Comandamentul Central al SUA a anunţat că forţele sale au început să lanseze atacuri de „autoapărare” împotriva Iranului, marţi la ora 17:00 ET (24:00, ora României), ca răspuns la doborârea unui elicopter Apache al Armatei SUA. Anunțul a fost urmat de replica Iranului, care a lansat drone drone către o bază americană din Bahrein, declanșând alarma antiaeriană.

Bacalaureat 2026: Elevii susțin astăzi evaluarea competențelor la limba maternă. Cum sunt structurate subiectele

Filmul „Cravata galbenă” despre viața tumultoasă a marelui dirijor român Sergiu Celibidache a ajuns miercuri, 10 iunie, în streaming, după ce a fost cel mai urmărit film românesc anul trecut. La baza filmului stă un scenariu care s-a scris treptat, timp de aproape 20 de ani, construit pe baza scrisorilor membrilor familiei, precum și a poveștilor …

Corpul Gardienilor Revoluției din Iran a lansat miercuri dimineață atacuri împotriva unei baze americane din Iordania și a altor 21 de ținte din Golf, ca represalii pentru loviturile americane din zona Strâmtorii Ormuz, la rândul un răspuns la doborârea unui elicopter Apache al armatei SUA, potrivit presei iraniene și Reuters. Noile atacuri reprezintă unul dintre …

Un fermier din Bavaria a transformat un vechi tractor John Deere într-un vehicul care funcționează pe bază de energie solară, potrivit Agrarheute. Utilajul transformat este complet electric și se alimentează cu energia produsă de sistemul fotovoltaic de la fermă. Fermierul german a povestit că a alocat aproximativ 100 de ore de muncă pentru a transforma tractorul vintage într-un e-vehicul. În timpul operațiunii au fost eliminate rezervorul de combustibil, motorul diesel, sistemul de evacuare și ambreiajul. Rezultatul este un tractor cu o putere de 25 kW (echivalentul a 34 CP), o versiune similară cu cea  originală cu motor termic. În schimb, noul vehicul funcționează silențios și fără emisii. Tractorul va deveni unitate de stocare a energiei pentru casă Energia necesară este asigurată de un sistem fotovoltaic instalat la fermă. Potrivit proprietarului, bateria oferă o autonomie de aproximativ două ore pentru activități ușoare, precum cele de întreținere a fermei și a pășunilor. Muncile grele, precum aratul, sunt făcute în continuare cu tractoare clasice. Investiția totală în proiect s-a ridicat la aproximativ 15.000 de euro, sumă care include motorul electric și bateria. Pe termen lung, tractorul ar putea avea un rol suplimentar și important. Fermierul vrea să-l folosească drept unitate de stocare a energiei pentru locuință. Practic, atunci când tractorul nu este folosit, bateria sa va contribui la alimentarea casei în perioadele în care producția de energie solară este scăzută.

