Viorel Paşca, soţia şi cei trei fii ai săi, precum şi coordonatoarea activităţilor de la azilele ilegale din Bihor află luni dacă rămân sub control judiciar sau vor fi arestaţi preventiv. Curtea de Apel Bucureşti era aşteptată să decidă săptămâna trecută cu privire la contestaţia procurorilor DIICOT la decizia Tribunalului Bucureşti de a-i plasa pe aceştia sub control judiciar, însă pronunţarea a fost amânată. Anterior, magistraţii Tribunalului Bucureşti au respins propunerea procurorilor de arestare preventivă pentru 30 de zile a lui Paşca şi a apropiaţilor săi.

Bilanţul dublului seism care a lovit pe 24 iunie Venezuela a fost revizuit în creştere şi se ridică la aproximativ 4.500 de morţi, potrivit cifrelor oficiale publicate duminică, transmite AFP. Guvernul venezuelean raportează în prezent 4.490 de morţi şi în continuare 16.740 de răniţi.

Statele Unite au bombardat Iranul luni, pentru a doua zi consecutivă, afirmând că au lovit „zeci de ținte” pentru a-i submina controlul asupra strâmtorii Ormuz, în timp ce Teheranul susține, la rândul său, că a lovit baze militare din Golf folosite de Statele Unite, transmite AFP. Reînceperea ostilităților în weekend și anunțul făcut de Iran …

Zeci de drone au atacat peste noapte regiunea Moscovei, unde au fost ucise trei persoane, iar alte cinci au fost rănite, a afirmat guvernatorul regional Andrei Vorobiev, potrivit France Presse. „În localitatea Pionersky din Istra, trei persoane au fost ucise și alte trei rănite în urma prăbușirii unei drone (…) La Solnechnogorsk, două persoane au …

Bruno Guimaraes, în vârstă de 28 de ani, și-a dat acordul pentru a se alătura echipei pregătite de Mikel Arteta, potrivit cotidianului francez L’Equipe. Newcastle nu dorește însă să renunțe la căpitanul său, mai ales după plecarea lui Sandro Tonali la Tottenham. Bruno Guimaraes a avut o prestație foarte bună la Cupa Mondială 2026, încheind cu patru pase decisive în cinci meciuri disputate. O eventuală tranzacție s-ar putea realiza pentru aproximativ 76 de milioane de lire sterline, potrivit publicației britanice Mirror. Olympique Lyon, clubul de la care Newcastle l-a transferat pe Guimaraes în ianuarie 2022, ar urma să primească 20% din suma încasată, în baza unei clauze de revânzare. Liverpool s-a numărat printre cluburile interesate de mijlocașul brazilian în această vară, după sosirea antrenorului Andoni Iraola pe banca tehnică.

Italia a devenit una dintre cele mai căutate piețe imobiliare de lux din lume. Oferta de proprietăți premium a crescut cu aproximativ 20% în ultimul an, iar cererea internațională este în plină expansiune, conform quifinanza.it. Potrivit unui raport al observatorului Luxforsale, clima, stabilitatea și impozitele reduse sunt principalele motive. Acestea îi determină pe super-bogați să cumpere case în Italia. De ce aleg cei mai bogați oameni din lume Italia Piața imobiliară de lux din Italia dă semne clare de expansiune. Creșterea se vede atât pe partea de ofertă, cât și pe cea de cerere. Cumpărătorii străini percep țara drept o investiție stabilă, arată raportul citta. Clima, patrimoniul cultural și stilul de viață rămân factori decisivi în alegerea unei proprietăți. Sistemul de sănătate publică și regimurile fiscale preferențiale completează atractivitatea Italiei, care concurează astfel cu Franța, Elveția și piețele arabe. Milano rămâne orașul preferat de cei mai bogați cumpărători Milano se confirmă drept principalul pol imobiliar de lux din Italia. Orașul este impulsionat de sectorul financiar, de modă și de investitorii internaționali, conform aceluiași raport. Roma ocupă locul secund, cu o cerere susținută de valoarea istorică și centralitatea politică. Florența, Veneția și zona Rivierei din Genova completează lista celor mai căutate orașe. Ce regiuni atrag cel mai mult banii super-bogaților Piața imobiliară a magnaților nu se limitează la marile orașe. Lombardia conduce clasamentul regiunilor, mai ales în zona lacurilor. Toscana este căutată pentru casele de țară și reședințele înconjurate de verdeață. Liguria continuă să crească datorită combinației dintre mare, intimitate și apropierea de piețele franceze. Veneto beneficiază de prezența Veneției, iar Puglia și Sicilia încep să se impună pe radarul cumpărătorilor internaționali. De unde vin banii care cumpără Italia de lux Aproximativ jumătate din cererea de imobile de lux provine din străinătate, arată raportul. Principalele fluxuri vin din Europa de Nord, Statele Unite și Orientul Mijlociu. Profilul tipic este al unor antreprenori, manageri sau investitori cu vârste între 35 și 60 de ani. Logica achiziției s-a schimbat față de deceniul anterior, spun autorii raportului. Cumpărătorii nu mai caută doar o a doua locuință, ci fac alegeri care combină investiția cu stilul de viață. Interesul pentru transferul reședinței fiscale în Italia crește, favorizat de regimuri precum flat tax.

