Autorităţile aeronautice din Pakistan au anunţat că se desfăşoară o operaţiune de căutare, după ce un avion de marfă cu cinci membri ai echipajului la bord a dispărut în largul coastei oraşului Karachi, situat în extremitatea sudică a ţării.

Noi ostilități între Washington și Teheran, în ciuda negocierilor de pace și a funeraliilor ayatollahului Ali Khamenei, care sunt încă în desfășurare. Iranul afirmă că a lovit baze americane din regiunea Golfului, miercuri. Cu o seară înainte, armata americană anunțase că a lovit peste 80 de ținte în Iran, ca răspuns la atacurile asupra a trei nave comerciale în strâmtoarea Ormuz, relatează France Info, Le Figaro și Al Jazeera.

Argentina a reușit o revenire senzațională marți seară în optimile Cupei Mondiale la fotbal, după ce a era condusă cu 2-0 de Egipt când mai erau doar puțin peste zece minute din meci. Căpitanul Leo Messi și trupa sa vor juca pentru un loc în semifinale cu Elveția, care a trecut de Columbia la lovituri …

Rezultatele finale la Evaluarea Națională 2026, după soluționarea contestațiilor, sunt publicate astăzi. Elevii de clasa a VIII-a vor putea afla notele finale până la ora 12:00, pe platforma oficială evaluare.edu.ro și la avizierele centrelor de examen. Ministerul Educației va publica miercuri, 8 iulie, rezultatele finale ale Evaluării Naționale 2026, după soluționarea tuturor contestațiilor depuse de …

Miercuri are loc principala sesiune a summitului NATO de la Ankara, după dineul de marți seară al liderilor alianței. Întâlnirea are loc într-un context tensionat, marcat de noile critici ale lui Donald Trump la adresa Alianței Nord-Atlantice. Trump pune presiune pe aliații europeni Trump a ajuns marți în capitala Turciei și a spus că ar fi putut boicota summitul, dacă nu ar fi fost prietenia sa cu gazda reuniunii, președintele Recep Tayyip Erdogan. Liderul american nu a exclus nici noi retrageri de trupe americane din Europa. NATO a încercat să arate că statele europene țin cont de cererile lui Trump privind creșterea cheltuielilor de apărare și reducerea dependenței de SUA. Alianța a anunțat mai multe acorduri pentru armament, în valoare de cel puțin 50 de miliarde de dolari. Trump, care a criticat dur NATO atât în primul, cât și în al doilea mandat, a spus că este „foarte dezamăgit” de alianță. El a afirmat că Statele Unite nu au fost „tratate bine” în timpul războiului cu Iran. „De ce cheltuim sute de miliarde de dolari, iar ei nu sunt alături de noi? Noi am fost întotdeauna alături de ei”, a spus Trump, marți, într-o apariție alături de Erdogan. Președintele american a acuzat statele europene că nu au permis forțelor SUA să folosească spațiul lor aerian și bazele de pe teritoriul lor în timpul războiului. Oficialii europeni spun însă că, în mare parte, și-au respectat angajamentele față de forțele americane, deși nu au fost consultați în legătură cu un conflict care le-a afectat economiile și care a fost profund nepopular în Europa. Trump readuce în discuție controlul asupra Groenlandei Marți, Trump a spus că relația sa cu Meloni „s-a deteriorat puțin pentru că ea a refuzat să ne ajute” în cazul Iranului. În același timp, el a descris-o drept „o persoană drăguță”. Oficialii italieni au încercat în ultimele zile să pună capăt disputei. Trump a mai spus că Groenlanda, teritoriu semiautonom al Danemarcei, stat membru NATO, ar trebui să fie controlată de Statele Unite. Câteva ore mai târziu, tot la Ankara, premierul danez Mette Frederiksen a spus că se așteaptă ca aliații să respecte suveranitatea Regatului Danemarcei și să accepte că Groenlanda nu este de vânzare. Declarația summitului reafirmă angajamentul față de apărarea colectivă Cei 32 de lideri NATO s-au întâlnit marți seară la un dineu, însă principala sesiune a summitului are loc miercuri. Ambasadorii tuturor statelor membre NATO au aprobat o declarație a summitului care reafirmă un „angajament de nezdruncinat” față de apărarea colectivă. Declarația va fi însă publicată doar după ce va fi aprobată de lideri. Administrația Trump a exercitat presiuni asupra statelor europene să își crească cheltuielile pentru apărare și să își asume principala responsabilitate pentru apărarea convențională a Europei. În același timp, Washingtonul încearcă să își mute atenția militară către Indo-Pacific. Liderii europeni spun că lucrează pentru a-și asuma un rol mai mare în securitatea continentului. Ei cer însă ca tranziția să fie previzibilă și ordonată, pentru a evita eventuale breșe de apărare care ar putea fi exploatate de Rusia. Oficialii europeni speră că relația bună a lui Trump cu Erdogan și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, va ajuta la reducerea tensiunilor de la summit.