Absolvenții de liceu susțin în zilele de 10 și 11 iunie proba de evaluare a competențelor lingvistice în limba maternă din cadrul examenului de Bacalaureat 2026. Potrivit calendarului stabilit de Ministerul Educației, după această etapă urmează evaluarea competențelor într-o limbă de circulație internațională și testarea competențelor digitale. Rolul acestor probe este să verifice competențele esențiale dobândite de elevi pe parcursul liceului, de la capacitatea de comunicare și exprimare până la folosirea tehnologiei și gestionarea informațiilor. Cum sunt structurate probele de competențe După proba A, dedicată evaluării competențelor de comunicare orală în limba română, candidații care au studiat într-o limbă a minorităților naționale susțin, în perioada 10-11 iunie, proba B. Aceasta se desfășoară după un model asemănător cu cel utilizat la limba română, însă conținutul este adaptat fiecărei limbi materne, precum maghiara sau germana. Elevii extrag un bilet cu anumite texte și cerințe, beneficiază de un timp de pregătire, după care susțin răspunsurile în fața comisiei de evaluare. Proba C se referă la competențele de comunicare într-o limbă de circulație internațională și include trei categorii. Candidații trebuie să demonstreze că înțeleg un mesaj audio, să rezolve cerințe pe baza unui text scris, iar apoi să susțină o probă orală, ce presupune prezentarea unui monolog, lectura unui text și participarea la un dialog cu evaluatorii. Ultima etapă este proba D, care are ca subiect competențele digitale. Examenul se desfășoară pe calculator și cuprinde în egală măsură întrebări teoretice, dar și aplicații practice. Sunt evaluate competențe precum redactarea documentelor, utilizarea foilor de calcul, navigarea pe internet și gestionarea corespondenței electronice. Candidații care dețin certificări recunoscute internațional, precum ECDL sau ICDL, pot beneficia de echivalarea acestei probe. Cine evaluează candidații Ministerul Educației precizează că fiecare candidat este evaluat de doi profesori: cadrul didactic care a predat disciplina respectivă la clasă și un alt profesor de specialitate desemnat de unitatea de învățământ. În situațiile în care nu există suficiente cadre didactice sau apar incompatibilități, comisiile pot fi completate cu profesori din alte școli. Cum sunt stabilite rezultatele La probele de comunicare orală în limba română, limba maternă și limba străină nu se acordă note și nici calificative de tip „admis” sau „respins”. Rezultatele la examene sunt desemnate prin niveluri de competență stabilite conform standardelor naționale și europene. Același sistem este aplicat și la proba de competențe digitale, unde elevii sunt încadrați într-un anumit nivel de performanță, fără a primi note. Condiții obligatorii pentru promovarea examenului Participarea la toate probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale este obligatorie pentru promovarea examenului de Bacalaureat 2026. Ministerul Educației precizează că elevii care refuză să răspundă sau să rezolve cerințele unei probe sunt considerați absenți la evaluarea respectivă. Pentru accesul în sălile de examen, candidații trebuie să prezinte un document de identitate valabil, fie cartea de identitate, fie pașaportul. Cei care participă la examen trebuie să țină cont de faptul că introducerea materialelor ajutătoare și a dispozitivelor electronice, inclusiv a telefoanelor mobile, este strict interzisă. Calendarul probelor de competențe 8-10 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A) 10-11 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă (proba B) 11-12 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională (proba C) 15-17 iunie 2026 – Evaluarea competențelor digitale (proba D) Calendarul probelor scrise 29 iunie 2026 – Limba și literatura română (proba E.a) 30 iunie 2026 – Proba obligatorie a profilului (proba E.c) 2 iulie 2026 – Proba la alegere a profilului și specializării (proba E.d) 3 iulie 2026 – Limba și literatura maternă (proba E.b) 7 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor inițiale, vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor 8-9 iulie 2026 – Vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor 9-10 iulie 2026 – Soluționarea contestațiilor 13 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor finale.

Curtea Constituţională a României (CCR) discută, miercuri, sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, privind un posibil conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, declanşat prin emiterea Ordonanţei de urgenţă privind Programul SAFE, transmite Agerpres. Sorin Grindeanu cere Curţii Constituţionale să constate existenţa acestui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern şi […] © G4Media.ro.

Accidentele produse în Grecia cu implicarea unor mașini cu numere de înmatriculare străine au ajuns la 4.831 în 2025, Bulgaria situându-se în continuare pe primul loc, urmată de Germania și România, transmite publicația IMERISIA, citată de Rador. În 2025 s-a înregistrat o creștere a accidentelor produse în Grecia cu implicarea unor mașini cu numere de înmatriculare […] © G4Media.ro.

Luna mai 2026 a fost a doua cea mai caldă lună înregistrată vreodată la nivel global, atât pe uscat, cât şi pe mare,  în condițiile în care schimbările climatice și fenomenul meteorologic El Niño, în...

Trump: Răspunsul trebuie să fie foarte ferm, foarte puternic

Numărul total al beneficiarilor de pensie de serviciu proveniţi doar din structurile MAI, plătiţi de Casa de Pensii Sectorială (CPS) a MAI, este de 93.262 oameni în aprilie 2026, luna folosită de Economica.net ca referinţă pentru această analiză, potrivit datelor obţinute de Economica.net de la MAI. Numărul total al beneficiarilor de pensie de serviciu proveniţi doar din structurile MAI a crescut cu 3.352 de persoane în aprilie 2026 faţă de nivelul indicatorului din octombrie 2025, arată analiza Economica.net pe baza datelor pe care le-am obţinut de la MAI. Pentru acurateţea şi relevanţa datelor prezentate de Economica.net, în numărul antemenţionat (93.262 de pensionari) nu a fost inclus şi numărul acelor beneficiari de pensii de serviciu proveniți din structuri ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), SRI, SPP, STS, SIE, MApN, care sunt în evidenţa şi sunt plătiţi de CPS a MAI. Aceasta este a doua analiză detaliată din România a veniturilor nete din pensie de serviciu militară, efectiv încasate de beneficiarii proveniţi doar din structurile MAI, pe tranşe de venit, realizată de Economica.net, care surprinde şi modificările aduse prin Legea 141 din 2025, privind reţinerea CASS din partea de pensie care depăşeşte pragul de 3.000 de lei, precum şi toate celelalte schimbări aduse Legii 223 din 2015 de-a lungul timpului. Analiza realizată de Economica.net pe baza datelor obţinute de la CPS a MAI arată complet şi obiectiv distribuţia numărului de pensionari militari pe tranşe de venit net din pensie de serviciu, şi constituie piatra de temelie a oricărei discuţii competente din societate despre cât sunt de “privilegiate”, de mari, de “speciale” sunt pensiile de serviciu militare din structurile Ministerului Afacerilor Interne. În această analiză am comparat valorile aceloraşi indicatori, obţinute de la MAI, pentru luna aprilie 2026 şi pentru luna octombrie 2025, ca să urmărim dinamica acestora în intervalul analizat şi dacă au survenit modificări importante. Am folosit ca referinţă valori relevante ale pensiei de serviciu nete, încasate efectiv de beneficiari, ca să surprind schimbările aduse prin Legea 141 din 2025, privind reţinerea CASS din partea de pensie care depăşeşte pragul de 3.000 de lei, precum şi toate celelalte modificări aduse Legii 223 din 2015 de-a lungul timpului. Cele mai mari ponderi ale numărului beneficiarilor de pensie de serviciu din structurile MAI în aprilie 2026 se înregistrează la tranşa de venit net 5.001 lei – 7.000 de lei inclusiv, unde avem puţin peste 38% dintre beneficiari (35.488 de persoane), urmată de tranşa de venit net 3.001 lei – 5.000 de lei inclusiv, unde avem aproape o treime, 32% dintre beneficiari (aproape 29.500 de persoane),  arată analiza exclusivă Economica.net care a prelucrat date brute obţinute de la MAI. Cei mai mulţi beneficiari de pensie de serviciu din structurile MAI sunt concentraţi pe tranşele de venit net cuprins între 3.001 lei şi 9.000 de lei inclusiv, reiese din analiza Economica.net. Puţin peste 85% dintre beneficiarii de pensie de serviciu din structurile MAI au încasat pensie netă situată între 3.001 lei şi 9.000 de lei inclusiv în aprilie 2026, arată analiza Economica.net care a prelucrat date brute pe care le-am obţinut de la MAI. La extreme avem ponderi nesemnificative ale numărului de beneficiari de pensie de serviciu din MAI Ponderea numărului de pensionari din structurile MAI cu pensie de serviciu a crescut cel mai mult în perioada analizată (aprilie 2026 faţă de octombrie 2025) pe tranşa de venit net 7.001 lei – 9.000 de lei, însă avansul e modest, cu 2,4 puncte procentuale, după cum puteţi vedea în tabelul realizat cu date prelucrate de Economica.net. Dinamica ponderii numărului de beneficiari de pensie de serviciu din structurile MAI, aferente fiecărei tranşe de venit, în numărul total al beneficiarilor de pensie de serviciu din structurile MAI, în aprilie 2026 faţă de cea din octombrie 2025, ne arată scăderi cu circa 1 punct procentual la tranşele cel mai bine reprezentate: 5.001 – 7.000 de lei, 3.001 – 5.000 de lei, arată analiza Economica.net. Pensiile de serviciu militare se plătesc doar din bugetul de stat la care toţi profesioniştii în activitate de sub cupola MAI contribuie cu aceeaşi cotă de contribuţie cu care contribuie civilii la bugetul asigurărilor sociale. Economica.net scrie consecvent despre acest subiect încă din 2017. Profesioniştii în activitate, care lucrează în instituţiile aflate sub cupola MAI, plătesc o cotă de contribuţie individuală la bugetul de stat, de 25%, în loc de CAS. Prevederea e reglementată atât în Legea 223 din 2015, cât şi în Codul fiscal. Model de stabilire a valorii nete a pensiei de serviciu din MAI, explicat de CPS a MAI CPS a MAI a răspuns pentru Economica.net cum se calculează pensia de serviciu netă din valoarea brută a acesteia: Modalitate de calcul al pensiei nete corespunzătoare pensie în valoare brută de 6.519 lei Cuantumul brut al pensiei de 6.519 lei minus 3.000 de lei (pragul până la care nu se reţine CASS) egal cu 3.519 lei. Valoarea aceasta de 3.510 lei se înmulţeşte cu 10% cota CASS. Aceasta e valoarea CASS reţinute din pensie, adică 352 de lei. Cuantumul brut al pensiei de 6.519 lei minus CASS în valoare de 352 de lei egal cu 6.167 lei. Din 6.167 de lei scădem pragul de 3.000 de lei până la care nu se impozitează venitul din pensie şi obţinem valoarea de 3.167 de lei. Înmulţim valoarea de 3.167 de lei cu 10% cota de impozitare a pensiei şi obţinem un impozit de 317 lei. Drept care, pensia netă este de 5.850 de lei, valoare obţinută scăzând din brutul de 6.519 lei CASS de 352 lei şi impozitul de 317 lei, reiese din răspunsul oferit pentru Economica.net de CPS a MAI. Pensia netă rezultată, cea de 5.850 de lei, se supune plafonării la nivelul mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute ce au constituit baza de calcul a pensiei, în conformitate cu punctele 7 și 8 din fișele de pensii transmise de către unitățile de resurse umane. Această procedură este aplicată în mod unitar pentru toate pensiile stabilite după data intrării în vigoare a OUG nr. 59/2017, în scopul respectării dispozițiilor legale privind plafonarea pensiei nete, au arătat oficialii CPS a MAI. Citeşte prima parte a primei analize exclusive, realizate de autoare cu date brute obţinute de la MAI, MApN, SRI, prelucrate şi analizate de aceasta în 9 ani de documentare despre pensiile de serviciu militare. Acolo e explicat şi algoritmul pe baza căruia se stabilesc pensiile de serviciu militare. A doua parte a acestei analize va fi publicată în curând. Prima analiză completă a impactului legii asupra pensiilor de serviciu militare încasate de 187.000 oameni: cele mai mari creşteri din ultimii 9 ani ale numărului de pensionari militari au fost provocate de OUG 59 din 2017 EXCLUSIV

