Miniştrii UE au susţinut joi, în mare măsură, o propunere de limitare a accesului la protecţie temporară pentru bărbaţii ucraineni aflaţi la vârsta la care pot lupta, a declarat ministrul suedez al migraţiei, citat de Reuters.

Liderul chinez Xi Jinping va merge în Coreea de Nord luni şi marţi, prima sa vizită din 2019 în această ţară aliată, a anunţat vineri presa chineză, citată de AFP.

A murit Sir Alex Younger, 62 de ani, șeful MI6 între 2014 și 2020. Eduard Hellvig, cel mai recent director civil al SRI, a scris pe X un omagiu, în care sunt strecurate și câteva amintiri cu celebrul șef al spionilor britanici. „Ieri a murit într-un spital din Boston Alex Younger, fost director MI6,  iar …

Femeia care locuia în apartamentul de la etajul 10 al blocului devastat de explozia unei drone rusești a povestit, pentru Digi24, cum a trăit haosul nopții prin ce a trecut împreună cu fiul ei de 14 ani. Atât ea, cât și copilul ei au ajuns cu răni ușoare la spital. Drona rusească s-a prăbușit, în noaptea de 28 …

Autoritățile și companiile japoneze încearcă să crească rapid volumele de materie primă disponibile pentru producția de SAF, considerat esențial pentru reducerea emisiilor din sectorul aviatic. Uleiul alimentar uzat este văzut drept una dintre cele mai accesibile soluții pe termen scurt pentru producția locală de combustibil ecologic, potrivit Reuters. În prezent, Japonia produce aproximativ 30.000 de kilolitri de SAF pe an, echivalentul a doar 0,3% din consumul total de combustibil pentru aviație. Pentru a-și îndeplini obiectivul din 2030, țara estimează că va avea nevoie de aproximativ 1,7 milioane de kilolitri. Reprezentanții principalelor companii aeriene japoneze, ANA și Japan Airlines, au avertizat recent că provocările sunt mai mari decât se anticipa inițial. Potrivit acestora, lipsa materiei prime și infrastructura insuficient dezvoltată îngreunează extinderea producției. Campanii de colectare în rândul populației În acest context, autoritățile locale și companiile private au lansat campanii pentru încurajarea colectării uleiului alimentar uzat de la gospodării. În cadrul proiectului „Fry to Fly”, consumatorii pot depune uleiul folosit în puncte de colectare amenajate în supermarketuri și alte spații comerciale. Guvernul metropolitan din Tokyo încearcă să mobilizeze cele aproximativ 7,8 milioane de gospodării din capitală. Anul trecut, autoritățile au distribuit 13.000 de pâlnii speciale pentru colectarea uleiului și au desfășurat campanii de informare. Cu toate acestea, cantitatea colectată a fost de numai 160 de kilolitri. Mai multe companii, inclusiv Fujifilm, au început să colecteze ulei alimentar uzat din cantinele proprii, în timp ce mari lanțuri de retail extind rețeaua de puncte de colectare. Importurile par inevitabile Experții avertizează însă că eforturile interne ar putea să nu fie suficiente. Potrivit organizației UCO Japan, chiar dacă ar fi colectată întreaga cantitate disponibilă de ulei alimentar uzat din gospodării, aceasta ar acoperi doar aproximativ un sfert din necesarul de SAF estimat pentru 2030. În plus, aproape toate cantitățile de ulei uzat provenite din sectorul comercial sunt deja colectate și reciclate. Analiștii apreciază că Japonia va fi nevoită să importe atât combustibil sustenabil pentru aviație, cât și materii prime pentru producția acestuia, cel puțin până la dezvoltarea și comercializarea unor tehnologii alternative, precum combustibilii produși din bioetanol. „Obiectivul este extrem de ambițios”, a declarat Motoomi Suzuki, economist la Norinchukin Research Institute, subliniind că uleiul alimentar uzat rămâne, în prezent, cea mai viabilă sursă locală pentru producția de combustibil sustenabil pentru aviație.

