Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea Statelor Unite în Grecia şi fosta logodnică a lui Donald Trump Jr., i-ar fi cerut unui important donator republican să îi achite o datorie de 100.000 de dolari către American Express, în timp ce încerca să obţină confirmarea Senatului pentru postul diplomatic. Potrivit unei investigaţii publicate de The Wall Street Journal, Guilfoyle ar fi promis în schimb să îşi folosească relaţiile din administraţia Trump pentru a-l ajuta pe donator să îşi rezolve problemele fiscale şi juridice.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) ar urma să pronunţe, joi, o decizie, după şase amânări, în cazul recursului înaintat de Guvern şi de Ministerul Finanţelor la sentinţa din 5 mai a Curţii de Apel Bucureşti, care obliga Executivul să asigure integral fonduri pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor, scadente în 2026, inclusiv prin rectificare bugetară. Potrivit premierului interimar Ilie Bolojan, suma care ar trebui achitată se ridică la 4,8 miliarde lei. Hotărârea instanţei supreme ar veni la o zi după ce Curtea Constituţională a respins ca inadmisibilă cererea lui Bolojan pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi ICCJ.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este așteptată să se pronunţe joi, după şase amânări, în procesul pe care l-a câştigat în primă instanţă cu Guvernul şi Ministerul Finanţelor pentru neplata restanțelor salariale ale magistraților, rezultate în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Procesul se află în faza de recurs, după ce Curtea …

Avantajele unei case bine aprovizionate sunt nenumărate: de la mai multe opțiuni pentru meniul săptămânal, la resurse pentru perioade dificile financiar sau când ieșitul din casă nu e o opțiune. Nu în ultimul rând, sunt esențiale pentru situații de criză, când din ce ai poți să supraviețuiești și să-i ajuți și pe alții. Nu toată …

Ministerul de Externe al Coreei de Sud a anunțat că guvernul va lua măsuri legale în cazul transporturilor ilegale de combustibil către Rusia, dacă se confirmă acuzațiile formulate de un consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, relatează agenția Reuters, citată de Al Jazeera. Ministerul a precizat joi că nu a confirmat dacă produse petroliere sud-coreene, inclusiv motorină, au fost exportate către Rusia. Instituția a adăugat că anumite produse, precum motorina și combustibilul pentru avioane destinate utilizării comerciale, nu sunt incluse pe lista sud-coreeană a produselor supuse controalelor la export către Rusia. Ucraina acuză transporturi de 176.000 de tone de combustibil către Rusia Miercuri, administrația prezidențială sud-coreeană a respins afirmațiile lui Vladyslav Vlasiuk, consilier al președintelui ucrainean pentru politica de sancțiuni, potrivit cărora 176.000 de tone de combustibil ar fi fost transportate din Coreea de Sud către Rusia, în lunile iulie și august, prin intermediul unor petroliere aflate sub sancțiuni. Oficialul ucrainean a susținut că aceste presupuse transporturi contravin politicii de sancțiuni adoptate de Coreea de Sud împotriva Rusiei. „De la invazia Rusiei în Ucraina, guvernul nostru a aplicat în mod constant sancțiuni și controale la export împotriva Rusiei, în strânsă cooperare cu comunitatea internațională”, a declarat miercuri purtătoarea de cuvânt a președinției sud-coreene, Kang Yu-jung, potrivit agenției Yonhap. „Solicităm, de asemenea, Ucrainei să se abțină de la denaturarea politicilor relevante ale Republicii Coreea fără o verificare suficientă a faptelor și de la declarații publice care pot afecta încrederea internațională”, a adăugat aceasta. Relațiile dintre Coreea de Sud și Ucraina, tot mai tensionate Relațiile dintre Seul și Kiev s-au deteriorat în ultimele săptămâni, după ce autoritățile sud-coreene l-au acuzat pe Volodimir Zelenski că a dezvăluit „unilateral”, în cadrul Adunării Generale a ONU, transferul a doi prizonieri de război nord-coreeni din Ucraina în Coreea de Sud. Seulul a cerut scuze oficiale Kievului, susținând că președintele ucrainean a încălcat un acord de confidențialitate. Autoritățile ucrainene au negat însă existența unui asemenea acord. Rusia și Coreea de Nord au semnat un tratat de apărare reciprocă Între timp, Rusia și Coreea de Nord și-au consolidat relațiile, cele două țări semnând în 2024 un tratat de apărare reciprocă. Potrivit estimărilor ucrainene și sud-coreene, aproximativ 14.000-15.000 de soldați nord-coreeni au fost trimiși pentru a sprijini eforturile militare ale Rusiei în războiul împotriva Ucrainei. Coreea de Nord și Coreea de Sud se află, din punct de vedere tehnic, încă în stare de război, deoarece conflictul din Peninsula Coreeană, desfășurat între 1950 și 1953, s-a încheiat printr-un armistițiu, nu printr-un tratat de pace.

„Este SUPER drăguță. Poate cea mai bună vedetă pe care am întâlnit-o”, a scris pe X Laurence Leavy, mai cunoscut drept „Marlins Man”, după ce a stat lângă Dua Lipa la meciul celor de la New York Yankees, potrivit Daily Mail. Marlins man chopping it up with Dua Lipa — Memes (@PardonMyMeme) October 8, 2026 Cântăreața și Callum Turner au urmărit miercuri seara, din al doilea rând de lângă teren, meciul 3 dintre Yankees și Tampa Bay Rays. Discuția care a amuzat internetul Imaginile i-au surprins pe cei trei într-o discuție aprinsă. La un moment dat, Leavy le-a arătat ceva pe telefon. Ulterior a explicat că le-a povestit „lucruri despre Bad Bunny” și i-a îndemnat să se ridice în picioare la „God Bless America”. La final și-a făcut și un selfie cu ei: Dua zâmbea larg, iar Turner a prins și el cadrul. Fanii de baseball au reacționat cu umor. „Dua Lipa e norocoasă că stă lângă o celebritate”, a scris un utilizator de pe X. Cine este „Marlins Man” Laurence Leavy este avocat în Miami Beach și a devenit celebru pentru că apare, îmbrăcat în portocaliul celor de la Miami Marlins, în spatele bazei principale la cele mai importante meciuri din America. Prima apariție notabilă a fost în World Series din 2012. A fost abonat al echipei Marlins timp de 25 de ani și obișnuiește să dăruiască bilete altor fani. O seară care s-a terminat prost Pentru Yankees, meciul a fost ultimul din acest sezon. Echipa a pierdut cu 3-4, a fost eliminată cu 0-3 în seria din playoff și a ajuns la 17 ani fără titlu. Max Fried a primit două home run-uri, iar o lovitură care ar fi egalat scorul, a lui Anthony Volpe, a fost transformată după reluare dintr-un home run într-un double. Dua Lipa și Callum Turner s-au căsătorit la sfârșitul lui mai, într-o ceremonie restrânsă la Old Marylebone Town Hall din Londra. Câteva zile mai târziu au sărbătorit alături de prieteni și familie la Palermo, la Grand Hotel Villa Igiea, în Sicilia.

Președintele american Donald Trump îi va oferi joi lui Elon Musk „Medalia Națională pentru Știință”, alături de alte câteva personalități importante din industria tehnologică. În trecut, unchiul liderului SUA a primit această medalie, transmite Mediafax. Pe lângă șeful Tesla și SpaceX, vor primi această distincție și Jensen Huang (CEO al gigantului de cipuri Nvidia), Sergey […] © G4Media.ro.

România are, începând de joi, 8 octombrie, noi reguli privind gestionarea populației de urs brun, transmite Mediafax. Legea stabilește pentru acest an un nivel de prevenție de 859 de exemplare, repartizate pe județe și fonduri cinegetice, și un nivel național de intervenție de 110 exemplare. Legea nr. 190/2026 modifică OUG nr. 81/2021 privind metodele de […] © G4Media.ro.

În perioada guvernului Bolojan, s-a discutat mult politic despre nevoia de reformă a statului, nu însă și a Ministerului Apărării Naționale (MApN), deși acest minister a devenit vital din cauza războiului de la granița României. În ciuda pregătirilor pentru apărarea europeană, susținute de Bruxelles, decidenții politici români nu au dorit o reformă consistentă a acestui minister, în beneficiul Armatei României. MApN a fost descris deseori în spațiul public drept un aparat birocratic lent și rigid, care, timp de decenii, a prioritizat procese administrative în detrimentul implementării unor procese care să consolideze capacitatea operațională. Pentru a înțelege ce ar înseamnă o reformă a MApN, Libertatea a realizat un interviu cu Dorin Toma, general în rezervă al Armatei României. „În Ministerul Apărării sunt direcții, structuri înființate care ulterior și-au dezvoltat proceduri birocratice și care efectiv sunt o frână pentru creșterea capacității combative a armatei. Apoi, vorbim de club sportiv, spitale militare, 11 la număr, administrate de MApN, care, pe timp de pace, pot fi utile, dar la campanie sunt parțial relevante. Deși cred că suntem pe primul loc în NATO la numărul de spitale militare și cheltuim resurse importante, medicina operațională, cea care trebuie să asigure supraviețuirea pe câmpul de luptă, este una dintre cele mai mari vulnerabilități ale armatei române. Sunt comandamente, cu state majore, cu suprapuneri de responsabilități, astfel încât pasarea responsabilității între aceste structuri este la ordinea zilei”, explică Toma. Generalul (rez.) Dorin Toma a condus Comandamentul Diviziei Multinaţionale Sud-Est a NATO, în perioada 2022-2025, după ce, timp de doi ani, a fost şef adjunct al Forţelor Terestre Române. De-a lungul carierei sale, a ocupat mai multe poziții cheie în Armata României și a participat la misiuni internaționale, precum cele în Angola sau Albania. -Libertatea: În perioada guvernului Bolojan, s-a discutat mult politic despre nevoia de reformă a statului, nu însă și a Ministerului Apărării, deși acest minister este vital din cauza războiului de la graniță. Care ar fi primele măsuri de reformă pe care le-ați propune? -Dorin Toma: Aș evita cuvântul reformă, cuvânt care s-a bagatelizat. În schimb, aș folosi sintagma reorganizarea structurii de conducere a Armatei Române, astfel încât să devină cât mai suplă și mai rapidă în procesul decizional. Aici vorbim de reorganizarea Ministerului Apărării Naționale, dar și a Statului Major al Apărării. Aceste structuri, în special ministerul, pot fi descrise fără a greși drept un „monstru” birocratic, lent și rigid, care, timp de decenii, a prioritizat procese administrative complicate în detrimentul implementării unor procese care să consolideze capacitatea operațională. Cu alte cuvinte, Armata Română are în primul rând o problemă de model organizațional. Este construită în prea mare măsură pentru administrarea instituției și insuficient pentru generarea rapidă a puterii de luptă. Aceasta este prima și principala măsură care, urgent, ar trebui adoptată de Ministerul Apărării. Deja este prea târziu, s-a pierdut foarte mult timp. Obiectivul acestei reorganizări trebuie să fie reducerea birocrației în sistemul de achiziții, în sistemul de management al personalului etc., iar eficiența operațională trebuie să devină obiectivul principal al armatei. Actualizarea cadrului normativ, legile care guvernează apărarea națională, trebuie urgent promovate în Parlament de un ministru care să caute mai puțin conflictul politic și care să încerce să obțină un anumit consens pe aceste legi. Unele dintre aceste proiecte sunt de luni sau chiar ani de zile prin sertarele Parlamentului sau la Guvern. Adoptarea unei Carte Albe a Apărării și a unei Strategii Militare este esențială, nemaivorbind că nu mai respectăm ciclul și termenele de planificare prevăzute de lege. Documentele în vigoare sunt din anul 2021, ceea ce nu necesită niciun comentariu suplimentar. Astăzi, armata dezvoltă planuri pentru înzestrare sau pentru creșterea numărului de personal, militari activi sau rezerviști, fără a avea o planificare multianuală a resurselor disponibile sau fără a avea o direcționare politică clară. Ulterior, tot cadrul doctrinar al armatei, regulamente și manuale, trebuie revăzut astfel încât armata să se doteze și să se pregătească pentru războiul prezentului și al viitorului, nu al trecutului. Reorganizarea structurii de forțe a armatei este o măsură stringentă care trebuie luată, astfel încât să poată fi integrate noile sisteme de armament, iar unitățile să își poată îndeplini misiunea în mediul operațional actual. Un alt exemplu de măsură îl reprezintă creșterea efectivelor prin consolidarea personalului activ și a rezervei operaționale, mergând, dacă este cazul, până la reintroducerea unei forme de serviciu militar obligatoriu. Deocamdată, noul serviciu militar voluntar, reglementat la începutul acestui an, nu funcționează. Accentul pus pe inovație și tehnologie, pe cooperarea cu industria de apărare, reprezintă alte măsuri esențiale care trebuie adoptate cât mai urgent. Dinamica transformărilor tehnologice este atât de accelerată, încât numai un parteneriat onest între industrie și beneficiar, armată, poate asigura o capacitate de luptă reală. Nu în ultimul rând, comunicarea strategică trebuie recalibrată astfel încât să se adreseze în primul rând cetățenilor, pentru a-i convinge că numai o armată puternică poate descuraja credibil orice adversar. Toate aceste măsuri, sau și altele, trebuie să vizeze, în esență, trecerea de la o așa-zisă eficiență administrativă la eficacitatea operațională. -Ce instituții care aparțin MApN le găsiți inutile, care doar consumă bani, dar nu aduc un aport Armatei României? -Așa cum am spus, în Ministerul Apărării sunt direcții, structuri înființate care ulterior și-au dezvoltat proceduri birocratice și care efectiv sunt o frână pentru creșterea capacității combative a armatei. Apoi, vorbim de club sportiv, spitale militare, 11 la număr, administrate de MApN, care pe timp de pace pot fi utile, dar la campanie sunt parțial relevante. Deși cred că suntem pe primul loc în NATO la numărul de spitale militare și cheltuim resurse importante, medicina operațională, cea care trebuie să asigure supraviețuirea pe câmpul de luptă, este una dintre cele mai mari vulnerabilități ale armatei române. Sunt comandamente, cu state majore, cu suprapuneri de responsabilități, astfel încât pasarea responsabilității între aceste structuri este la ordinea zilei. În schimb, nu vedem să se discute de o structură pentru dezvoltarea vehiculelor autonome, dronelor și roboților, tereștri, aerieni sau maritimi. -Este nevoie ca Armata României să aibă trei state majore? De ce nu se comasează toate într-unul singur? -În NATO sunt mai multe modele. Aceste state majore ale categoriilor de forțe, care au în principal sarcini administrative și de instruire, pot fi structuri independente sau comasate. Polonia a comasat aceste comandamente/state majore, păstrând în interior inspectorate specializate, și se pare cu rezultate foarte bune, dacă ne uităm la capacitatea armatei poloneze de a implementa noi proiecte, de a se adapta permanent și de a introduce noi forme, metode de instruire. Reorganizarea a permis, între altele, separarea mai clară a generării și pregătirii forței de conducerea operațională și reducerea numărului comandamentelor de nivel superior. În Armata Română sunt, de exemplu, și alte comandamente de sprijin, înființate în ultimii ani, care ar putea fi comasate. Însă, atâta timp cât, în ceea ce privește conducerea militară, de la nivel strategic până la cel tactic, nu s-a produs acea revoluție așteptată: tranziția de la un lanț de comandă ierarhic, rigid și lipsit de inițiativă, la cel modern, specific NATO, bazat pe descentralizare și pe inițiativa comandanților de la fiecare eșalon, este greu de realizat o astfel de restructurare, comasare. Așa că se preferă existența acestor structuri greoaie, masive, pentru exercitarea unui control strict, ierarhic, până la cele mai joase eșaloane tactice. Vorbeam de acea birocrație militară prin care s-au inventat tot felul de proceduri consumatoare de timp pentru a controla tot ce se întâmplă până la nivelurile inferioare (aprobări pentru diverse activități de rutină), dar și pentru a dilua responsabilitatea. Grupurile de lucru, fluxurile complicate de documente, listele lungi de avize, semnăturile colective pe diverse documente sunt la ordinea zilei în sistem. Astfel, puțini mai au timp sau deschidere pentru problemele operaționale care contează cu adevărat: instruirea, lecțiile învățate, adaptarea procedurilor, creșterea interoperabilității, testarea noilor echipamente etc. -România are aproximativ 110 poziţii de generali/amirali, la o armată de 75.000 de militari (un general la 682 de militari, mai mult decât dublu faţă de SUA), potrivit Monitorul Apărării. Are România mai mulți generali decât ar avea nevoie? -Nu există neapărat un standard în NATO. În Forțele Terestre române, care reprezintă peste jumătate din totalul efectivelor armatei, sunt, cred, 24 de poziții de general. Din nefericire, sunt foarte multe astfel de poziții în structurile centrale, cei responsabili de birocrația despre care vorbeam. Dar ceea ce este mai problematic este faptul că, în majoritatea cazurilor, acești generali nu au o experiență operațională. Chiar sistemul de carieră permite această anomalie: un traseu diferit în cariera militară pentru ocuparea funcțiilor de general din structurile centrale. Multă activitate la birou, mai puțină prin poligoane sau teatre de operații. Putem spune, astfel, că în Armata Română avem, practic, două categorii de generali. -Cheltuiește guvernul bani mai mulți pentru partea birocratică-administrativă a MapN decât pe înzestrarea soldatului român? -Este greu de estimat. Ceea ce este important de menționat este că o structură birocratică, administrativă, nu costă numai salariile oamenilor care o compun; costă și prin întârzierile pe care le introduce în derularea diferitelor procese și în luarea deciziilor. În esență, astfel de structuri devin de multe ori o frână în modernizarea armatei și în creșterea capacității de luptă, fie că vorbim despre achiziția tehnicii, fie despre dotarea soldatului cu armament, aparatură optoelectronică sau echipament individual.