Evoluția pieței aurului în prima jumătate a anului 2026 poate fi împărțită în două perioade distincte. Primele trei luni au fost deosebit de solide, pe fondul unei cereri investiționale ridicate și a continuării tendinței ascendente observate în ultimii ani. În schimb, în trimestrul al doilea, piața a intrat într-o etapă de calm relativ, pe măsură ce prețurile au trecut printr-o corecție, iar o parte dintre investitori au rămas în expectativă, în căutarea unor semnale mai clare privind direcția spre care se îndreaptă piața. Numai în primul trimestru al anului 2026, băncile centrale au achiziționat aproape 250 de tone de aur. Dacă acest ritm se va menține, achizițiile totale ar putea ajunge la aproximativ 900 de tone până la sfârșitul anului, confirmând tendința de acumulare accelerată de aur de către băncile centrale observată în ultimii ani, spun specialiștii Tavex România. Această evoluție este cu atât mai remarcabilă cu cât obligațiunile de Trezorerie ale Statelor Unite cu maturitate de 30 de ani oferă în prezent randamente de aproximativ 5,1%, printre cele mai ridicate niveluri din ultimii ani. Având în vedere că inflația în SUA se situează în jurul valorii de 3,8%, randamentul real este de aproximativ 1,3%. În mod tradițional, astfel de randamente reprezintă o alternativă atractivă la aur, însă până acum nu au fost suficiente pentru a modifica tendința pe termen lung susținută de cererea băncilor centrale și de nivelul ridicat al incertitudinilor geopolitice. În acest context, băncile centrale continuă să acumuleze aur într-un ritm constant. China, Polonia și India se numără în continuare printre cei mai activi cumpărători, după ce și-au majorat constant rezervele de aur în ultimii ani. Analiștii consideră că aceste achiziții fac parte dintr-o strategie mai amplă de diversificare a rezervelor și de reducere a dependenței față de activele denominate în dolari americani. Tendința confirmă concluziile unui raport recent al Băncii Centrale Europene, care arată că aurul a devenit cel mai important activ de rezervă la nivel mondial. La finalul anului 2025, 27% din rezervele băncilor centrale erau deținute sub formă de aur fizic, în creștere cu șapte puncte procentuale față de anul precedent. Obligațiunile de Trezorerie ale SUA s-au clasat pe locul al doilea, ponderea acestora scăzând de la 25% la 22% în aceeași perioadă, în timp ce activele denominate în euro și-au păstrat poziția a treia, cu o cotă de 15%. „Această cerere este exact factorul care a stat la baza recordurilor de preț observate în ultimii ani și va continua să reprezinte un element esențial al pieței ascendente pe termen lung pentru metalele prețioase. Faptul că băncile centrale continuă să cumpere aur într-un mediu caracterizat de dobânzi ridicate transmite un semnal important pieței. Aceste instituții nu urmăresc câștiguri pe termen scurt, ci caută protecție și stabilitate pe termen lung într-un context geopolitic din ce în ce mai volatil”, a declarat Victor Dima, Manager de Trezorerie în cadrul Tavex România. Unul dintre momentele-cheie care au determinat schimbarea comportamentului băncilor centrale a fost anul 2022, când Statele Unite au înghețat o parte din rezervele suverane ale Rusiei. Acest episod a demonstrat pentru multe state că activele deținute în sisteme financiare străine nu sunt complet lipsite de riscuri politice. De atunci, aurul este perceput tot mai mult nu doar ca instrument de protecție împotriva inflației, ci și ca o formă de apărare împotriva riscurilor geopolitice și macroeconomice. „Dobânzile ridicate nu reprezintă doar un concurent pentru aur. Ele ridică și o altă întrebare: de ce cele mai mari economii ale lumii trebuie să ofere randamente atât de ridicate pentru a atrage capital? Pentru mulți investitori, acest lucru este perceput din ce în ce mai mult ca un semnal de risc, nu de stabilitate”, a adăugat Victor Dima. În prezent, aurul se tranzacționează în jurul valorii de 4.500 de dolari pe uncie troy, cu aproximativ 1.000 de dolari sub maximul atins în ianuarie 2026, însă la un nivel dublu față de aceeași perioadă a anului 2024. Cu toate acestea, preocupările legate de riscurile geopolitice, nivelul ridicat al datoriilor suverane și fragmentarea economiei globale continuă să susțină cererea pentru metalul prețios. Un impact negativ semnificativ asupra prețului aurului a venit din conflictul din Golful Persic și închiderea Strâmtorii Ormuz, evenimente care au determinat o creștere accentuată a prețului petrolului și au obligat unele state din regiune să își lichideze o parte din rezerve. În plus, în timp ce țări precum China, Polonia și India continuă să acumuleze aur, altele, inclusiv Rusia și Turcia, au vândut cantități importante din rezervele lor, sub presiunea necesităților fiscale.  

Protesters are angry that the suspect had already been reported to police last August in a separate case.

The flagship partnership project became a glaring example of discord between the two nations.

The UN says Israeli security forces routinely accompany settlers and act as a shield for their violence.

Jordan intercepts Iranian missiles over its airspace