cele mai importante evenimente petrecute pe 6 mai

O singură tăietură, trei zile fără petrol: anchetatorii suspectează un act de sabotaj, Parlamentul cere lămuriri, serviciile secrete urmăresc pista Rusiei. Vorbim despre un stâlp de înaltă tensiune neînsemnat din munții Friuli, nu departe de granița dintre Italia și Austria. Linia electrică străbate de zeci de ani peisajul prealpin. Aproape nimeni nu o mai observă, și totuși de ea depinde un sistem care alimentează cu energie milioane de oameni din Austria, Cehia și Germania. Cineva a știut asta. Este posibil ca această persoană aflată în cunoștință de cauză să se afle în Rusia, așa cum se presupune între timp în cercurile serviciilor secrete, conform informațiilor obținute de focus.de.

Scorul moțiunii de cenzură a fost categoric:  281 de voturi contra guvernului Bolojan. A fost egalat recordul negativ al căderii guvernului Cîțu, din 2021.  PSD și-a anunțat victoria asupra lui Ilie Bolojan. Dar  adevărații câștigători s-ar putea dovedi a fi alții, în final.  Primul victorios e chiar Ilie Bolojan, pe care PSD l-a reinventat politic. …

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a emis o avertizare de călătorie pentru cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Belgia, unde este anunţată o grevă naţională care va afecta semnificativ transportul aerian pe 12 mai 2026. MAE recomandă cetăţenilor români care intenţionează să călătorească în Regatul Belgiei să urmărească informaţiile actualizate, disponibile …

Marco Rubio va merge în  în Italia în perioada 6-8 mai. Oficialul american urmează să se întâlnească cu prim-ministrul Giorgia Meloni, dar și cu Papa Leon al XIV-lea. Întâlnirea dintre cei doi va avea loc joi, 7 mai, la ora 11:30.  Presa italiană a calificat vizita drept o încercare de detensionare a relațiilor bilaterale, însă șeful diplomației de la Washington a infirmat aceste speculații.  „Călătoria nu este legată de altceva decât de faptul că este normal să avem un dialog, așa cum au făcut și alți secretari de stat în trecut”, spune Rubio, citat de Politico.  Secretarul de stat a precizat că pe agenda întâlnirii se află discuții despre ajutorul umanitar distribuit în Cuba și provocările cu care se confruntă comunitățile creștine în Africa.  Vizita lui Rubio la Vatican vine după un schimb acid de replici între președintele Donald Trump și Suveranul Pontif. Trump l-a atacat pe Papa susținând că este slab în materie de securitate și că se  poziționează greșit în politica externă. Trump a mai spus că prin discursul său, liderul de la Vatican pune în pericol viețile credincioșilor catolici, însă Rubio a clarificat, susținând că președintele Trump a reiterat importanța prevenirii dezvoltării armelor nucleare de către Iran.  Papa Leon al XIV-lea a criticat deschis războiul declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului și a spus că nu va intra în conflict cu administrația Trump. 

Potrivit guvernului din Marea Britanie, „activitatea inițială de analiză a posibilității ca Marea Britanie să găzduiască Jocurile pentru prima dată de la Londra 2012 va evalua factori-cheie precum costurile potențiale, beneficiile socio-economice și șansele de succes”. Miniștrii spun că iau în considerare, de asemenea, sprijinirea candidaturilor pentru organizarea Cupei Ryder și a Cupei Solheim în anii 2030, transmite BBC. Ultimele ediții ale celor două competiții pe echipe au avut loc în Marea Britanie în 2014 și, respectiv, 2019, ambele la Gleneagles, în Scoția. În ultimele luni, a crescut interesul pentru o posibilă încercare de a readuce Jocurile Olimpice în Marea Britanie pentru a patra oară. Anul trecut, primarul Londrei, Sadiq Khan, a declarat că dorește ca orașul să candideze pentru Jocurile Olimpice din 2040. Los Angeles și Brisbane vor găzdui Jocurile Olimpice din 2028 și, respectiv, 2032, dar Comitetul Olimpic Internațional nu a ales încă orașele care vor organiza evenimentele din 2036 și din anii următori. În decembrie, președintele agenției de finanțare UK Sport a declarat pentru BBC Sport că o candidatură „trebuie să fie o aspirație”, sugerând că Liverpool și Manchester ar putea fi co-gazde. În februarie, un grup de lideri politici a îndemnat guvernul să se asigure că orice candidatură viitoare va avea loc în nordul Angliei, afirmând că există argumente „convingătoare” pentru ca această regiune să găzduiască evenimentul.

