Prim-ministrul Letoniei, Andris Kulbergs, un susţinător ferm al Ucrainei, are şanse mari să rămână la putere după alegerile naţionale de sâmbătă, întrucât mulţi alegători devin tot mai îngrijoraţi de o potenţială agresiune rusă pe fondul incursiunilor în spaţiul aerian care au dus la prăbuşirea coaliţiei anterioare, dar societatea, în care există o minoritate etnică rusă semnificativă, rămâne divizată, relatează Reuters.

Cinci persoane au murit în urma prăbuşirii unei mine de cărbune în vestul Turciei, ca urmare a unor lucrări de amenajare, a aflat AFP vineri de la surse locale şi sindicale, după descoperirea a trei noi cadavre.

Agenți AI ce funcționează în baza modelelor dezvoltate de companiile chineze au învățat să înșele, să ocolească restricțiile și să își ascundă eșecurile, demonstrând genul de trăsături care au provocat îngrijorare la nivel mondial în legătură cu modelele americane. Într-un caz din acest an, agenți alimentați de modele AI dezvoltate de Alibaba, DeepSeek și Moonshot …

Deși România a trecut și actualul test de rating al agenției S&P și se menține în categoria recomandată investițiilor, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a atras atenția că acest moment nu trebuie să fie tratat cu relaxare. „La acest moment, România se menține în categoria recomandată investițiilor, potrivit evaluărilor celor 3 mari agenții de …

Profesionist cu o vechime de aproximativ 12 ani în domeniul energetic și, până inclusiv vineri, director de Dezvoltare și managementul participațiilor în cadrul Nuclearelectrica, Mihai Gioară preia interimar conducerea producătorului național de energie nucleară, la o zi după încheierea mandatului, la care a renunțat, al lui Cosmin Ghiță. Decizia lui Cosmin Ghiță a fost anunțată pe 25 august, în plină criză a energiei în România, când cele două reactoare de la Cernavodă, operate de companie, au fost oprite, și la câteva săptămâni de la publicarea concluziilor raportului derulat de Corpul de control al premierului privind activitățile pentru dezvoltarea proiectului reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești. Cosmin Ghiță a deținut poziția din septembrie 2017 și, potrivit Ministerului Energiei, acționar majoritar al companiei, plecarea din funcție a lui Cosmin Ghiță a intervenit în contextul unei noi oportunități profesionale. Noua sa poziție, de CEO al Asociației Mondiale a Operatorilor Nucleari (World Association of Nuclear Operators – WANO) din ianuarie 2027, a fost făcută publică vineri, printr-un mesaj publicat pe LinkedIn Bernard Le Guen, vicepreședinte pentru proiecte nucleare internaționale al gigantulu francez EDF, cu ocazia adunării generale bianuale a organizației care a avut loc la Tokyo. România este în stare de alertă energetică din 1 august, după închiderea primei unități de la Cernavodă, operată de Nuclearelectrica, pe 28 iulie, din cauza debitului redus al Dunării, care a dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier, care contribuie, la nivel multianual, cu 10-15% din energia națională. Și a doua unitate a fost oprită, pe 13 august, după ce intervențiile derulate nu au mai putut menține un nivel optim al apei în bazinul de aspirație al pompelor de răcire a condensatoarelor turbinei unității. Între timp, starea de alertă a fost prelungită și pentru această lună, iar prognoza debitului Dunării la intrare în tară nu oferă o perspectivă sigură de repornire a cel puțin unei unități la Centralei nucleare de la Cernavodă, în luna octombrie 2026, arată Executivul în nota de fundamentare a hotărârii, adoptate joi de Guvern, privind punerea în aplicare a unor măsuri de siguranță pe piața de energie electrică. Demersurile pentru actualizarea proiectului Bala 2, menit să ducă la creșterea nivelului Dunării pe brațul Bala, de unde se alimentează pentru răcirea instalațiilor și centrala nucleară de la Cernavodă –  vechi de 17 ani, dar gândit încă de la ultima oprire a capacităților nucleare ale României din cauza secetei, de acum 23 de ani, și scos din sertarele Ministerului Transporturilor pe fondul actualei stării de alertă energetică – sunt avansate și ar urma să intre în ultimele etape de avizare în vederea implementării, după cum se arată în punctul de vedere al AFDJ, transmis de oficialii Ministerului Transporturilor la solicitarea reporterului Mediafax. „Nuclearelectrica este o companie cu nu nivel ridicat de reziliență” Reporter: Preluați mandatul de conducere a Nuclearelectrica într-un moment delicat pentru companie, ca urmare a efectelor secetei asupra nivelului Dunării la Cernavodă. Ce v-a determinat să acceptați această funcție/provocare în acest context dificil? Mihai Gioară: Fac parte din echipa Nuclearelectrica de mai mulți ani. În acești ani am avut un parcurs profesional care mi-a permis coordonarea și implicarea directă în direcțiile strategice de dezvoltare a companiei și a proiectelor sale de investiții, integrând, prin activitate, complexitatea unui operator nuclear. Suplimentar, activitatea profesională în industria nucleară înseamnă și aderare pe deplin la valorile sale: siguranța mai presus de orice și responsabilitatea față de actul managerial, colegi, mediu și societate. