Statele Unite au reintrodus blocada navală asupra porturilor iraniene, după ce mai luaseră o astfel de măsură în perioada aprilie-iunie. Între timp, au fost raportate atacuri în întreaga regiune. SUA au lansat şi finalizat o nouă zi de lovituri asupra unor ţinte iraniene, iar presa de stat iraniană a relatat că Teheranul a lovit obiective militare americane din Iordania. Într-un interviu televizat, preşedintele Donald Trump a avertizat că SUA vor lovi poduri şi centrale electrice săptămâna viitoare, dacă Teheranul nu revine la masa negocierilor.

Ministrul interimar al Muncii Dragoş Pîslaru susţine că există cel puţin „două semne de întrebare” cu privire la amenda de 1 milion de lei aplicată pentru muncă fără forme legale în cazul azilelor ilegale din Bihor şi a dispus verificări în acest sens. În plus, Pîslaru acuză că a aflat de pe Facebook despre sancţiunea aplicată, întrucât informarea oficială a ajuns la minister abia pe 8 iulie.

Șeful statului se deplasează în capitala ucraineană pentru a lua parte la reuniunea regională la nivel înalt care vizează sprijinul logistic și consolidarea stabilității în zona extinsă a Mării Negre. „Preşedintele României, Nicuşor Dan, va participa pe 15 iulie, la Kiev, la cea de a cincea ediţie a Summitului Ucraina – Europa de Sud-Est. Vizita …

Miliardarul Warren Buffett a omis fundația Bill Gates din donațiile sale anuale în 2026, după dezvăluirile privind legăturile cofondatorului Microsoft cu infractorul sexual Jeffrey Epstein . El va dona aproximativ 6 miliarde de dolari către patru fundații legate de propria familie, dar nu l-a menționat pe Gates în anunțul său. Buffett a mai spus în …

Premierul bulgar nu a dezvăluit identitatea persoanei eliminate de pe lista sancțiunilor, precizând doar că aceasta este „legată de funcționarea în siguranță a metroului din Sofia”. Este cel de-al treilea cetățean rus pentru care Bulgaria a obținut eliminarea din proiectul celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni. Anterior, la solicitarea Sofiei, alte două nume importante din Rusia au fost eliminate de pe listă. „Bulgaria și-a exprimat deschis rezervele față de aceste persoane și disponibilitatea fermă de a nu susține întregul pachet dacă ele nu vor fi eliminate de pe listă. După cum ați văzut, au fost eliminate”, a declarat Radev în interviul acordat postului bTV, citat de Novinite. Potrivit presei bulgare, este vorba despre omul de afaceri rus Iskander Mahmudov, acționar majoritar al companiei Transmashholding, unul dintre cei mai mari producători de trenuri, locomotive și vagoane de metrou din Rusia. Una dintre filialele acesteia furnizează trenuri pentru metroul din Sofia încă din 2006. Autoritățile bulgare au susținut că sancționarea acestuia ar putea afecta aprovizionarea cu piese de schimb și întreținerea rețelei de metrou. Kirill și Alekperov, scoși de pe lista sancțiunilor După obiecțiile formulate de Bulgaria, din proiectul celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni al UE au fost eliminați, în urmă cu câteva zile, Patriarhul Kirill, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse, și Vagit Alekperov, fondator și acționar al grupului petrolier Lukoil. În cazul Patriarhului Kirill, autoritățile bulgare au susținut că sancționarea acestuia ar fi avut mai degrabă un caracter simbolic, fără un impact economic asupra Rusiei, dar ar fi putut alimenta discursul anti-european într-o țară majoritar ortodoxă precum Bulgaria. În privința lui Vagit Alekperov, Rumen Radev a susținut că includerea sa pe lista sancțiunilor ar putea afecta interesele economice ale Bulgariei, inclusiv în contextul litigiului de arbitraj dintre Lukoil și statul bulgar. Radev: „Nu este nimic greșit ca o țară să își apere interesul național” Premierul bulgar spune că poziția adoptată de Sofia demonstrează că un stat membru își poate apăra interesele în cadrul Uniunii Europene. „Pentru prima dată, Bulgaria își declară deschis interesul național. Nu este nimic greșit ca o țară să își apere interesul național într-un format colectiv. Uniunea Europeană este puternică atunci când statele sale membre sunt puternice”, a spus Radev. Totodată, el a pus sub semnul întrebării eficiența sancțiunilor adoptate până acum împotriva Rusiei. „Când adoptăm al 21-lea pachet de sancțiuni, trebuie să ne întrebăm de ce am ajuns aici și ce s-a întâmplat cu precedentele 20 de pachete. În mod evident, ele nu și-au atins scopul”, a declarat premierul bulgar. Negocierile privind noile sancțiuni continuă Cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni propus de Comisia Europeană are în vedere, printre altele, sectoarele energiei, serviciilor financiare, activelor cripto și comerțului, precum și noi restricții împotriva unor persoane și entități ruse. Miniștrii de Externe ai statelor membre nu au reușit să ajungă la un acord în reuniunea de luni de la Bruxelles, iar negocierile au continuat marți. Pachetul urmează să fie supus votului în cursul acestei săptămâni. Fost președinte al Bulgariei între 2017 și ianuarie 2026, Rumen Radev a demisionat înaintea alegerilor parlamentare din aprilie, câștigate de coaliția sa, Bulgaria Progresistă. În luna mai, Parlamentul de la Sofia l-a ales prim-ministru.