Elon Musk va primi joi prestigioasa „Medalie Națională pentru Știință”, acordată de președintele Donald Trump în cadrul unei ceremonii organizate la Washington, a informat AFP, citând un oficial american de rang înalt. Premierea vine după ruptura dintre Musk și Trump, de anul trecut. Șeful Tesla ar fi reintrat în grațiile președintelui SUA. Alături de fondatorul Tesla și SpaceX, alți lideri din domeniul tehnologiei vor fi onorați cu distincții similare. Jensen Huang, CEO-ul Nvidia, Sergey Brin, cofondatorul Google, și Lisa Su, directoarea generală a AMD, se numără printre cei care vor primi Medalia Națională pentru Știință. De asemenea, Michael Dell, fondatorul companiei Dell, și Satya Nadella, directorul executiv al Microsoft, vor fi recompensați cu „Medalia Națională pentru Tehnologie și Inovare”. „Guvernul Trump este recunoscător pentru contribuțiile acestor lideri incredibili”, a declarat Liz Huston, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, într-un comunicat oficial. Casa Albă a subliniat că și unchiul lui Donald Trump a primit „Medalia Națională pentru Știință”. John G. Trump, unchiul președintelui și fost profesor la Massachusetts Institute of Technology (MIT), a primit Medalia Națională pentru Știință în 1983, un fapt pe care Donald Trump nu ezită să-l menționeze, asociindu-l cu „coeficientul său de inteligență ridicat”. Ceremonia de joi vine pe fondul reconcilierii dintre Donald Trump și Elon Musk, care, în vara anului 2025, au avut un conflict public legat de politicile bugetare ale administrației americane. În pofida disputelor anterioare, Musk a reluat colaborarea cu guvernul federal și a primit recent o misiune din partea Pentagonului, ce vizează identificarea tehnologiilor și armamentului necesare în conflictele viitoare. Săptămâna trecută, Elon Musk a participat la o reuniune la Casa Albă alături de lideri din domeniul inteligenței artificiale, unde s-a semnat un cod de bună conduită pentru dezvoltarea responsabilă a tehnologiei, conform AFP. Musk a fost un susținător fervent al campaniei lui Trump, contribuind financiar la eforturile acestuia de a recâștiga Casa Albă. De altfel, antreprenorul a ocupat un rol activ în administrație, fiind implicat în inițiative pentru reducerea cheltuielilor federale, la începutul mandatului lui Trump.