Liderul chinez Xi Jinping va vizita Coreea de Nord săptămâna viitoare, în prima sa călătorie în țară din 2019, potrivit AP. Xi va merge în Coreea de Nord pentru a-și consolida legăturile strânse cu vecinul său înarmat cu arme nucleare. Liderul nord-coreean Kim Jong Un Kim s-a apropiat din nou de China, fiind cel mai mare partener comercial și furnizor de ajutor al Nordului, în ultimul an. China vrea să își reafirme influența asupra Phenianului „Coreea de Nord construiește legături mai strânse cu Rusia. China încearcă să folosească vizita lui Xi pentru a-și reafirma influența asupra Phenianului. De asemenea, vrea să își protejeze interesele strategice în Asia de Nord-Est”, a declarat William Yang, analist la International Crisis Group, potrivit sursei. Vizita de stat a liderului chinez va dura de luni până marți. Călătoria va avea loc la doar câteva săptămâni după ce Xi i-a găzduit pe președintele american Donald Trump și pe președintele rus Vladimir Putin, unul după altul, la Beijing. De asemenea, anunțul călătoriei a venit la o zi după ce Coreea de Nord a dezvăluit o nouă instalație pentru producerea ingredientelor pentru bombe nucleare. Armata Coreei de Sud a evaluat noua instalație nucleară drept o instalație de îmbogățire a uraniului. Liderul nord-coreean a declarat consolidarea forțelor nucleare Kim a anunțat planuri de consolidare a forțelor nucleare ale țării „într-un ritm exponențial”. Experții spun că dezvăluirea centralei implică faptul că liderul nord-coreean era dornic să consolideze statutul țării sale ca stat deținător de arme nucleare, înainte de vizita lui Xi. Xi și Kim s-au întâlnit la Beijing în septembrie și au promis sprijin reciproc și o cooperare sporită. Kim s-a aflat în capitala Chinei pentru a participa la o paradă militară chineză. La eveniment au participat și alți lideri străini, inclusiv Putin, mai arată sursa. Liderul chinez și-a redus drastic călătoriile internaționale de la pandemia de COVID-19. Ultima sa călătorie în străinătate a fost în Coreea de Sud toamna trecută. Atunci, a călătorit pentru summitul de Cooperare Economică Asia-Pacific, unde a discutat cu Trump.

Adus de mai bine de jumătate de an din Franța la Iași, sicriul cu rămășițele lui Grigore al V-lea Ghica Vodă deshumate dintr-un cimitir de lângă Paris încă nu și-a găsit locul în Iași – deși tocmai pentru asta s-a făcut repatrierea, anunță Ziarul de Iași. Inițial, s-a vehiculat că monumentul pregătit special pentru Grigore […] © G4Media.ro.

Un bărbat de 34 de ani din localitatea brașoveană Vulcan a fost reținut de polițiști, după ce a vândut mai multe mașini pe care le primise în vederea efectuării de reparații, anunță Agenția de presă Rador, care citează Radio Brașov. Miercuri, 3 iunie, polițiștii au pus în aplicare două mandate de percheziție domiciliară, în județele […] © G4Media.ro.

Compania Fabrica de Țigarete SRL, producătorul mărcilor de țigări Carpați și Snagov, fabricate în Germania pentru piața românească, a intrat oficial în procedura de insolvență, după acumularea unor datorii totale de aproximativ 17 milioane de euro, potrivit informațiilor publicate de Profit.ro.Datorii uriașe pentru producătorul țigărilor Carpați și SnagovCea mai mare parte a obligațiilor financiare este reprezentată de o datorie de circa 14 milioane de euro către Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București. În plus, compania mai datorează aproximativ 3,4 milioane de euro către Romexterra Finance IFN, instituție financiară controlată indirect de omul de afaceri Ștefan Andrei Necula.Potrivit documentelor analizate de Profit.ro, cererea de deschidere a procedurii de insolvență a fost formulată de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București. La momentul intrării în insolvență, Fabrica de Țigarete deținea un stoc de aproximativ 315.330 de țigarete, evaluat la peste 2,77 milioane de lei, aflat sub sechestru asigurător.Compania comercializează pe piața românească mărcile Carpați și Snagov, două branduri cu tradiție în industria tutunului. Conform datelor Ministerului Finanțelor, un pachet de țigări Carpați este comercializat la prețul de 23 de lei, iar un pachet Snagov la 25 de lei.În încercarea de a evita insolvența, societatea a solicitat în februarie 2025 modificarea unei înlesniri la plată acordate de ANAF pentru obligațiile fiscale acumulate în principal din accize. Compania a propus un grafic de eșalonare a plăților până în august 2026 pentru o sumă totală de peste 71,4 milioane de lei, aproximativ 14 milioane euro.Cerere de insolvență depusă în luna maiLa începutul lunii mai, și Romexterra Finance IFN a depus o cerere de deschidere a procedurii de insolvență, invocând o creanță de peste 17 milioane de lei. Potrivit sursei citate, obligațiile rezultate din contractul de credit au fost preluate încă din octombrie 2025 de compania The Winedepot, controlată majoritar (72,2%) de omul de afaceri Adrian Mihail Andronic, Retail Plus Services (22,2%) și Iulian-Sorin Iuroaia (5,5%), potrivit termene.ro.La finalul anului trecut, Fabrica de Țigarete SRL a fost preluată de Vivinco VNO, societate al cărei acționar majoritar indirect este Mihail Adrian Andronic, cunoscut și pentru implicarea sa în afacerile cu vinuri Murfatlar.Producția și comercializarea țigărilor Carpați și Snagov au fost realizate în trecut și prin Retail Plus Services, companie care a acumulat datorii fiscale semnificative către stat, în principal din TVA și accize, acestea depășind în prezent 649 milioane de lei.Compania Tutunul România, controlată de Angelica Ciaușu, s-a opus deschiderii insolvenței Fabrica de Țigarete SRL, aceasta fiind sora omului de afaceri Vasile Ciaușu, implicat în afacerea Murfatlar, conform Newsonline.