China se transformă rapid în cea mai mare platformă de testare pentru inteligența artificială, iar amploarea cu care populația și companiile adoptă noile tehnologii ar putea influența modul în care AI va fi utilizată la nivel global, transmite Mediafax, care citează AP. La mai bine de un an după ce startupul chinez DeepSeek a atras […] © G4Media.ro.

Corpul de control al premierului a identificat o serie de disfuncționalități grave în modul în care au fost acordate și derulate credite de stat de aproape 1,8 miliarde lei către companii precum Liberty Galați și Electrocentrale Craiova, inclusiv riscuri subevaluate, plăți neconforme și decizii luate fără aprobările legale. Amintim că Economedia a scris în exclusivitate că Eximbank […] © G4Media.ro.

Începând de luni, 4 mai, toți studenții din Franța pot mânca în cantinele universitare pentru doar un euro, indiferent de veniturile lor. Această măsură, care vizează combaterea dificultăților economice tot mai mari, vine în urma presiunilor și solicitărilor din partea asociațiilor studențești, scrie ziarul Liberation.Franța introduce masa de un euro pentru studențiToți studenții din Franța, indiferent de venituri, pot beneficia de mese compete la prețul de un euro în restaurantele universitare începând de luni, 4 mai 2026. Măsura, cerută de organizațiile studențești, a fost inclusă în bugetul pentru 2026 ca parte a unui compromis politic.Meniul de un euro, care include un aperitiv, un fel principal și un desert, era anterior rezervat doar studenților bursieri sau aflați în dificultate financiară. Ceilalți plăteau 3,30 euro, după ce au beneficiat temporar de același tarif redus în perioada pandemiei. Conform publicației din Hexagon, anul acesta, autoritățile au alocat 50 de milioane de euro, pentru a compensa diferența dintre prețul plătit de studenți și costul real al unei mese, estimat la 8–9 euro. Fondurile sunt destinate și angajării de personal suplimentar, precum și investițiilor în infrastructura de alimentație publică universitară.Sindicatele avertizează asupra supraaglomerăriiRețeaua restaurantelor universitare funcționează cu aproximativ 7.500 de angajați în aproape 800 de puncte de servire. Planul prevede angajarea a încă 204 posturi echivalente normă întreagă. Sindicatele consideră însă că aceste suplimentări sunt insuficiente. Reprezentanții angajaților avertizează asupra unei posibile „intensificări a muncii”, în contextul creșterii numărului de studenți care vor utiliza serviciul.Autoritățile universitare avertizează asupra riscului de supraaglomerare, în special în intervalele de vârf, când peste 50% dintre studenți iau masa între orele 12:00 și 13:00. De asemenea, sunt îngrijorări legate de capacitatea de servire, timpii de așteptare și spațiile de depozitare.Reprezentanții studenților salută introducerea măsurii, dar spun că bugetul alocat ar putea fi insuficient. Potrivit acestora, nu toți studenții vor putea beneficia efectiv de tariful redus, în special cei care studiază în locații fără restaurante universitare sau la distanță mare de acestea.În 2025, restaurantele universitare au servit peste 44 de milioane de mese, dintre care aproximativ jumătate au fost destinate studenților bursieri sau aflați în dificultate.Citește și povestea Biancăi, o studentă din București care a ales să-și continue studiile universitare în străinătate: „În România nu vezi așa ceva”

