climber on Mont Blanc shows rocks cascading down the Goûter Couloir, known as ‘Death Pass’. The clim