Sunt analizate 16 variante de traseu pentru viitorul drum de mare viteză București - Giurgiu, un proiect strategic pentru legătura cu Bulgaria. Decizia finală depinde însă exclusiv de poziția noului pod peste Dunăre de la Giurgiu - Ruse.Sunt analizate 16 variante de traseuCompania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a precizat joi, 4 iunie, că sunt analizate 16 alternative de traseu pentru ,,Autostrada București-Giurgiu", primul drum de mare viteză care se proiectează la frontiera cu Bulgaria.Analiza variantelor de traseu este una dintre cele mai importante etape în cadrul elaborării Studiului de Fezabilitate, realizat de asocierea Activ Proiectare Infrastructură S.R.L. (Lider), Emay Uluslararasi Mühendislik Ve Müşavirlik Anonim Şirketi. Potrivit CNIR, valoarea contractului este de 33.006.329,86 lei, fără TVA.„Prestatorul analizează, în etapa analizei multicriteriale (AMC1), 16 alternative de traseu pentru a stabili costul, timpul de parcurs și impactul asupra mediului în cazul fiecărei alternative. Această etapă cuprinde o variantă largă de trasee pentru a acoperi toate posibilitățile și conexiunile și are la bază constrângerile de mediu (Sit Natura 2000), investițiile de pe traseu sau restricții ale autorităților naționale”, a transmis CNIR.Cele 16 alternative de traseu analizate pentru București - Giurgiu. Foto: CNIRVarianta finală, confirmată abia după ce se va stabili poziția noului pod peste DunăreDupă finalizarea analizei multicriteriale se vor selecta cele mai bune două variante conform criteriilor: tehnic (riscuri geofizice, geotehnice și hidrogeologice), financiar (costuri), mediu și social (accesibilitatea către zonele deservite).Variantele de traseu analizate în această etapă asigură conectivitatea cu rețeaua rutieră existentă Autostrada A0 București, Autostrada A1 București-Pitești, Autostrada Soarelui-A2 și Centura Giurgiu, respectiv cu viitoarele investiții A6 București-Alexandria și noul Pod peste Dunăre Giurgiu-Ruse 2.Ulterior, CNIR va selecta, pentru a fi analizate în etapa următoare (AMC2), doar primele două variante care vor obține cel mai bun punctaj.„Varianta finală de traseu va putea fi confirmată exclusiv după ce va fi stabilită poziția noului pod peste Dunăre”, potrivit sursei citate.Începe construcția tronsonului Ruse – Veliko TărnovoÎn afară de București - Giurgiu, primul drum de mare viteză care se proiectează până la frontiera cu Bulgaria, au început lucrările și la Autostrada Ruse - Veliko Tărnovo, care va scurta cu o oră drumul românilor spre Grecia.„Asigurare condițiilor de transport la standarde europene pe acest coridor devine cu atât mai necesară, cu cât lucrările la Autostrada Ruse-Veliko Tarnovo (133 km), care va asigura legătura cu Sofia și mai departe cu Grecia și Turcia au început în urmă cu câteva zile și pe tronsonul Ruse-Byala”, au mai transmis reprezentanții CNIR.Construcția unui tronson de 40,14 km între orașele Ruse și Byala, din autostrada Ruse-Veliko Tărnovo, a început la sfârșitul lunii mai, potrivit Ministerului Dezvoltării Regionale din Bulgaria. Proiectul tehnic este finalizat, iar terenurile necesare au fost deja expropriate. Contractul include atât proiectarea, cât și execuția, fiind atribuit consorțiului condus de DZZD HEMUS-16320. Din această asociere fac parte și companiile Infra Expert AD, Automagistrali – Cerno More AD, Putinzheneringstroy-T EAD și Transconsult-22 EOOD. Valoarea contractului se ridică la 448,16 milioane de euro, fără TVA. De asemenea, supervizarea construcției va costa încă 6,5 milioane de euro.Autostrada Ruse-Veliko Tărnovo va avea 132,84 km lungime, fiind împărțită în trei loturi: Ruse-Byala (40,14 km), ocolirea orașului Byala (35,4 km, lucrările au început în 2023) și Byala-Veliko Tărnovo (57,2 km).Ruta autostrăzii va porni din Ruse, de la cel de-al treilea pod planificat peste Dunăre, și va ajunge în orașul Debeleț, unde traficul va fi împărțit în direcția Pasului Șipka și Pasului Republicii. Construcția sa va asigura o legătură între țările din nord-estul Europei prin România și Bulgaria cu Grecia și Turcia, precum și între Marea Baltică și Marea Mediterană.Primele două loturi, până la Byala, sunt estimate a fi deschise traficului în perioada 2028-2029. Întregul tronson de mare viteză până la Veliko Tărnovo ar urma să fie finalizat complet în jurul anului 2030.