Jucătoarea română de tenis Sorana Cîrstea a urcat pe locul 17 în clasamentul mondial WTA publicat luni, cea mai bună clasare din cariera sa, după parcursul de la Wimbledon, transmite Mediafax. Aryna Sabalenka se menține în fruntea ierarhiei, cu un avans de aproape 400 de puncte față de Elena Rybakina. Soraba Cîrstea, care a acumulat […] © G4Media.ro.

Uitarea cheilor, a unei programări sau a locului în care au fost lăsați banii este, de multe ori, pusă pe seama oboselii sau a vârstei. Însă atunci când astfel de episoade devin frecvente și încep să afecteze viața de zi cu zi, ele pot ascunde debutul unei afecțiuni grave: demența, relatează Ziarul de Iași. Psihologul […] © G4Media.ro.

Conceptul de stat de drept este fundamental pentru societățile democratice, servind ca o garanție împotriva guvernării arbitrare și asigurând că toți indivizii, instituțiile și entitățile de orice fel sunt responsabile în fața legii. Acesta întruchipează principii precum protejarea drepturilor fundamentale, egalitatea în fața legii și echitatea în procesele legale. Cu toate acestea, există cazuri în care prin nerespectarea principiilor mai sus enunțare, statul de drept se deteriorează sau încetează să existe, ducând la consecințe semnificative pentru societate în ansamblul ei. Înțelegerea implicațiilor acestei prăbușiri de principii și valori este esențială pentru recunoașterea importanței menținerii unor cadre juridice care să susțină justiția și ordinea constituțională.Atunci când statul de drept nu mai există sau când funcționalitatea sa este grav afectată, consecințele pot fi profunde și de mare amploare. Unul dintre cele mai imediate efecte este erodarea drepturilor și libertăților individuale. Într-o societate guvernată de statul de drept, cetățenii au asigurarea că drepturile lor sunt protejate și că în cazul unor nedreptăți pot solicita să se facă dreptate prin canalele legale stabilite, în timp ce în absența unui astfel de cadru, oamenii devin vulnerabili la acțiuni arbitrare ale celor aflați la putere. Acest lucru se poate manifesta sub diverse forme, inclusiv prin privarea ilegală de libertate, cenzură și discriminare, toate acestea subminând însăși structura unei societăți juste.Mai mult, prăbușirea statului de drept duce adesea la un climat de frică și incertitudine. Atunci când legile nu sunt aplicate în mod consecvent sau sunt manipulate în scopuri politice, cetățenii pot deveni profund dezamăgiți de sistemul juridic. Această dezamăgire poate duce la o lipsă de încredere în instituțiile guvernamentale, exacerbând și mai mult tensiunile sociale. În cazuri extreme, absența statului de drept poate duce la tulburări sociale, deoarece indivizii și grupările acestora pot recurge la proteste sau chiar la violență în încercarea de a-și revendica drepturile și de a-i responsabiliza pe cei aflați la putere.Implicațiile economice asupra unei societăți în absența statului de drept sunt, de asemenea, semnificative. Un mediu juridic stabil, drept și nesubordonat politic este esențial pentru promovarea creșterii economice și atragerea investițiilor. Afacerile prosperă în condiții în care contractele sunt aplicate, drepturile de proprietate sunt protejate, iar litigiile pot fi rezolvate prin mecanisme juridice imparțiale. În schimb, atunci când statul de drept lipsește, apare adesea instabilitatea economică. Investitorii pot ezita să se implice pe piețe în care protecția legii este slabâ sau inexistentă, fapt ce duce la scăderea activității economice și la creșterea nivelului de sărăcie. Acest ciclu poate genera și apoi poate perpetua o stare de acțiune în afara legii, deoarece oamenii se pot orienta către mijloace ilegale de supraviețuire în absența unor oportunități legitime.