Primăria Buzău vrea să cumpere un coteț mobil de 37.000 de euro, trecut în proiectul de buget pe 2026. Investiția a fost criticată de consilierul PNL Irinel Cîrstea, în timp ce primarul Constantin Toma susține că proiectul va ajuta la producerea de ouă bio pentru copii și vârstnici, potrivit News.ro.Un coteț de 37.000 de euro, motiv de ceartă la BuzăuCotețul mobil apare în proiectul de buget al municipiului Buzău pentru anul 2026. Potrivit administrației locale, acesta ar urma să fie folosit într-un proiect mai larg de permacultură, dezvoltat la Casa Grădinarului. Ideea Primăriei este ca aproximativ 250 de găini să fie crescute într-un sistem mobil. Păsările ar urma să fie mutate periodic pe teren, iar solul pe care au stat să fie fertilizat natural.Explicația nu i-a convins însă pe criticii proiectului. Consilierul local PNL Irinel Cîrstea a ironizat investiția într-o postare pe Facebook și a acuzat administrația că direcționează bani publici către proiecte care nu răspund problemelor urgente ale orașului.Consilier PNL: „Unde a mers milionul pentru o seră și o cameră reabilitată, merge și un coteț de 37.000 de euro”Irinel Cîrstea a prezentat achiziția drept un nou exemplu de cheltuială greu de justificat. Liberalul a comparat valoarea cotețului mobil cu prețul unei garsoniere și a spus că Buzăul are în continuare o problemă legată de locuințele sociale.„Unde a mers milionul pentru o seră și o cameră reabilitată, merge și un coteț de 37.000 de euro”, a scris consilierul local PNL care, în același ton ironic, a criticat felul în care administrația locală își prezintă prioritățile.„Se pare că, în sfârșit, domnul primar are o idee clară despre economia Buzăului: oul. Nu industria, nu cercetarea, nu infrastructura — oul salvator, bio și plin de surprize, ca cel de la kinder”, a mai transmis acesta.Problemele reale ale orașului sunt lăsate în plan secundConsilierul liberal a pus sub semnul întrebării și explicația Primăriei privind permacultura. El a întrebat ironic dacă proiectul va ajunge la „ouă neutre climatic” sau la găini monitorizate cu senzori și susține că banii publici ar trebui direcționați către nevoi mai urgente ale locuitorilor.În mesajul său, consilierul a adus în discuție criza locuințelor sociale din Buzău și a insistat că suma de 37.000 de euro este prea mare pentru o astfel de achiziție.Primarul apără proiectul: „Nu știe sau nu vrea să știe ce înseamnă permacultura”Primarul Constantin Toma a explicat, într-o postare pe buzaucityreport.ro, că achiziția face parte dintr-un concept mai amplu de permacultură și hrană sănătoasă, dezvoltat la Casa Grădinarului.„Domnul consilier local Irinel Cîrstea nu știe sau nu vrea să știe ce înseamnă permacultura și produse sănătoase obținute prin aceasta”, a declarat Constantin Toma, citat de News.ro.Primarul spune că investiția nu trebuie privită doar ca un simplu adăpost pentru găini, dar cotețul mobil ar fi parte dintr-un sistem prin care Primăria vrea să producă hrană sănătoasă și să fertilizeze terenul fără îngrășăminte chimice.Cum ar urma să fie folosit cotețul mobilPotrivit primarului, cotețul mobil va permite creșterea a aproximativ 250 de găini. Acestea nu vor rămâne permanent în același loc, ci vor fi mutate după un anumit număr de zile. Constantin Toma susține că, după mutarea găinilor, terenul pe care acestea au stat va rămâne fertilizat natural.„După un număr de zile, găinile vor fi mutate, iar pe locul în care au pășunat rămâne o mulțime de îngrășământ natural (…) care face un teren agricol fertil”, a explicat edilul.Primarul leagă acest mod de lucru de permacultură, adică un sistem de organizare a terenului și a producției agricole care folosește resurse naturale și urmărește obținerea de hrană într-un mod cât mai puțin agresiv pentru sol.Primăria spune că ouăle bio vor ajunge la copii și vârstniciConstantin Toma susține că investiția se va amortiza în timp prin producția de ouă bio care ar urma să fie folosite atât pentru hrana copiilor din creșe și grădinițe, dar și pentru beneficiarii Centrului pentru vârstnici „Marghiloman”.Primarul mai spune că proiectul este legat de „Centrul pentru educație permaculturală și hrană sănătoasă”, inaugurat la Casa Grădinarului. Acolo, elevii ar urma să învețe despre alimentație sănătoasă și despre felul în care poate fi produsă hrana prin metode naturale.