Cotația petrolului Brent a crescut cu 1.9%, ajungând la 75.54 dolari pe baril, în timp ce petrolul West Texas Intermediate (WTI) s-a apreciat cu același procent, până la 71.81 dolari pe baril, relatează Reuters.  Petrolul a înregistrat creșteri semnificative după ce armata americană a anunțat că a efectuat lovituri aeriene împotriva Iranului, ca răspuns la atacurile asupra a trei nave comerciale aflate în tranzit prin Strâmtoarea Ormuz.  Tot marți, administrația americană a reimpus sancțiunile asupra exporturilor de petrol iranian, după ce anterior permisese continuarea vânzărilor până la 21 august, în baza memorandumului de înțelegere dintre Washington și Teheran. Noua decizie reduce perioada de tranziție, termenul limită fiind stabilit pentru 17 iulie.  Atât atacurile, cât și sancțiunile au venit în contextul în care trei petroliere au raportat că au fost lovite de proiectile neidentificate în și în apropierea Strâmtorii Ormuz, potrivit Centrului pentru operațiuni comerciale maritime al Regatului Unit. Qatarul și Arabia Saudită au dat vina pe Iran pentru două dintre atacuri, în ciuda armistițiului dintre Teheran și Washington.  În urma operațiunilor ofensive Iranul a răspuns, declarând: „Forțele Armate ale Republicii Islamice Iran vor oferi un răspuns zdrobitor față de agresiunea și acțiunile teroriste ale SUA”.  

Tabloidul de dreapta The New York Post, deținut de magnatul Rupert Murdoch și care a devenit în ultimii ani ziarul preferat al președintelui american, îi cere miercuri lui Donald Trump într-un articol de opinie semnat de conducerea editorială să continue susținerea Ucrainei în fața invaziei ruse. ”Nu ezita în privința Ucrainei la Consiliul NATO”, e […] © G4Media.ro.

Consiliul Judeţean Braşov a anulat licitaţia pentru achiziţionarea a 16 microbuze electrice, anunță BZB. Lansată în 22 aprilie, licitaţia pentru achiziţionarea a 32 de microbuze electrice şcolare a fost anulată de Consiliul Judeţean. Pentru a obţine acest contract s-a înscris Asocierea VAG SERVICE SRL (din judeţul Neamţ) – AUTO-BOGYO SRL (din judeţul Covasna), însă, în […] © G4Media.ro.