Peste 200 de antreprenori, manageri și profesioniști s-au întâlnit la Craiova pentru a căuta răspunsuri la unele dintre cele mai importante provocări ale mediului de afaceri. În cadrul unei noi ediții Intelligen...

Industria petrolieră a avertizat administrația Trump că menținerea blocadei în Strâmtoarea Ormuza va epuzia stocurile de petrol și carburanți de pe piața mondială până la niveluri susceptibile a provoca o creștere globală a prețurilor la energie în următo

„La invitaţia lui Kim Jong Un (…) Xi Jinping, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez şi preşedinte al Republicii Populare Chineze, va efectua o vizită de stat în Republica Populară Democrată Coreeană pe 8 şi 9 iunie”, a anunţat postul chinez de televiziune CCTV. Beijingul este un sprijin diplomatic şi politic esenţial pentru Coreea de Nord, una dintre cele mai izolate ţări din lume şi supusă unor sancţiuni internaţionale grele, scrie Agerpres. China este, de asemenea, principalul partener comercial al Phenianului şi a reprezentat 20% din comerţul său exterior anul trecut. Dar vizitele liderilor chinezi în Coreea de Nord sunt rare. Ultima deplasare a lui Xi Jinping în această ţară datează din 2019. Aceasta a fost prima vizită de acest tip de la cea a predecesorului său Hu Jintao în 2005. Kim Jong Un s-a deplasat, la rândul său, la Beijing în septembrie, fiind invitat alături de preşedintele rus Vladimir Putin cu ocazia unei parade militare care marca a 80-a aniversare a sfârşitului celui de-Al Doilea Război Mondial. Agenţia de stat nord-coreeană KCNA a confirmat vizita, fără a oferi mai multe detalii.