Numărul navelor care trec prin Canalul Panama și costurile de tranzit au crescut puternic în ultimele luni, în contextul cererii ridicate și al schimbărilor apărute pe rutele comerciale globale. O navă care...

Criza politică şi deprecierea leului în raport cu euro îi afectează direct pe românii care vor să-şi cumpere o locuinţă cu bani împrumutaţi din bancă. O analiză realizată de Imobiliare.ro Finance a...

Vorbind în faţa presei în Biroul Oval, Trump a repetat că, în contacte private şi contrar declaraţiilor publice făcute de oficialii iranieni, Teheranul ar dori să încheie o înţelegere cu SUA. „Ei joacă la cacealma, dar, permiteţi-mi să vă spun, vor să încheie o înţelegere. Şi cine nu ar face-o, când armata lor a dispărut complet?”, a continuat liderul de la Casa Albă. De asemenea, el a lăudat blocada americană asupra porturilor iraniene. „Acesta este ca o bucată de oţel. Nimeni nu va îndrăzni să conteste blocada. Şi cred că funcţionează foarte bine”, a mai susţinut preşedintele american. Când a fost întrebat ce ar trebui să facă Iranul astfel încât SUA să considere că a fost încălcat armistiţiul, Trump a răspuns vag: „Ei bine, veţi afla, pentru că vă voi spune”. În schimb, iranienii „ştiu ce să nu facă” şi „ar trebui să fluture steagul alb al capitulării”, crede preşedintele SUA.