În plus, prăbușirea statului de drept poate avea efecte negative asupra guvernării și administrației publice. Corupția prosperă adesea în medii în care responsabilitatea legală lipsește. Fără controalele și echilibrul pe care le oferă statul de drept, funcționarii publici își pot exploata pozițiile în scop personal, erodând și mai mult încrederea publică. Acest lucru poate crea un cerc vicios în care corupția devine normalizată și cvasi generalizată, ceea ce face din ce în ce mai dificilă restabilirea unui sistem juridic funcțional. Lipsa responsabilității poate duce, de asemenea, la abuzuri de putere, deoarece cei aflați în poziții de autoritate pot acționa cu impunitate, ignorând la rândul lor legea precum și drepturile și nevoile populației.La nivel internațional, absența statului de drept poate avea implicații mai ample, afectând relațiile diplomatice și în anumite cazuri chiar și stabilitatea globală. Țările care se confruntă cu o prăbușire a ordinii juridice pot deveni teren fertil pentru conflicte, încălcări ale drepturilor omului și chiar terorism. Comunitatea internațională se confruntă adesea cu provocări în abordarea acestor probleme, deoarece intervențiile pot fi complicate de preocupările legate de suveranitate și de potențialul de reacții negative împotriva implicării străine. Mai mult, eșecul respectării statului de drept poate duce la o scădere a poziției unei națiuni pe scena globală, afectând capacitatea acesteia de a se angaja în comerț, diplomație și alte forme de cooperare cu alte state.Așadar statul de drept este o piatră de temelie a guvernării democratice și a stabilității sociale. Atunci când acesta este profund afectat sau nu mai există, repercusiunile pot fi grave, afectând drepturile individuale, prosperitatea economică, guvernarea și relațiile internaționale. Este esențial ca societățile să recunoască importanța menținerii unui cadru juridic robust, care să susțină justiția și responsabilitatea. Eforturile de consolidare a statului de drept trebuie prioritizate pentru a preveni căderea în ilegalitate și pentru a se asigura că toți oamenii pot trăi într-o societate în care drepturile lor sunt protejate și în care accesul la o justiție independentă reprezintă o realitate. Păstrarea statului de drept nu este doar o obligație legală; este un imperativ moral care stă la baza esenței însăși a unei societăți juste și echitabile.

Prețurile carburanților continuă să fie atent urmărite de șoferi. Luni, 13 iulie 2026, în București, cea mai ieftină benzină standard se vinde de la 8,59 lei/litru, iar la motorină, cel mai mic preț este de 9,34 lei/litru. Iată care sunt prețurile carburanților la stațiile din București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Constanța, conform site-ului peco-online.ro.Cât costă benzina în București, luni, 13 iulie 2026În București, cea mai ieftină benzină standard costă 8,59 lei și se găsește la Socar. La Petrom, șoferii pot găsi benzină standard cu 8,62 lei/litru, în timp ce la Lukoil, aceasta se vinde cu 8,63 lei/litru. La Rompetrol, aceasta costă între 8,64 lei/litru-8,68 lei/litru.La Mol București, benzina standard costă între 8,66 lei/litru-8,70 lei/litru. La stațiile OMV, aceasta costă 8,68 lei/litru.În Cluj, cea mai ieftină benzină standard costă 8,59 lei/litru (DHR). În Timișoara, cea mai ieftină benzină costă tot 8,59 lei/litru (Socar). Același preț este și în Constanța, la Socar. În Iași, șoferii pot găsi cea mai ieftină benzină standard la Socar, la prețul de 8,62 lei/litru.Cât costă motorina în București, luni, 13 iulie 2026În ceea ce privește motorina standard, cea mai ieftină din București este la Socar și costă 9,34 lei/litru. La Petrom, aceasta costă 9,39 lei/litru. La Mol București, aceasta costă între 9,40 lei/litru-9,46 lei/litru. La OMV, șoferii pot găsi motorina standard la 9,45 lei/litru, la fel și la Lukoil.În Cluj, cea mai ieftină motorină standard costă 9,39 lei/litru și se găsește la DHR, Petrom, Socar.În Iași, prețul motorinei standard pornește tot de la 9,39 lei/litru, la Socar și Petrom. Același preț este și în Constanța, la Petrom și Socar.În Timișoara, la Socar, motorina standard pornește de la prețul de 9,36 lei/litru.Prețurile sunt orientative și pot varia în funcție de stație, ora actualizării și localitate. Datele trebuie verificate înainte de alimentare, mai ales în zilele în care operatorii schimbă tarifele de la o oră la alta.Unde găsesc șoferii cei mai ieftini carburanți, luni, 13 iulie 2026Cei mai ieftini carburanți, luni, 13 iulie 2026. Foto: Peco OnlineLa nivel național, cea mai ieftină benzină standard se găsește în Arad, la PartenerRompetrol, la prețul de 8,58 lei/litru.În ceea ce privește prețul motorinei standard, cea mai ieftină costă 9,14 lei și se găsește la o stație Gazprom.Iată cât a costat un litru de benzină și motorină, duminică, 12 iulie 2026, în București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Constanța.