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Buşoi, a declarat miercuri seară că nu se poate spune când va avea loc repornirea Centralei Nucleare de la Cernavodă şi reconectarea acesteia la Sistemul...

Ariciul şi bufniţa vor apărea pe bancnotele britanice în locul lui Winston Churchill, al lui Jane Austen şi al altor personalităţi britanice, a anunţat joi Banca Angliei, în urma polemicii stârnite de decizia...

Tools based on artificial intelligence are becoming the go-to problem-solvers for employees whenever a problem arises, according to the MKOR study “AI Adoption Report Romania 2026.” Roughly 1 in 5 employees (22%) ask an AI first, rather than a team colleague or direct manager. When they do not know how to solve a work task, employees in Romania most often turn to an AI assistant (22%). This is followed by the organization’s internal resources (19%), then a colleague at a similar level, the direct manager, and an internet search, all three at 16%. Only 9% try to solve the task themselves, through trial and error. However, the difference between AI and the other options is still not very large. The six options range between 9% and 22%, indicating that Romanian employees still divide their instinct to ask for help among several sources, not just between human and machine. For 4 in 10 employees who use AI at work, it is primarily a practical tool. 39% use it to get rid of repetitive and boring tasks, while 39% perceive it as an advantage over other professionals in their field. Another 31% consider it a necessity, so as not to fall behind. Only 6% feel AI as additional pressure and 4% as a source of stress or anxiety. Employees tie in their use of AI into a larger picture as well. More than half (58%) do not anticipate major changes over the next 3-5 years: 32% believe their work will not be affected at all, while 26% believe AI will take over only minor tasks. On the other hand, 23% expect a significant part of their responsibilities to change, while 11% believe their role could become rare or disappear. Overall, the average level of concern is 4.0 on a scale from 1 to 7. More than a quarter of employees (28%) report a high level of concern, with scores of 6 or 7. The study shows a link between the use of AI and expectations regarding one’s own role. Those who already use AI anticipate changes more often: among all respondents who work, 38% of AI users expect their work to change moderately or significantly, compared with 21% of those who have not used it. “AI adoption in companies in Romania starts from the bottom, from employee initiative. People have started using these tools because they help them work faster and find solutions more easily, often without waiting for official approval,” said Cori Cimpoca, Founder of MKOR. The main risk highlighted by the study concerns the increasingly small number of entry-level positions. Eliminating these positions today may create a shortage in the medium and long term of workers capable of solving complex problems, which only practical experience can compensate for. To adapt to workplaces that integrate AI, employees noted that critical thinking and the ability to verify work done by AI (21%), adaptability and continuous learning (20%), specialization in practical fields (19%), and effective use of AI tools (15%) are important.

Prosecutors with the Directorate for Investigating Organized Crime and Terrorism (DIICOT) announced on Wednesday, October 7, that they had seized several bank accounts opened in Călin Georgescu’s name. It is not yet clear how many bank accounts were seized, but Digi24 sources referred to seven accounts holding roughly EUR 100,000. Georgescu, 64, is being investigated for setting up an organized criminal group and fraud with particularly serious consequences, in continued form. The damage in the case in which he was placed in preventive custody for 30 days amounts to EUR 1.1 million. The same day, prosecutors continued searching through Georgescu’s electronic devices. The wife of the former presidential candidate, Cristela Georgescu, also arrived at DIICOT headquarters for the second consecutive day. During the first day, she complained about “the brutal way in which the house was entered,” as well as the way her father was treated by investigators. In addition, she spoke about “the humiliating and traumatizing way in which Călin was handcuffed, taken from traffic, without him posing a danger.” She added that the case represents political persecution. On Monday, October 5, Georgescu’s father-in-law, Vasile Moldoveanu, also arrived at the DIICOT center to be questioned as a witness in the fraud case. Meanwhile, several hundred of Georgescu’s supporters have been camped out before the Central Arrest in Bucharest since September 29, when he was taken into custody. According to investigators, in September 2021, Georgescu, businessman Ionel Rusen and an Italian citizen formed an organized criminal group that acted in a coordinated manner mainly in Romania, but also in the United Kingdom “for the purpose of obtaining unjust patrimonial benefits.” The evidence gathered so far showed that starting in September 2021, during meetings organized in Bucharest and Argeș County, and subsequently in the United Kingdom, the members of the organized criminal group misled an injured party into believing that they could obtain EUR 6 million in financing by concluding a loan agreement with a banking institution, subject to the provision of collateral. Under these circumstances, the perpetrators caused the victim to transfer more than EUR 1 million. Subsequently, under the pretext that the loan could be increased to EUR 15 million, provided that additional collateral was deposited, they caused the victim to transfer another amount, EUR 100,000. The injured party suffered total damages of more than EUR 1.1 million. Călin Georgescu is also being investigated in two other criminal cases concerning attempted coup and legionary propaganda. Cǎlin Georgescu was the surprise first-place finisher in the first round of Romania’s 2024 presidential election, which was annulled by the Constitutional Court.