La 23 iunie 2025 Bolojan a fost confirmat de Camera Deputaților în funcţia de premier al României. Guvernul Bolojan a fost demis prin moţiune de cenzură marţi, 5 mai 2026. Ce a găsit Bolojan la Fondul Sănătăţii Precizare pentru claritate: în iunie, la preluarea conducerii Guvernului, cea mai recentă execuţia a FNUASS a vizat primele patru luni ale anului 2025. Voi folosi ca referinţă în acest articol această execuţie a bugetului FNUASS, care surprinde finanţarea FNUASS la momentul preluării funcţiei de premier de Bolojan. Bolojan a găsit deficit de 3,5 miliarde de lei la Fondul Sănătăţii în primele patru luni din 2025 Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate, din care e finanţat în mare parte sistemul asigurărilor sociale de sănătate, a avut deficit de 3,5 miliarde de lei în primele patru luni ale anului 2025, cu 13% mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2024. Deciziile guvernului cu efecte începând cu anul 2023 au crescut semnificativ şi veniturile din contribuţii de asigurări, şi ponderea lor în veniturile FNUASS. Le amintesc succint: Începând cu luna noiembrie 2023 angajaţilor din construcţii, din sectorul agricol şi din industria alimentară li se reţine CASS în cotă de 10% din salariul brut, la fel ca celorlaţi salariaţi din economie, în acord cu dispoziţiile Legii 296/2023, actul normativ care elimină unele facilităţi fiscale acordate acestor categorii de salariaţi, conform unei analize Economica.net pe baza actelor normative care reglementează taxarea salariilor din aceste domenii. Corelativ, la 1 noiembrie 2023 a intrat în vigoare majorarea salariilor minime brute din construcţii, industria alimentară şi sectorul agricol, oficializată prin OUG nr. 93/2023. Începând cu 1 ianuarie 2024 tichetele de masă acordate salariaţilor sunt incluse în baza de calcul al CASS, măsură oficializată prin Legea 296/2023. Începând cu 1 ianuarie 2024 unele indemnizaţii de concediu medical au intrat în baza de calcul al CASS, urmând ca din 12 aprilie 2024 executivul să restrângă sfera de aplicare a CASS asupra indemnizaţiilor de concediu medical, arată analiza Economica.net. În perioada ianuarie – 11 aprilie 2024, unele indemnizaţii de concediu medical (cu excepţia celor acordate ca urmare a accidentelor de muncă sau a unor boli profesionale). Amintim că includerea unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS în forma antemenţionată e prevăzută în OUG 115 din 2023. Începând cu 12 aprilie 2024, codurile de indemnizaţii de concedii medicale pentru care e reţinută CASS sunt: cod 01 (boală obişnuită), cod 07 (carantină), cod 10 (reducerea cu 25% a duratei normale de lucru), reiese din OUG 34/2024, analizată de Economica.net. Sunt scutite de la plata CASS indemnizaţiile de concediu medical ale persoanelor aflate în concediu de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, pentru boli oncologice, pentru TBC, HIV/SIDA, pentru boli cardiovasculare, arsuri grave (marii arşi), dar şi pentru urgenţe medico-chirurgicale. Totuşi, măsurile executivului s-au dovedit insuficiente ca să aducă Fondul în echilibru în primele patru luni din 2025, fiindcă doar 6,1 milioane de oameni plăteau efectiv CASS (salariaţi şi persoane fizice care o achită prin declaraţia unică pentru veniturile extrasalariale obţinute) dintr-un bazin de 16 milioane de asiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate, potrivit unei analize realizate de Economica.net. Sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România e finanţat în mare parte din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Fondul este gestionat de CNAS, iar veniturile sale au fost formate la momentul preluării funcţiei de premier de Bolojan din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi de acolo la Fondul Sănătăţii, din CASS datorată de unele persoane cu venituri extrasalariale, care o achită plafonat la ANAF, în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţii. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS le plăteşte, prin intermediul Caselor judeţene de Asigurări de Sănătate din ţară, CASMB şi CASAOPSNAJ, medicilor, dar şi celorlalţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice. Cum funcţionează sistemul asigurărilor sociale de sănătate Asiguraţii la sănătate, cu sau fără plata contribuţiei, beneficiază de serviciile medicale cuprinse în pachetul de bază, indiferent dacă şi cât au cotizat la sănătate. Nu beneficiem de servicii medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate condiţionaţi de valoarea contribuţiei plătite la sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Asiguraţii sănătoşi contribuie la sănătate astfel încât cei bolnavi de cancere, de boli rare, care au nevoie de transplant, de operaţii complexe, dar nu numai, să primească tratament (servicii medicale) decontat de Casa de Asigurări de Sănătate, indiferent că li s-a reţinut CASS la salariul minim, că s-au asigurat opţional la sănătate sau că li s-a reţinut CASS la un salariu de 10.000 de euro lunar. Ce surse de venit a