Două avioane bombardiere cu apă au fost mobilizate pentru prima dată în regiunea Parisului pentru a face faţă unui incendiu "foarte violent" izbucnit duminică în pădurea Fontainebleau, situată la aproximativ...

Cupa Mondială 2026 a ajuns în penultima fază, cea a semifinalelor. După o lună de fotbal intens din partea țărilor participante, totul se reduce acum la numai 4 echipe: Franța, Spania, Anglia și Argentina.

Start-up-ul Quotient AI, cofondat în Statele Unite de către românca Iulia Neagu, a ales să vândă operaţiunile către gigantul american Databricks la nici doi ani şi jumătate de la lansare, în ciuda faptului că obţinuse o finanţare iniţială în valoare de 5,5 milioane de dolari. Decizia acestui exit rapid, în detrimentul atragerii unei noi runde de investiţii pentru a creşte independent, a fost dictată de realitatea dură a pieţei de inteligenţă artificială (AI), care a devenit extrem de scumpă şi necesită volume colosale de putere de calcul şi capital financiar şi uman pentru a scala produsul.

Atacurile au fost reluate la ora 17:00, ora Washingtonului (21:00 GMT), potrivit unui mesaj pe platforma X al Comandamentului american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM) care a afirmat că doreşte să împiedice Teheranul să „atace echipajele civile şi navele comerciale” din strâmtoare, scrie Agerpres. „Comandantul suprem a ordonat aceste atacuri pentru ca forţele iraniene să fie trase la răspundere”, a adăugat armata, făcând referire la preşedintele american Donald Trump. Iranul afirmă că atacurile americane au „redus la zero” eforturile diplomatice din ultimele luni Iranul a „condamnat cu fermitate” în noaptea de duminică spre luni atacurile americane asupra teritoriului său şi a reproşat Washingtonului că a „redus la zero toate eforturile din ultimele luni” care vizau restabilirea păcii în regiune, transmite AFP. Teheranul a mai acuzat Statele Unite că au „încălcat în mod deschis aproape toţi termenii” memorandumului de înţelegere încheiat în iunie şi că au provocat „revenirea insecurităţii” în Strâmtoarea Ormuz, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe. „Regimul american a provocat, de asemenea, revenirea insecurităţii în Strâmtoarea Ormuz şi perturbarea transportului maritim comercial internaţional prin amestecul deschis în procesul prin care Iranul punea în aplicare măsurile necesare în Strâmtoarea Ormuz”, a mai afirmat ministerul. Confruntările dintre Statele Unite şi Iran au reînceput pe 7 iulie, deşi cele două ţări semnaseră pe 17 iunie un memorandum de înţelegere ce viza oprirea războiului din Orientul Mijlociu, declanşat pe 28 februarie de bombardamente israeliano-americane asupra Republicii Islamice. Acest memorandum de înţelegere prevedea redeschiderea Strâmtorii Ormuz, prin care tranzitează de obicei o cincime din ţiţeiul mondial şi a cărei închidere de către Iran la începutul războiului a provocat o explozie a preţurilor petrolului. Iranul a anunţat duminică seară că închide din nou strâmtoarea până la noi ordine. Teheranul autorizează un singur coridor de navigaţie, de-a lungul coastelor sale, şi exclude orice revenire la situaţia de dinaintea războiului, când circulaţia în strâmtoare era liberă şi gratuită.