Curs valutar – Euro a rămas aproape de valorile din ultimele zile şi aproape de maximul istoric înregistrat pe 6 mai 2026 la cursul BNR (5,2688 lei/euro) după ce preşedintele  Nicuşor Dan a anunţat propunerea pentru noul premier în persoana lui Eugen Tomac. Cursul leu/euro pe piaţa interbancară a rămas la 5,25 lei joi şi vineri dimineaţă, nivel apropiat de cel din ultimele trei zile. Ieri, joi, 4 iunie, BNR a anunţat un curs de referinţă de 5,2581 lei/euro. P piaţa interbancară evoluţia a fost aproape de nivelul anunţat de banca centrală pe parcursul întregii zile, dar şi în această dimineaţă. Scurt istoric pentru evoluţia cursului euro/leu BNR în perioada 27 aprilie – 4 iunie Euro a crescut faţă de leu, la cursul BNR, cu 3,5% (17 bani), din 28 aprilie, înainte de acutizarea crizei politice, şi până pe 6 mai 2026 (curs BNR 5,2688 lei/euro). Pe 28 aprilie 2026, BNR anunţase un curs de referinţă de 5,0937 lei/euro. După ziua în care a atins cea mai mică valoare din istorie în faţa euro,  leul s-a apreciat şi cursul a ajuns, la jumătatea lunii, la nivelul de 5,20 lei/euro. Dar, moneda naţională şi-a reluat deprecierea şi cursul s-a menţinut la 5,25 lei, la referinţa BNR, de trei şedinţe consecutive, adică la doar un ban de cel mai ridicat nivel din istorie. Cât era cursul înainte de criza politică Cursul se stabilizase la 5,08 lei/euro – 5,09 lei/euro încă din octombrie 2025, fără a mai avea variaţii semnificative. Tensiunile politice au început să crească la sfârșitul lunii aprilie. Cursul a depăşit 5,10 lei/euro pe 29 aprilie, iar în următoarea şedinţă a ajuns la 5,14 lei/euro. Deprecierea leului a continuat într-un ritm mai puternic în următoarele zile şi euro a depăşit 5,21 lei, la cursul BNR, în ziua moţiunii (5 mai 2026). Pe piaţa interbancară a crescut până în jurul valorii de 5,23 lei, iar în ziua următoare a urcat la 5,26 lei, atât pe interbancar cât şi la cursul oficial anunţat de BNR pe 6 mai 2026 când Banca Naţională a anunţat o referinţă de 5,2688 lei/euro, cel mai mare nivel din istorie. În zilele următoare, leul s-a apreciat şi cursul a ajuns, la jumătatea lunii, la nivelul de 5,20 lei/euro, dar moneda naţională şi-a reluat deprecierea şi ieri a ajuns la 5,25 lei, la referinţa BNR. La mai mult de 30 de zile după căderea Guvernului Bolojan, şi la o lună după ce a atins cerecordul negativ faţă de euro, leul a reuşit să recupereze doar un ban.   Iată evoluţia cursul euro/leu BNR în perioada 27 aprilie – 4 iunie: 4 iunie 2026 – 5,2581 lei/euro 3 iunie 2026 – 5,2592 lei/euro 2 iunie 2026 – 5,2556 lei/euro 29 mai 2026 – 5,2489 lei/euro 28 mai 2026 – 5,2484 lei/euro 27 mai 2026 – 5,2393 lei/euro 26 mai 2026 – 5,2359 lei/euro 25 mai 2026 – 5,2467 lei/euro 22 mai 2026 – 5,2488 lei/euro 21 mai 2026 – 5,2432 lei/euro 20 mai 2026 – 5,2358 lei/euro 19 mai 2026 – 5,2270 lei/euro 18 mai 2026 – 5,2105 lei/euro 15 mai 2026 – 5,2088 lei/euro 14 mai 2026 – 5,2052 lei/euro 13 mai 2026 – 5,2056 lei/euro 12 mai 2026 – 5,2103 lei/euro 11 mai 2026 – 5,2222 lei/euro 8 mai 2026 – 5,2364 lei/euro 7 mai 2026 – 5,2661 lei/euro 6 mai 2026 – 5,2688 lei/euro 5 mai 2026 – 5,2180 lei/euro 4 mai 2026 – 5,1998 lei/euro 1 mai, 2 mai şi 3 mai au fost zi nebancare. 30 aprilie – 5,1417 lei/euro 29 aprilie 2026 – 5,1004 lei/euro 28 aprilie 2026 – 5,0937 lei/euro 27 aprilie 2026 – 5,0927 lei/euro. Datele despre cursul referinţă sunt cele anunţate de BNR pe site-ul oficial. Din 28 aprilie 2026 şi până acum (5 iunie 2026), leul a înregistrat o depreciere de  3,4% (16 bani), în faţa euro.  

At least 10 people have been injured in the attacks, according to Russian-backed officials.

Russia is intensifying attacks in Ukraine but more than four years of war are causing concern even among Putin loyalists.

Tensions over Somali elections escalate into violence, leaving Mogadishu residents grappling with fear and disruption.

Israel's supreme court annuls government ban on international Red Cross visiting Palestinian prisoners in Israeli jails.