Podul suspendat peste Dunăre, care leagă Brăila de Tulcea, a intrat din nou în lucrări de asfaltare în perioada 6–10 iulie, potrivit Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Buzău. Șoferii sunt avertizați că există restricții temporare de circulație și sunt îndemnați să respecte semnalizarea din zona șantierului.Noi lucrări de asfaltare pe Podul suspendat peste DunăreDirecția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Buzău a anunțat că, în perioada 6–10 iulie, vor avea loc noi lucrări de asfaltare pe Podul Suspendat peste Dunăre, în zona Brăila.Programul intervențiilor este următorul:6 iulie – încep lucrările în zona rostului de la Jijila;7 iulie – lucrările continuă în zona rostului de la Brăila;9 și 10 iulie – după executarea unei porțiuni limitate de asfalt drenant, va fi așternut stratul de uzură.Reprezentanții DRDP le solicită șoferilor să circule cu prudență, să respecte semnalizarea rutieră temporară și indicațiile personalului aflat în teren, pentru desfășurarea lucrărilor în condiții de siguranță.Restricții temporare pentru șoferiAutoritățile responsabile de administrarea infrastructurii rutiere atrag atenția că, pe durata lucrărilor, vor fi instituite restricții temporare de circulație în zona podului.Șoferii sunt sfătuiți să reducă viteza în apropierea șantierului și să respecte toate restricțiile impuse pentru evitarea incidentelor și fluidizarea traficului.Podul de la Brăila, reasfaltat pentru a șasea oarăDe la inaugurarea din iulie 2023, structura podului de la Brăila a fost reasfaltată complet pe ambele căi de rulare, inclusiv în anii 2024 și 2025. Problemele au fost generate inițial de utilizarea unei mixturi asfaltice nepotrivite pentru structura cu platelaj ortotrop a podului, conform unei expertize tehnice realizate de un expert autorizat MDRAP în mai 2024. La scurt timp după darea sa în folosință, șoferii au observat denivelări și șuruburi slăbite, ceea ce a determinat CNAIR să solicite constructorului remedierea problemelor.A cincea asfaltare a fost realizată în primăvara anului trecut, folosindu-se, de asemenea, o rețetă modificată de asfalt. Cu toate acestea, în august anul trecut au fost constatate din nou probleme la suprafața carosabilă, la doar o lună după redeschiderea completă a circulației și finalizarea procedurilor de recepție a lucrărilor executate până atunci.Potrivit administratorului drumurilor, obiectivul actualelor lucrări este îmbunătățirea stării suprafeței de rulare și menținerea exploatării podului în condiții de siguranță.Podul suspendat are o lungime totală de 1,9 kilometri deasupra Dunării. Structura sa include trei deschideri principale: una de 1120 m și două laterale de 489,6 m pe malul Brăila și 364,6 m pe malul Tulcea. În plus, există două viaducte de acces de 110 m fiecare.Drumul principal oferă două benzi pe sens, conectând județele Brăila și Tulcea. Un drum secundar cu o bandă pe sens, lung de 4,3 km, face legătura cu orașul Măcin. Podul este dotat cu un sistem de dezumidificare pentru toate componentele sale, inclusiv tablierul metalic și cablurile. Acest sistem asigură un mediu anticoroziv, menținând umiditatea relativă sub 40%. Cablurile sunt izolate și protejate împotriva coroziunii. Tablierul, construit din 86 de segmente metalice, fiecare cântărind în medie 250 de tone, beneficiază de asemenea de protecție anticorozivă.

Prețurile la motorină au crescut în ultima săptămână, după ce măsura plafonării costurilor la acest carburant nu s-a mai prelungit. În ce privește benzina, prețul minim este același din 1 iulie, respectiv 8,62 lei/litru.Dacă pe 1 iulie, în prima zi de ridicare a plafonării, motorina cea mai ieftină costa 9,24 lei/l, miercuri, 8 iulie 2026, ea costă 9,43 lei/litru, potrivit datelor analizate de pe site-ul peco-online.ro.Pe 30 iunie, cel mai mic preț din București era de 9,18 lei/litru. Așadar, din ultima zi de plafonare și până azi, timp de o săptămână, prețul a crescut cu 0,25 lei.Infografic realizat cu ajutorul Inteligenței ArtificialeCât costă benzina în București, miercuri, 8 iulie 2026Cel mai mic preț al benzinei standard din București rămâne 8,62 lei/litru, cost care se menține din 26 iunie, fiind practicat de stațiile Petrom.Socar vinde benzina cu 8,62 lei/l, de la 8,64 lei/l, cât era ieri (o diferență de 0,02 lei).Infografic realizat cu ajutorul Inteligenței ArtificialeLa Lukoil, benzina standard se menține la 8,63 lei/litru, cotație menținută de joia trecută.Stațiile Rompetrol afișează miercuri, 8 iulie 2026, un preț de 8,64 lei/l, la fel ca în ziua precedentă.OMV comercializează carburantul cu 8,68 lei/l, preț neschimbat de joia trecută, 25 iunie.La fel și stațiile Mol, vând benzina standard azi tot cu 8,68 lei/l, preț constant de joi.Dintre principalele orașe ale țării, Cluj-Napoca are în continuare cea mai ieftină benzină standard, la 8,59 lei/litru, preț constant din 26 iunie. În București, Timișoara, Iași și Constanța, cel mai mic preț este de 8,62 lei/litru, cost neschimbat tot din 26 iunie.Cât costă motorina în București, miercuri, 8 iulie 2026În cazul motorinei standard, cel mai mic preț din București este azi de 9,43 lei/litru, fiind practicat de Rompetrol, la fel ca în ziua precedentă.Infografic realizat cu ajutorul Inteligenței ArtificialePetrom menține costul constant de sâmbătă ieri și vinde carburantul cu 9,44 lei/litru.Stațiile Socar au păstrat și ele prețul neschimbat tot de sâmbătă și vând motorina cu 9,44 lei/litru.La Lukoil, motorina standard continuă să coste 9,49 lei/litru, cost constant de duminică.OMV menține prețul de sâmbătă și comercializează acest carburant cu 9,50 de lei/litru.Și Stațiile Mol afișează pentru motorină, miercuri, 8 iulie 2026, un cost de 9,50 de lei/l, constant tot de sâmbătă.Raportat pe orașe, Cluj-Napoca are cel mai mic preț al motorinei standard dintre marile orașe ale țării, de 9,39 lei/litru, același preț de sâmbătă. În București și Timișoara, cel mai redus tarif este de 9,43 lei/litru, constant față de ziua precedentă, iar în Iași și Constanța carburantul poate fi cumpărat de la 9,44 lei/litru, de asemenea preț în stagnare de sâmbătă.Prețurile sunt orientative și pot varia în funcție de stație, ora actualizării și localitate. Datele trebuie verificate înainte de alimentare, mai ales în zilele în care operatorii schimbă tarifele de la o oră la alta.Prețurile combustibililor și lubrifianților pentru transportul personal au crescut cu 20,7% în Uniunea Europeană în luna mai 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, iar România este singura ţară din UE unde motorina s-a scumpit în mai faţă de luna precedentă, conform datelor publicate de Eurostat.Unde găsesc șoferii cei mai ieftini carburanți, miercuri, 8 iulie 2026Cea mai ieftină benzină standard din România costă azi 8,59 lei/l, în creștere față de ieri când era 8,49 lei/litru (o majorare de 0,10 lei), și este disponibilă la o stație DHR din Cluj-Napoca, str. Frunzișului 83, conform datelor publicate de Peco Online.În cazul motorinei standard, cel mai mic preț din țară este de 8,98 lei/litru, la fel ca marți, și poate fi găsit la o stație Dacma din Lungulețu, județul Dâmbovița, pe Strada Principală (DN7), nr. 172.Prețurile combustibililor au înregistrat o creștere semnificativă în martie 2026 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, iar România este a doua țară din Uniunea Europeană la aceste scumpiri, a anunțat recent Eurostat.