Într-un interviu acordat Economica, antreprenorul a vorbit despre cum schimbă inteligența artificială industria bancară, de ce majoritatea proiectelor AI nu ajung niciodată în producție, diferențele dintre Europa și SUA în adoptarea tehnologiei, planurile de extindere ale companiei și modul în care vede evoluția pieței globale de AI în următorii ani. FlowX.AI este un startup fondat în România, în 2021, de către Ioan Iacob, Radu Cautiș și Șerban Chiricescu, care le permite companiilor să construiască produse digitale pe baza sistemelor existente fără a le înlocui. Compania a atras finanțări de peste 44 de milioane de dolari de la investitori precum Dawn Capital, Day One Capital, PortfoLion şi SeedBlink. Are birouri și clienți în SUA și Europa, iar printre clienții companiei se numără Banca Transilvania, OTP Bank, BNP Paribas şi State Street, iar printre parteneri – IBM, Kyndryl şi Stefanini Group. Ce tipuri de agenți AI ați dezvoltat intern și în ce procese dintr-o bancă sau corporație sunt utilizați cel mai eficient? Am început în banking și asigurări – acolo unde greșeala costă milioane și unde auditul, reglementarea și controlul nu sunt opționale. De acolo, am extins în logistică, manufacturing, construcții și pharma. Astăzi, avem peste 220 de agenți specializați în producție, pe procese mission-critical. Ca să dau un exemplu de cum arată asta concret: pe creditarea comercială într-o singură bancă, rulăm un stack de 8 agenți care lucrează împreună. Unul analizează structura de acționariat. Altul face cross-check pe contracte și ordine de plată. Altul proiectează cash flow-ul pe baza tranzacțiilor reale. Altul compară business-ul cu tendințe sectoriale și macroeconomice. La final, omul aprobă, nu agentul. Agenții fac munca grea de pregătire, oamenii iau deciziile, iar fiecare execuție rămâne auditabilă end-to-end. Stack-uri similare rulează pe zona de credit ipotecar, onboarding, underwriting, prevenția churn-ului, detecția fraudei. În logistică, documentația vamală pe fiecare shipment și reconcilierea automată a facturilor cu PO-urile. În manufacturing, monitorizarea stocurilor care previne opririle de linie și commodity intelligence în procurement. Procesele complexe arată similar oriunde, fie că vorbim de documente, date din sisteme vechi, reguli complexe, decizii care trebuie auditate. Iar aici e ce contează cu adevărat: 95% dintre inițiativele AI nu ajung niciodată în producție. Toți construiesc demo-uri impresionante, dar foarte puțini livrează ceva ce o instituție pune efectiv pe procesele care îi aduc bani sau o expun la risc. Jocul nu e să construiești agentul, ci să-l duci în producție într-un mediu cu mii de reguli, sisteme moștenite și constrângeri de compliance. Pentru că instituțiile viitorului nu vor mai avea AI, vor fi AI. Ce avantaje concrete aduc angajaților, dar și clienților băncii? Un ofițer de credit comercial care lucra două săptămâni pe un dosar (colecta documente, citea contracte, făcea verificări, construia memo-ul de credit) lucrează acum câteva zile pe același dosar. Cei 8 agenți fac toată munca de pregătire. Omul face partea care contează: ia decizia, vorbește cu clientul, analizează riscul. Pentru clienți, avantajul cel mai mare este viteza. Un credit ipotecar care dura 6 săptămâni se procesează acum în câteva zile. Onboarding-ul, care era un coșmar de documente, devine ceva ce poți face de pe telefon. La Banca Transilvania, platforma noastră este infrastructura pe care rulează tot front end-ul băncii – onboarding, credite, customer 360, asset management, pensii private. La una dintre cele mai mari bănci din Europa, agenții de credit ipotecar pe care i-am desfășurat sunt accesibili pentru 19 milioane de clienți. Și pentru bancă, ca instituție, un mare avantaj este predictibilitatea. Avem sute de mii de execuții de agenți pe lună, pe procese mission-critical, cu rezultate deterministe, auditabile cap la cap, fără ca modelul să ia o decizie nesupravegheată într-un flux reglementat. Aceasta este linia care separă o bancă care folosește AI de o