Cu un preț de bază fixat la 130.500 de dolari, Jaguar Type 01 este exponentul unei mișcări strategice agresive pe piața din Statele Unite, într-un moment în care industria auto europeană se confruntă cu presiuni severe generate de importurile chineze competitive, costurile tarifare și perturbările lanțurilor logistice cauzate de conflictul din Orientul Mijlociu. Lansarea la New York și nu în Europa marchează o schimbare istorică de paradigmă comercială. Timp de două decenii, Jaguar a încercat să concureze direct cu mărcile premium germane. Însă, după cum admite chiar directorul executiv al mărcii, Rawdon Glover, rivalii germani „au o amploare mai mare în ceea ce privește achizițiile, producția și utilizarea în comun a platformelor, ceea ce face dificilă concurența cu ei. Am produs vehicule de foarte bună calitate, dar segmentul premium este extrem de competitiv”. În consecință, strategia de business a JLR se mută acum exclusiv către marginea superioară a pieței, acolo unde profitabilitatea per unitate este ridicată, urmând modelul de succes deja consolidat de diviziile Range Rover și Defender. Această repoziționare implică o restructurare drastică a amprentei comerciale globale a companiei. Rețeaua globală de retaileri Jaguar va fi redusă de la aproximativ 1.100 de puncte de vânzare la doar 250 – 265 de unități, puternic concentrate în centrele urbane mari. Reconfigurarea este vizibilă pe piața mamă din Marea Britanie, unde numărul de dealeri scade de la 90 la 17, urmând să existe un singur magazin fizic standalone, localizat la Londra. „Nu avem nevoie de același nivel de acoperire. Trebuie să ne asigurăm că acoperim toate marile zone metropolitane, ca parte a «House of Brands» a JLR”, a explicat Glover. Jaguar Type 01 adoptă o filozofie de design ascetă, inspirată de linia Range Rover 2022, înlocuind elementele tradiționale cu un profil fluid, extrem de aerodinamic (coeficient Cd de 0,23). Sub caroserie se află o arhitectură electrică la 850 de volți dezvoltată în parteneriat cu Nvidia, alimentată de trei motoare electrice capabile să livreze o putere cumulată de 1.015 CP. Vehiculul oferă o autonomie declarată de 400 de mile (640 km) și capacități de încărcare rapidă ce pot adăuga 200 de mile de autonomie în 13 minute. Planul de business al JLR prezintă însă un nivel ridicat de risc, având în vedere că apetitul pentru vehiculele electrice în rândul cumpărătorilor de lux dă semne de contracție, determinând marii competitori să adopte strategii prudente. Spre exemplu, Ferrari s-a confruntat recent cu critici dure pentru primul său model electric, Bentley și-a poziționat primul EV în zona inferioară de preț a portofoliului său, în timp ce Lamborghini și McLaren amână sau exclud electrificarea totală din cauza lipsei de interes din partea clienților. Cu toate acestea, prioritățile imediate ale Jaguar rămân ferme: stabilizarea modelului Type 01 pe piață, urmată de lansarea unui al doilea model complet electric înainte de anul 2030. Această ofensivă comercială de nișă vine pe fondul unui plan intern complex de redresare financiară. JLR gestionează în prezent efectele unui atac cibernetic major suferit anul trecut, care a paralizat liniile de producție și a afectat grav furnizorii. Ca parte a strategiei de eficientizare a costurilor, producătorul a confirmat luna trecută o reducere cu aproximativ 10% a personalului său global în următorii doi ani prin intermediul unui program de plecări voluntare.