găsit Bolojan la FNUASS FNUASS a avut trei surse de bani: din CASS, din taxa clawback, subvenţiile primite de la stat, în această succesiune, în primele patru luni din 2025. Veniturile la Fondul Sănătăţii din contribuţii de asigurări, cu precădere din CASS, au reprezentat peste 92% din veniturile totale ale FNUASS în primele patru luni ale anului 2025. Deciziile guvernului privind introducerea taxelor în sănătate începând cu 2023, detaliate pe larg în articol, au două efecte directe notabile: Primul: creşterea ponderii veniturilor din contribuţii de asigurări, cu precădere din CASS, în veniturile totale ale FNUASS cu peste 14 puncte procentuale în ianuarie – aprilie 2025 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, arată analiza Economica.net. Al doilea efect: creşterea veniturilor din contribuţii de asigurări, CASS în special, cu 55% în ianuarie – aprilie 2025 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023. Cum interpretăm aceste dinamici Introducerea taxelor din sănătate începând cu 2023 a crescut valoarea veniturilor realizate la Fond din CASS şi ponderea lor în veniturile FNUASS, dar s-a dovedit insuficientă ca să aducă Fondul Sănătăţii în echilibru în primele patru luni din 2025, în contextul în care la acea vreme doar 6,1 milioane de oameni au contribuit efectiv la sistemul asigurărilor sociale de sănătate prin plata contribuţiei (CASS), unii dintre ei chiar de mai multe ori pentru fiecare dintre veniturile încasate, dintr-un bazin format din 16 milioane de asiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate, conform unei ample analize realizate şi publicate deja de Economica.net. Bolojan a găsit FNUASS finanţat din contribuţiile plătite efectiv de cei circa 6 milioane de salariaţi, de persoanele fizice care plătesc CASS plafonată prin declaraţia unică, de taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, care împreună (CASS şi taxa clawback) au susţinut circa 16,1 milioane de oameni asiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate, arată analizele realizate de Economica.net. Fondul a continuat să aibă deficit în ciuda introducerii taxelor din sănătate începând cu 2023. Am spus deja că deficitul găsit de Bolojan la FNUASS a ajuns la 3,5 miliarde de lei în primele patru luni din 2025. Fondul Sănătăţii, din care e finanţat în mare măsură sistemul asigurărilor sociale de sănătate, a acumulat deficit semnificativ pe parcursul fiecărui an, din cauza numărului mic de plătitori de CASS care susţin sistemul asigurărilor sociale de sănătate, împreună cu deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor care plătesc taxa clawback. Scăderea valorii şi a ponderii subvenţiilor de la stat, virate la FNUASS, se poate face fie prin împovărarea celor care contribuie deja la sănătate, care dacă au mai multe categorii de venit şi surse de venit, plătesc CASS pentru majoritatea acestora, fie prin obligarea categoriilor de persoane asigurate fără plata contribuţiei să contribuie şi ele la Fondul Sănătăţii. Cea mai nepopulară măsură dintre cele amintite, care vizează creşterea numărului de plătitori de CASS din bazinul celor asiguraţi fără plata CASS, a intrat în vizorul guvernului doar parţial, prin eliminarea facilităţilor fiscale pentru angajaţii din construcţii şi sectorul agricol, potrivit analizelor publicate de Economica.net (am arătat mai sus). În august 2025 a intrat în vigoare Legea 141 din 2025 care a adus cele mai profunde şi incomode schimbări în finanţarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate din ultimii 27 de ani, arată analizele Economica.net, singura publicaţie din România care analizează lunar, de cel puţin 10 ani, execuţia FNUASS. Guvernul Bolojan a eliminat scutirea de la plata CASS pentru aproape 2,6 milioane de români. Aceştia au încetat să mai fie asiguraţi la sănătate fără plata contribuţiei. Pe de o parte, următoarelor categorii de persoane li se reţine CASS în cotă de 10% din venit, începând cu luna august 2025: pensionarii cu venituri peste 3.000 lei (1.960.804 persoane). Aceestora li se reţine CASS pentru partea din pensie care depășește pragul de 3.000 lei; persoanele fizice care beneficiază de venit minim de incluziune  – ajutor social (323.542 de persoane); veteranii, revoluţionarii, beneficiarii de legi speciale (141.376 de persoane); persoanele care se află în concediu de acomodare sau de creștere și îngrijire copil (127.054 persoane). oamenii care beneficiază de indemnizaţie de şomaj (44.090 de persoane). Pe de altă parte, următoarele categorii de persoane nu mai sunt scutite de la plata CASS, iar din septembrie 2025 pentru ele e opţională asigurarea la sănătate: Persoane coasigurate După 1 septembrie 2025 dacă vor dori să beneficieze de servicii medicale din pachetul de bază, decontate de Casa de Asigurări de Sănătate, atunci persoanele care le au în întreţinere vor plăti pentru ele CASS aplicată la 6 salarii minime brute pe economie, asigurându-le opţional la sănătate prin declaraţia unică. Dacă nu se vor asigura opţional la sănătate, atunci