bancă care e AI. În ce măsură cererea pentru astfel de soluții vine din nevoia de eficiență versus presiunea competitivă din industrie? Nu e nici una, nici alta, e supraviețuire. Iar supraviețuirea într-o lume cu AI nu mai înseamnă să folosești AI ca pe un tool, ci înseamnă să devii AI. Băncile care vor exista peste 10 ani nu sunt cele care îl folosesc pe Claude mai bine, ci sunt cele care au un cortex propriu, un creier instituțional care le coordonează deciziile, le optimizează operațiunile, le permite să răspundă în timp real la ce se întâmplă în lume. Iar aceasta nu este o teorie despre 2035; există deja, în producție, în două dintre cele mai mari instituții financiare din lume. La Banca Transilvania, cortexul rulează tot front end-ul băncii – onboarding, credite, customer 360. La State Street, cu peste 42 de trilioane de dolari sub administrare, există în producție de aproape doi ani. AI s-a împărțit, de fapt, în două categorii: Individual AI – Claude, ChatGPT, Copilot – care face un om de 10 ori mai productiv Institutional AI – cortexul – face procesul însuși să decidă, să învețe și să se adapteze la scara întregii instituții, într-un cadru reglementat și auditabil. Băncile mari nu mai discută dacă au nevoie de AI individual pentru angajații lor. Discuția este despre cum își construiesc AI-ul instituțional. Conversația cu CEO-urile din banking nu mai este despre cât se economisește, ci despre cum arată banca peste 5 ani și ce trebuie făcut acum ca să existe atunci. Cum vedeți evoluția rolului agenților AI în banking în următorii trei ani, ce vor putea face atunci ce nu pot face astăzi? Anul trecut, agenții făceau ce le cerea omul. Astăzi, agenții știu deja ce au de făcut, iar peste trei ani, întreaga bancă va fi un ecosistem de agenți. Schimbarea din ultimul an e deja vizibilă în implementările noastre. Agenții noștri urmăresc permanent portofoliul de credite și semnalează managerului de relații când o companie are working capital în deteriorare timp de trei luni consecutive, cu cross-reference la termenii din contract. Detectează semnale de churn înainte ca clientul să-și exprime intenția. Identifică oportunități de cross-sell pe care echipa nu le-a văzut. Aceasta se întâmplă acum, în producție, nu peste trei ani. Schimbarea care vine este arhitectura. Să explic: un agent este o soluție punctuală. Trei agenți au nevoie să vorbească între ei. Zece agenți au nevoie de un strat de date, un strat de orchestrare și un strat de guvernanță. O sută de agenți într-o bancă au nevoie de un creier central – cortexul instituției – care îi conectează, îi guvernează și îi face să învețe împreună. Noi aceasta construim: cortexul pe care se reorganizează banca. Iar băncile cu care lucrăm nu cumpără agenți ca instrumente de lucru, ci cumpără piese din cortexul lor. Peste trei ani, banca nu va mai fi un ansamblu de sisteme conectate printr-un strat de AI. Va fi un AI care operează prin sisteme. Cine ajunge primul la arhitectura aceasta nu va fi cu 10% mai eficient decât competitorii și va avea un model operațional fundamental diferit. Cum s-a schimbat apetitul companiilor pentru transformare digitală și AI în ultimul an, mai ales în contextul accelerării globale a adopției AI? Apetitul a explodat în ultimul an dintr-un motiv simplu: oamenii au gustat AI-ul individual. Tot managementul de banking folosește acum Claude sau ChatGPT zilnic. Termină un memo în 10 minute. Sintetizează 100 de pagini de analiză în 5 minute. Văd direct, în propriul lor flux de muncă, cât de tare e tehnologia. Așa că întrebarea inevitabilă a venit firesc: dacă AI-ul mă face pe mine de 10 ori mai productiv, ce face cu instituția mea de 10.000 de oameni? De acolo vine cererea pe care o vedem acum, pentru că AI-ul nu mai reprezintă o discuție despre eficiență operațională sau optimizare de cost. Acum, AI-ul înseamnă să aduci puterea de procesare a unui Claude la nivelul unei bănci întregi, dar într-un cadru reglementat, auditabil, fără ca modelul să ia o decizie nesupravegheată pe procese care mișcă miliarde. Oamenii