Luna iulie continuă cu temperaturi excesive în Europa, după ce valul de căldură s-a instalat deja pe scară largă în sud-vestul continentului. În această săptămână, masa de aer fierbinte se va extinde...

Președinția turcă a publicat fotografia de grup cu șefii de state și guverne

Ce este GlobalEye Sistemul GlobalEye furnizează capacități avansate de supraveghere „multidomeniu” (aeriană, terestră și maritimă) de pe o singură platformă. Acesta va asigura detectarea și urmărirea îmbunătățită a amenințărilor complexe, inclusiv a roiurilor de drone, a rachetelor balistice și a rachetelor de croazieră. Sistemul va consolida capacitatea NATO de cunoaștere a situației operaționale și va sprijini desfășurarea operațiunilor. Proiectul reprezintă un exemplu de cooperare industrială transatlantică strânsă, în care industriile europeană și canadiană au rolul principal, beneficiind totodată de contribuții importante din partea companiilor americane. În paralel, opt state aliate au lansat, de asemenea, un nou proiect de cooperare pentru dezvoltarea unor capabilități de avertizare timpurie aeropurtată, menit să răspundă cerințelor lor naționale. Noul sistem NATO de avertizare și control aeropurtat se numără printre angajamentele privind dezvoltarea capabilităților și cooperarea industrială prezentate în cadrul Summitului de la Ankara, demonstrând progrese concrete în consolidarea capacității de descurajare și apărare a Alianței. GlobalEye AEW&C in coastal environment Cele 11 state aliate care au anunţat că vor asimila sistemul GlobalEye sunt Belgia, Canada, Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia, România și Suedia. Anunțul a fost făcut în cadrul Forumului Industriei de Apărare organizat pe marginea summitului și reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte de modernizare a capacităților de avertizare timpurie și supraveghere ale Alianței din ultimii ani.