Elefanții sunt cunoscuți pentru capacitatea lor de a comunica prin sunete de frecvență joasă care se propagă prin aer pe mai mulți kilometri. Oamenii de știință au descoperit că aceasta este doar o parte a sistemului lor de comunicare. Un nou studiu arată că mamiferele folosesc și vibrațiile transmise prin sol, pe care le percep prin oasele picioarelor și ale craniului, reușind astfel să „primească mesaje” chiar și de la peste 10 kilometri distanță. Descoperirea, publicată în revista Frontiers in Audiology and Otology și preluată de Phys, explică pentru prima dată de ce acest tip de auz prin conducție osoasă este atât de eficient la elefanți și sugerează că dimensiunea impresionantă a urechii medii, alături de capacitatea animalelor de a-și închide voluntar canalul auditiv, le oferă un avantaj unic în regnul animal. Cum ajung vibrațiile din sol până la creier Spre deosebire de oameni, care percep în principal sunetele prin aer, elefanții pot detecta și vibrațiile care se propagă prin pământ. Acestea sunt preluate de tălpi, urcă prin oasele membrelor și ajung în craniu, fiind apoi transmise către urechea internă. Pentru a înțelege mecanismul, cercetătorii de la Harvard Medical School și Massachusetts Eye and Ear au analizat fragmente de os temporal provenite de la elefanți decedați și de la donatori umani. Folosind un dispozitiv care reproduce vibrațiile transmise prin corp și un sistem de măsurare cu laser, echipa a urmărit modul în care răspund oscioarele urechii medii la diferite frecvențe. Rezultatele au arătat că unul dintre aceste oscioare, scărița, se mișcă de trei până la patru ori mai mult la elefanți decât la oameni atunci când este stimulat de sunete de frecvență joasă. Acest lucru nu înseamnă neapărat că elefanții aud mai tare, însă indică faptul că vibrațiile sunt transferate mult mai eficient către cohlee, structura responsabilă de transformarea lor în impulsuri nervoase. Anatomia face diferența Autorii studiului spun că explicația este, în mare măsură, una anatomică. Oasele urechii medii ale elefanților sunt de aproximativ nouă ori mai grele decât cele umane, iar timpanul este de șapte ori mai mare. Aceste dimensiuni permit transmiterea mai eficientă a sunetelor de frecvență foarte joasă, inclusiv a celor infrasonice, pe care oamenii nu le pot percepe. Cercetătorii subliniază că urechea elefantului nu este neapărat construită diferit față de cea umană, ci este adaptată prin dimensiuni la corpul masiv al animalului. O abilitate pe care oamenii nu o au O altă concluzie importantă a cercetării este că elefanții își pot închide voluntar canalul auditiv cu ajutorul unui mușchi, o capacitate absentă la oameni. Potrivit autorilor, această acțiune poate amplifica semnificativ percepția vibrațiilor transmise prin oase, în special în cazul sunetelor infrasonice, cu frecvențe între 10 și 20 Hz, pe care elefanții le folosesc în mod obișnuit pentru comunicare. Estimările cercetătorilor indică faptul că această adaptare ar putea crește sensibilitatea auzului prin conducție osoasă de până la 30 de ori pentru frecvențele foarte joase, deși amploarea exactă a efectului urmează să fie confirmată prin studii suplimentare. Ce înseamnă descoperirea Autorii consideră că rezultatele oferă o perspectivă nouă asupra comportamentului social al elefanților și asupra modului în care aceștia își coordonează deplasările sau reacționează la pericole aflate la mare distanță. Pentru cercetătorii și organizațiile implicate în conservarea speciei, inclusiv în Africa și Asia, înțelegerea acestor mecanisme ar putea deveni importantă și pentru protejarea habitatelor. Activitățile umane care generează vibrații puternice în sol, precum traficul intens, exploatările miniere sau lucrările de infrastructură, ar putea influența capacitatea elefanților de a comunica, un aspect care necesită investigații suplimentare.