au văzut puterea AI-ului la nivel personal și acum o vor la nivel de organizație. Astăzi vor 5 procese în producție în 18 luni, rezultate măsurabile și un ROI clar. Toleranța pentru proiecte pilot care nu ajung nicăieri a dispărut, iar AI a trecut din bugetul de inovație în P&L. Modernizarea sistemelor bancare vechi de zeci de ani este o promisiune mare. Cum arată în practică un proiect de implementare – cât durează, ce riscuri apar și cum le gestionați? Modernizarea nu înseamnă să arunci la coș sistemele core ale băncii, ci să le conectezi la AI într-un mod care lasă banca în control. Cea mai mare frică a unui CIO de banking nu e că AI-ul greșește, ci că AI-ul are acces la prea multe informații. Un agent care poate citi orice cont, poate face orice tranzacție, poate accesa orice document dacă e compromis, e catastrofal. Aceasta este întrebarea reală pe care o pune fiecare board când evaluează AI: cum dăm putere AI-ului fără să dăm și cheile? Răspunsul pe care îl oferim noi este arhitectura zero-trust pentru agenți AI. Acest lucru înseamnă că fiecare agent primește acces strict la datele și sistemele necesare pentru sarcina lui curentă, nimic mai mult. Fiecare acțiune e logată și auditabilă. Output-urile sunt deterministe, validate și nu produc efecte fără supervizare. AI Core, adică arhitectura noastră centrală, face ca un model probabilistic să devină o componentă deterministă într-un mediu reglementat. Conectarea cu sistemele existente o facem noi: mainframe-uri, core banking, FIS, Temenos, Fiserv, ERP-uri. Prin acest model de lucru, datele rămân în perimetrul băncii. SOC 2 Type II, ISO 27001, GDPR, DORA – aceleași standarde pe care le respectă core banking-ul. În practică, cea mai recentă implementare majoră a durat 8 săptămâni de la prima conversație până la producție, la o bancă europeană importantă, inclusiv security review, compliance, audit, IT review. Acest lucru era imposibil acum 3 ani. Observați diferențe între piețele din Europa și cele din SUA în ceea ce privește adoptarea soluțiilor bazate pe AI? Există diferențe semnificative între cum adoptă tehnologia băncile din Europa față de cele din SUA sau din alte piețe în care operați? Europa te forțează să rezolvi compliance-ul din prima zi pentru că normele DORA, GDPR, EU AI Act sunt în fiecare proiect. Și exact din constrângerea aceasta a ieșit decizia arhitecturală care ne diferențiază pe ambele continente. La majoritatea vendorilor AI, compliance-ul e un strat separat și software-ul face inferență, iar oamenii fac raportare după fapt. O bancă cumpără AI, apoi cumpără separat compliance engineering, apoi cumpără audit. Trei sisteme, trei costuri, trei surse de eroare. Noi am pus compliance-ul în nucleul platformei. Fiecare decizie a unui agent generează automat dovada de conformitate – logată end-to-end, gata de prezentat reglementatorului. Banca nu mai trebuie să demonstreze conformitatea AI-ului, ci platforma o demonstrează singură pentru fiecare execuție. Consecința practică a acestui lucru este că nu mai sunt necesare 6-9 luni de compliance review pentru fiecare proces AI nou pentru a trece de la faza de pilot a proiectului la cea de producție. Pe lângă asta, contează reglementarea. EU AI Act și autoritățile americane ajung la aceleași cerințe pentru AI în servicii financiare. Cine construiește astăzi cu compliance built-in pentru Europa e pregătit pentru SUA mâine. Cum se resimte pentru voi contextul din Statele Unite, atât din perspectiva clienților, cât și a competiției? Statele Unite reprezintă simultan cea mai grea piață și cea mai mare oportunitate. State Street, cea mai mare bancă custodiană globală, cu peste 42 de trilioane de dolari sub administrare, folosește platforma noastră de aproape doi ani. Pentru o instituție financiară de acest nivel, aceasta este tot ce contează: cine a făcut-o real, în producție. FlowX.AI este singura platformă AI aprobată acolo pentru producție. Concurența reală pe piața americană nu e între platforme, ci între AI care livrează și AI care rămâne un simplu demo. La