  Sirenele de alarmă aeriană declanşate în Bahrein (Ministerul de Interne) Sirenele de alarmă aeriană au sunat miercuri în Bahrein, a indicat Ministerul de Interne de la Manama, după ce armata americană a lovit peste 80 de ţinte în Iran ca ripostă la atacurile împotriva a trei nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz, transmite AFP citată de Agerpres. „Sirena a sunat”, a declarat ministerul pe X, fără a oferi mai multe detalii. „Cetăţenii şi rezidenţii sunt rugaţi să rămână calmi şi să se îndrepte spre cel mai apropiat adăpost”, potrivit textului. SUA anunţă că au lovit peste 80 de ţinte, inclusiv sisteme de apărare antiaeriană Armata americană a lovit peste 80 de ţinte în Iran în cursul unor atacuri lansate ca ripostă la tirurile iraniene împotriva a trei nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz, a anunţat marţi Comandamentul Central american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), relatează AFP citată de Agerpres. . „Forţele americane au lovit sisteme iraniene de apărare antiaeriană, reţele de comandă şi supraveghere, situri de radare de coastă, capacităţi de rachete antinavă şi peste 60 de ambarcaţiuni mici ale Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice în strâmtoare şi în proximitatea acesteia”, a detaliat armata americană într-un comunicat publicat pe X. „Agresiunea iraniană a fost nejustificată, periculoasă şi a constituit o încălcare flagrantă a armistiţiului”, a adăugat CENTCOM, precizând că doreşte să facă Iranul „să plătească un preţ greu”. Președintele american Donald Trump a aprobat atacurile împotriva Iranului în timp ce participa la summitul NATO de la Ankara, Turcia, a confirmat un înalt oficial american pentru Fox News. Presa de stat iraniană a raportat marţi o serie de explozii auzite în regiunea Strâmtorii Ormuz, la scurt timp după ce oficiali americani au anunţat lovituri „puternice” împotriva Iranului, notează AFP citată de Agerpres. Potrivit canalului de informaţii IRIB, şase explozii au fost auzite pe insula iraniană Qeshm, şapte în oraşul Sirik şi altele în marele oraş-port Bandar Abbas, în sudul Iranului. U.S. Central Command forces have begun launching a series of powerful strikes against Iran to impose heavy costs for targeting and attacking commercial shipping crewed by innocent civilians in an international waterway. The U.S. strikes are in response to Iranian attacks on three… — U.S. Central Command (@CENTCOM) July 7, 2026   Răspunsul Iranului Ministerul iranian de Externe a afirmat marţi că Statele Unite au încălcat memorandumul de înţelegere dintre cele două ţări şi a anunţat o ripostă după atacurile americane în apropierea Strâmtorii Ormuz, transmite AFP, citată de Agerpres. „Iranul adresează un avertisment serios cu privire la consecinţele încălcării tratatului de către Statele Unite şi va lua măsuri decisive pentru a-şi proteja interesele şi securitatea naţională”, a declarat ministerul într-un comunicat publicat pe Telegram de televiziunea de stat (IRIB). Sancţiunile au fost reintroduse Statele Unite au reintrodus marţi sancţiunile economice asupra petrolului iranian din cauza acţiunilor „total neacceptabile” ale Teheranului în Ormuz, potrivit Washingtonului, după mai multe atacuri asupra unor nave în strâmtoare, transmite AFP. „Acţiunile Iranului în strâmtoare sunt total neacceptabile în ochii Statelor Unite şi nu vor rămâne nepedepsite”, a comentat pentru AFP un oficial guvernamental american, sub protecţia anonimatului. Departamentul american al Trezoreriei, care gestionează sancţiunile, tocmai publicase un document care interzicea „noile tranzacţii” de hidrocarburi iraniene începând chiar din ziua respectivă. Este vorba despre o răsturnare bruscă de situaţie: la sfârşitul lunii iunie, Washingtonul suspendase până pe 21 august embargoul asupra petrolului iranian, în cadrul memorandumului de înţelegere cu Teheranul care viza încetarea ostilităţilor din Orientul Mijlociu. Războiul a fost declanşat la sfârşitul lunii februarie de bombardamentele israeliano-americane asupra Iranului. Republica Islamică a ripostat lovind Israelul şi interesele americane din ţările din Golf, dar şi blocând navigaţia în foarte strategica Strâmtoare Ormuz, ceea ce a dus la explozia preţurilor petrolului, scăzute între timp. Memorandumul de înţelegere prevedea reluarea traficului maritim în strâmtoare, unde mai multe nave au fost atacate recent. Qatarul şi Arabia Saudită au atribuit Teheranului responsabilitatea pentru două dintre acestea. Documentul publicat marţi de autorităţile americane permite finalizarea tranzacţiilor încheiate după 21 iunie. Data limită este 17 iulie.

The National Rally leader now has to decide whether she will run with an electronic tag and will speak on TV later.

Police had been hunting Anastasiia Berezovska after a Ukrainian millionaire was injured in the blast.

The coffin carrying Iran’s late Supreme Leader Ali Khamenei has arrived in one of Shia Islam’s holiest cities, Najaf.

On July 8, at about 11:10 GMT, about 99 percent of the world experiences sunlight at the same time.