CURS VALUTAR INTERBANCAR – Euro a început ziua de joi în palierul 5,3531 lei – 5,3545 lei, pe piaţa interbancară, peste nivelul anunţat ieri de BNR (5,3501 lei/euro) şi peste  maximul istoric atins marţi (5,3527 lei/euro). Ce s-a întâmplat în ultimele zile, pe piaţa interbancară (curs valutar) Euro s-a menţinut marţi şi miercuri la peste 5,35 lei, în majoritatea timpului. Moneda europeană a început ziua de luni la 5,34 lei, iar după ora 11 a depăşit pragul de 5,35 lei. Ce s-a întâmplat joi, 1 octombrie 2026 Euro  a început ziua de joi în intervalul  5,2726 lei – 5,2779 lei, iar BNR a anunţat un curs de referinţă de 5,2777 lei/euro, la ora 13. În orele după-amiezii, moneda europeană a crescut brusc şi puternic până la 5,34 lei, pe piaţa interbancară. Ce a spus BNR joi după-amiază ”Nu am cum sa comentez nivelul de curs de schimb. BNR încearcă să gasească un echilibru între cursul de schimb și dobânzi. Păstrăm totuși niște limite, dar există anumite consecințe. Retragerea de lichidități din piață crează niște dificultăți pentru finanțarea economiei și a bugetului”, a comentat Dan Suciu, purtător de cuvând al BNR, la solicitarea noastră. Purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României, Dan Suciu, spune că perioada actuală este una dificilă pentru banca centrală, care trebuie să găsească un echilibru între evoluția cursului de schimb și cea a dobânzilor. „Este o încercare, însă într-adevăr dificilă, pentru că ceea ce încearcă banca acum este să găsească un echilibru între variația cursului și variația dobânzilor. În perioadele complicate, acest echilibru nu este ușor de găsit”, a declarat Dan Suciu la DIGI24. Potrivit acestuia, deciziile BNR influențează și lichiditatea din piață, ceea ce poate avea efecte asupra finanțării economiei și chiar asupra finanțării bugetului. „Este important să-l găsim pentru că, în același timp, deciziile pe care le ia Banca Națională determină anumite evoluții, variații ale lichidității din piață și atunci se pot crea anumite dificultăți în ceea ce înseamnă finanțarea economiei, dar chiar și a bugetului. Suntem într-o asemenea perioadă pe care încercăm să o gestionăm”, a explicat purtătorul de cuvânt al BNR. Ce s-a întâmplat în ziua votului de învestire pentru Guvernul Siegfried Mureşan Moneda europeană a depăşit pragul de 5,28 lei, pe piaţa interbancară, încă din jurul prânzului, miercuri, ziua votului de învestire a Guvernului Siegfried Mureşan, după ce a început ziua la 5,27 lei, aproape de cursul BNR anunţat marţi,  29.09.2026, când referinţa a ajuns la 5,2780 lei/euro. Cursul BNR de miercuri a fost de 5,2785 lei/euro. După votul din Parlament, euro a revenit la 5,27 (interval 5,2770 lei – 5,2795 lei). Euro a mai depăşit pragul de 5,28 de lei, pentru scurte perioade de timp, în zilele trecute. Acum exact o săptămână, miercuri, 23 septembrie 2026, moneda europeană a atins cea mai mare valoare din istorie în faţa leului la referinţa anunţată de Banca Naţională, 5,2788 lei/euro. În ultimele ore, euro a evoluat în intervalul 5,2772 lei – 5,2792 lei. Euro staţionase acum două săptămâni la 5,26 lei, aproape de maximul istoric (la acel moment) înregistrat pe 6 mai 2026 (5,2688 lei/euro), când Guvernul Bolojan a fost demis după ce moţiunea de cenzură a fost adoptată de Parlament. CURS BNR  30.09.2026 – Banca Naţională a anunţat, miercuri, un curs de referinţă de 5,2785 lei/euro, faţă de 5,2780 lei/euro, referinţa anunţată marţi. A fost a şasea şedinţă consecutivă cu euro peste 5,27 lei. Ce s-a întâmplat cu euro, la cursul BNR, în ultimele şedinţe MIERCURI, 7 octombrie 2026 – 5,3501 lei/euro; MARŢI, 6 octombrie 2026 – 5,3527 lei/euro; LUNI, 5 octombrie 2026 – 5,3306 lei/euro; VINERI, 2 octombrie 2026 – 5,3447 lei/euro; JOI, 1 octombrie 2026 – 5,2777 lei/euro; MIERCURI, 30 septembrie 2026 – 5,2785 lei/euro; MARŢI, 29 septembrie 2026 – 5,2780 lei/euro; LUNI, 28 septembrie 2026 – 5,2786 lei/euro; VINERI, 25 septembrie 2026 – 5,2718 lei/euro; JOI, 24 septembrie 2026 – 5,2770 lei/euro; MIERCURI, 23 septembrie 2026 – 5,2788 lei/euro; MARŢI, 22 septembrie 2026 – 5,2647 lei/euro; LUNI, 21 septembrie 2026 – 5,2649 lei/euro; VINERI, 18 septembrie 2026 – 5,2644 lei/euro; JOI, 17 septembrie 2026 – 5,2601 lei/euro; MIERCURI, 16 septembrie 2026 – 5,2637 lei/euro; MARŢI, 15 septembrie 2026 – 5,2637 lei/euro; LUNI, 14 septembrie 2026 – 5,2567 lei/euro. Marţi, 15 septembrie 2026, a fost pentru prima dată în ultimele patru luni când moneda europeană sare pragul de 5,26 de lei. Mai precis, nu se mai întâmplase din momentul în care a atins maximul istoric în faţa monedei naţionale, când Guvernul Bolojan a picat după ce moţiunea de cenzură a fost adoptată de Parlament, luna mai 2026. Pe piaţa interbancară, cursul valutar a mai avut momente când a depăşit acest prag. Euro a atins cea mai mare valoare din istorie în faţa leului, la cursul BNR pe 6 OCTOMBRIE 2026 (5,3527 lei/euro). Precedentul record a fost înregistrat pe 2 octombrie 2026 (5,3447 lei/euro), tot pe fondul crizei politice. Datele despre cursul referinţă sunt cele anunţate de BNR pe site-ul oficial. PETROL Cotațiile futures ale petrolului Brent (cu livrare în decembrie 2026) au crescut cu 2,27 $ (2,27%) până la 102,47 dolari per baril. Preţurile petrolului WTI (cotaţii pentru contractele futures cu livrare în noiembrie 2026) au scăzut cu 1,66 $ (1,88%) până la 89,94 dolari per baril.

Maricarmen Abascal, 87, was forcibly removed on a stretcher from her apartment of more than 70 years in September.

The step comes after several groups complained of police using disproportionate force towards teenagers.

At least 10 protesters were removed from a Trump rally in San Antonio as he was heckled during his speech.

Ukrainian reports of South Korean fuel exports to Russia come amid strained tensions between Seoul and Kyiv.