nivelul demo-urilor, toată lumea arată impresionant. Dar multe bănci americane sunt epuizate de cicluri de 18 luni care încep cu un pilot promițător și se termină cu o anulare de contract. De altfel, industria a dezvoltat și un termen pentru aceasta: „permanent pilot land”. Acolo intră majoritatea vendorilor de AI. Noi avem o altă abordare care ne diferențiază în piață. Și anume: venim cu agenți deja construiți, integrarea deja făcută, compliance-ul deja gândit. În acest mod, clientul plătește pe consum, nu pe construcție, așa că și riscul de start este zero. În loc de 18 luni de fază pilot, are 8 săptămâni să treacă la producție. Pentru un CFO american care a văzut prea multe slide-uri, aceasta este diferența care contează. Care sunt planurile companiei în ceea ce privește noi runde de finanțare sau extinderea internațională? Cea mai mare provocare a noastră nu mai este capitalul. În 2023, am ridicat cea mai mare rundă Series A din software-ul enterprise la nivel global. Asta ne-a dat runway-ul necesar pentru a construi platforma, iar de atunci, capitalul a încetat să fie o constrângere. Acum avem mai multă cerere decât poate procesa echipa noastră comercială. Pipeline-ul de bănci care vor agenți în producție în următoarele 12 luni e deja peste capacitatea noastră de vânzare. Iar pe verticalele noi – logistică, manufacturing, construcții, pharma – cererea inbound depășește dimensiunea echipei comerciale dedicate. Ce ne interesează acum este să creștem echipa comercială din SUA, echipa de ingineri pentru noile verticale și să scalăm parteneriatele globale. Următoarea rundă de finanțare o vom ridica când va avea sens, nu pentru că ne sunt necesari banii. Indicatorul real al unei companii enterprise AI nu este cât a ridicat, ci câți clienți are în producție, ce procese mission-critical operează acolo, câtă valoare le aduce. Ce ar trebui să se întâmple diferit în ecosistemul românesc de tech pentru ca o companie ca FlowX.AI să nu fie o excepție, ci un model repetabil? Premisa întrebării e greșită. Nu mai există un „ecosistem românesc de tech” pentru că ecosistemul a devenit global, iar fondatorii români sunt în el. Capitalul e global, talentul e global, clienții sunt globali, la fel și concurența. A vorbi despre „ecosistemul românesc” ca despre o entitate separată care are nevoie de elemente fixe locale nu se mai aplică unei industrii care a depășit demult granițele. Acum 15 ani, aveam un argument legitim – nu erau investitori, nu erau modele, nu erau companii de la care să înveți. Astăzi, realitatea a mers mai departe. Și avem exemplul UiPath care e listat la New York, sau pe cel al Bitdefender cu produse care rulează în peste 170 de țări. Pentru fiecare unicorn vizibil, avem zeci de companii B2B construite din România cu clienți pe Wall Street, în Silicon Valley, în Tokyo. Avem investitori globali care te caută activ. Avem peer group de fondatori care au făcut deja drumul; dacă ridici telefonul, îți răspund. Iar paradoxul este că exact ce reclamăm că ne lipsește este ceea ce ne-a făcut buni în lume. Fără capital regional ușor accesibil, am învățat să construim pentru piețe globale, nu pentru cea locală. Fără safety net, am învățat să livrăm produse care funcționează, nu pilot-uri care arată bine. Fără o expunere media tech globală activă, am învățat să vorbim cu clienții. Mesajul pentru cineva care începe acum: ecosistemul tău e deja global. Cei mai buni fondatori români din ultima decadă au construit fără să ceară voie și au făcut din aceasta avantajul lor. Construiește!  Și nu mai aștepta!

The unnamed pair were found semi-conscious with 40% burns after being trapped by the blazes raging through Almeria province, local media reports.

At least four Britons are believed to be among the victims of the blaze, which left another 23 people missing.

Al Jazeera's Tony Cheng reports from the site where a deadly fire tore through a Bangkok pub around midnight on Monday.

Brent crude climbs more than 4 percent as Washington and Tehran clash over control of critical waterway.