vor rămâne neasigurate şi vor putea beneficia doar de servicii medicale cuprinse în pachetul minimal, arată analiza Economica.net. Coasiguraţi pot fi doar soţul, soţia, părinţii fără venituri fiscalizate proprii. Atenţie! Copiii nu sunt coasiguraţi, drept care modificările prezentate în continuare nu-i vizează. Puţin peste 650.000 de oameni au fost coasiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate, arată date oficiale obţinute de Economica.net. Personalul monahal Personalul monahal, format din circa 2.500 de oameni, a avut calitatea de asigurat la sănătate până la data de 1 septembrie 2025. După 1 septembrie 2025 dacă aceşti oameni vor dori să beneficieze de servicii medicale din pachetul de bază, decontate de Casa de Asigurări de Sănătate, vor plăti CASS aplicată la 6 salarii minime brute pe economie, asigurându-se opţional la sănătate prin declaraţia unică. Dacă nu se vor asigura opţional la sănătate, atunci vor rămâne neasiguraţi şi vor putea beneficia doar de servicii medicale cuprinse în pachetul minimal, arată analiza Economica.net. Altă schimbare importantă din Legea 141 din 2025 Au scăzut indemnizaţiile de concediu medical pentru boală obişnuită pentru concediile scurte astfel încît să fie descurajată acordarea nejustificată şi abuzivă a acestora: Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite se va determina raportat la fiecare episod de boală, astfel: prin aplicarea procentului de 55% asupra bazei de calcul (salariul brut – în cele mai multe cazuri) pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de până la 7 zile de incapacitate temporară de muncă; prin aplicarea procentului de 65% asupra bazei de calcul pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă cuprinsă între 8 și 14 zile de incapacitate temporară de muncă; prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de peste 15 zile de incapacitate temporară de muncă. Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă pentru bolile cardiovasculare se determină prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul. Prevederile antemenţionate privind ajustarea indemnizaţiilor de concediu medical au intrat în vigoare la data de 1 august 2025. Ce lasă moştenire Bolojan la Fondul Sănătăţii Cea mai recentă execuţie a FNUASS e cea din primele trei luni ale anului 2026. Deficit semnificativ mai mic decât în urmă cu un an Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate (FNUASS) a avut deficit de circa 506 milioane de lei în primul trimestru al anului 2026, de peste cinci ori mai mic decât cel cu care a încheiat primele trei luni ale anului 2025, arată analiza Economica.net. Veniturile din contribuţii de asigurări, în special din CASS, au ajuns la 18,6 miliarde de lei în primul trimestru din 2026 şi sunt cu aproape 16% mai mari decât cele realizate în aceeaşi perioadă a anului 2025. Cât din aceşti bani sunt efectul direct al Legii 141 din 2025: Aproape 1,38 de miliarde de lei e suma virată la FNUASS de către Casele de Pensii care au reţinut CASS din pensiile care depăşesc pragul de 3.000 de lei lunar, pentru partea din pensie care depăşeşte acest nivel, în primul trimestru al anului 2026, conform analizei Economica.net asupra execuţiei FNUASS. Peste 15 milioane de lei e suma virată de ANAF la FNUASS în primele trei luni ale anului 2026, plătită de către persoanele fizice care s-au asigurat opţional la sănătate, fie pentru că li s-a eliminat prin lege categoria de coasigurat, în baza căreia au fost asiguraţi la sănătate fără plata CASS, fie pentru că nu au venituri şi s-au asigurat opţional, dar de acum plătesc prima tranşă a CASS datorate chiar la momentul când trimit declaraţia unică la Fisc, reiese din analiza Economica.net. Cât contează aceşti bani în veniturile Fondului Sănătăţii CASS reţinută din pensiile de peste 3.000 de lei a contribuit cu 6,6% la veniturile totale ale FNUASS în primul trimestru, arată analiza Economica.net. Ponderea veniturilor din CASS reţinute exclusiv ca urmare a aplicare a Legii 141 din 2025 (din pensiile peste 3.000 de lei, din asigurarea opţională a celor care au încetat să mai fie scutiţi de la plata CASS) în veniturile totale din contribuţii de asigurări în primele trei luni e de 7,46% în primul trimestru. Ponderea veniturilor din CASS reţinute exclusiv ca urmare a aplicare a Legii 141 din 2025 (din pensiile peste 3.000 de lei, din asigurarea opţională a celor care au încetat să mai fie scutiţi de la plata CASS) în veniturile totale ale FNUASS în primul trimestru e de 6,7%, potrivit analizei Economica.net.

Kyiv said it would begin a truce on 6 May and then "act symmetrically" after Moscow declared a pause for its Victory Day parade.

A parliamentary committee of enquiry levelled charges of left-wing bias at state-owned France Télévisions and Radio France.

The pro-European Union coalition of Romanian Prime Minister Ilie Bolojan has collapsed after a vote of no confidence.

Donald Trump has said that the US military operation guiding ships through the Strait of Hormuz will be paused.