În vreme ce unii lideri europeni se laudă în legătură cu prăbușirea economiei de război a Rusiei, state importatoare de gaze din UE i-au pus în mână Moscovei 5 miliarde de lire sterline în decurs de șase luni, rezumă The Telegraph situația relațiiei din UE și Putin, notează Agenția de presă Rador. În ultimele câteva […] © G4Media.ro.

Curtea Constituțională judecă joi, 16 iulie, conflictul juridic dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, transmite Mediafax. Sesizarea a fost depusă de premierul interimar Ilie Bolojan, după ce instanța supremă a obligat Executivul să aloce fonduri pentru plata restanțelor salariale din Justiție. Conflictul a izbucnit în urma procesului deschis de Înalta Curte împotriva […] © G4Media.ro.

Ceea ce trebuia să fie marea reușită a lui Vladimir Putin în lungul conflict pe care regimul său îl duce împotriva Ucrainei: anexarea Crimeei la Rusia, se transformă în ultimele săptămâni și luni în cea mai mare bătaie de cap a dictatorului rus, scrie Pol

Expert: "Criza climatică se întâmplă acum"

„Am convenit să intensificăm negocierile de liber schimb cu scopul de a le încheia printr-un acord cu un impact comercial semnificativ cât mai curând posibil şi, ideal, înainte de sfârşitul anului 2026”, a declarat Anita Anand după o întâlnire la Sao Paulo cu omologul său brazilian, Mauro Vieira. „Vom dubla numărul acordurilor comerciale non-americane în cursul următoarelor decenii”, a continuat ministrul, scrie Agerpres. În 2025, în plină ofensivă vamală a Statelor Unite, Canada şi ţările din Mercosur (Argentina, Bolivia, Brazilia, Paraguay şi Uruguay) au reluat negocierile după mai mulţi ani de impas. „Am avut deja şase runde de negocieri care progresează foarte bine, mai rămân doar câteva detalii de rezolvat”, a indicat Mauro Vieira. Cu toate acestea, Anita Anand a recunoscut că un eventual acord comercial cu Mercosur stârneşte „îngrijorări” în rândul sectorului agricol canadian. Semnarea acordului comercial dintre Mercosur şi Uniunea Europeană (UE) a fost amânată mai mulţi ani din cauza protestelor fermierilor europeni care se temeau de posibila sosire a unor produse sud-americane mai ieftine şi supuse unor reglementări sanitare mai lejere. În cele din urmă, pactul a fost semnat în ianuarie şi a intrat în vigoare în mod provizoriu în mai, în aşteptarea ratificării sale de către UE.

Atacurile SUA au fost reluate la ora 15:00, ora Washingtonului (19:00 GMT), potrivit unui mesaj pe X al Comandamentului american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), scrie Agerpres. Armata kuweitiană a afirmat, în noaptea de marţi spre miercuri, că se confruntă „atacuri ostile cu drone” iraniene, după ce Statele Unite au lansat noi lovituri împotriva Iranului, relatează AFP. „Orice sunet de explozie auzit este rezultatul interceptării acestor dispozitive ostile de către sistemele de apărare antiaeriană”, a precizat statul-major al armatei kuweitiene pe platforma X. De asemenea, sirenele de alarmă aeriană au fost declanşate în Bahrein în noaptea de marţi spre miercuri, a anunţat Ministerul de Interne de la Manama. „Sirena a sunat. Cetăţenii şi rezidenţii sunt rugaţi să rămână calmi şi să se îndrepte către cel mai apropiat loc sigur”, a transmis ministerul pe platforma X. Trump ameninţă să lovească centrale electrice din Iran Preşedintele american Donald Trump a afirmat marţi la postul de televiziune Fox News că va lovi centrale electrice şi poduri din Iran săptămâna viitoare dacă nu se va ajunge la un acord cu Teheranul, scrie AFP. „Va merge foarte rău pentru ei, deoarece săptămâna viitoare va fi rândul centralelor electrice. Săptămâna viitoare va fi rândul podurilor”, în afară de cazul în care iranienii „se aşază la masa negocierilor”, a declarat preşedintele american, scrie Agerpres. Întrebat despre cât timp vor dura atacurile americane, Donald Trump a răspuns: „Ele vor continua până când voi spune că este destul”. Statele Unite au lansat marţi seară noi atacuri împotriva Iranului şi au reînceput să îi blocheze porturile, Donald Trump renunţând în schimb la taxarea navelor care traversează Strâmtoarea Ormuz, aflată în centrul războiului. Reluarea acestui blocaj maritim la ora 20:00 GMT, precum şi a bombardamentelor, de o amploare inedită de la armistiţiul din aprilie, subminează eforturile diplomatice de a transforma în acord de durată protocolul semnat pe 17 iunie. Washingtonul îşi înăspreşte sancţiunile împotriva infrastructurii de transport al petrolului iranian Guvernul american a anunţat marţi înăsprirea sancţiunilor împotriva sectorului petrolier iranian, vizând în special infrastructura de transport, inclusiv aproximativ 50 de persoane şi entităţi legate de reţeaua magnatului petrolului Mohammad Hossein Shamkhani, transmite AFP. Sancţiunile vizează în special cetăţeni iranieni care deţin şi paşapoarte din Dominica, persoane stabilite în Dubai, dar şi un cetăţean danez şi o italiancă, potrivit Departamentului Trezoreriei, scrie Agerpres. Aproximativ zece nave legate de Shamkhani sunt de asemenea vizate, în timp ce alte zece vase făceau deja obiectul sancţiunilor. „Regimul iranian supravieţuieşte prin înşelăciune, iar reţeaua Shamkhani este unul dintre motoarele sale cele mai profitabile. Departamentul Trezoreriei închide infrastructurile financiare care permit regimului să continue să ameninţe securitatea naţională a Statelor Unite şi transportul mondial”, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, citat într-un comunicat. Mohammad Hossein Shamkhani este fiul lui Ali Shamkhani, consilier apropiat al fostului ghid suprem iranian Ali Khamenei. Aceştia din urmă au fost ucişi în februarie, în prima zi a ofensivei israeliano-americane împotriva Iranului. De asemenea, el ar avea legături cu Tagor, un petrolier aparţinând flotei fantomă ruseşti care fusese sechestrat de Marina franceză în Atlantic la începutul lunii iunie, potrivit site-ului Opensanctions.org. Sancţiunile americane implică îngheţarea tuturor activelor deţinute direct sau indirect în Statele Unite de către persoanele sau companiile vizate. Acestea interzic de asemenea companiilor şi cetăţenilor americani să facă afaceri cu acestea, regulă valabilă şi pentru companiile străine care au filiale în Statele Unite sau care folosesc dolarul în tranzacţiile lor, scrie Agerpres. Potrivit Washingtonului, reţeaua Shamkhani, care operează între Iran şi Emiratele Arabe Unite, ocoleşte sancţiunile printr-un grup de firme de consultanţă şi transport maritim aparent legitime care gestionează toate aspectele flotei reţelei. Anul trecut, Statele Unite sancţionaseră deja entităţi legate de această reţea, precum şi nave aparţinând flotei comerciale a fiului lui Shamkhani.  

The bodies were recovered in a rescue operation that lasted several hours, officials say.

Prosecutors say he had been charged with raping 14 women, but was suspected of attacking dozens more.

As demand for charcoal threatens indigenous trees, communities are finding new value in what was once treated as waste.

The US is set to have some of the most expensive elections in history.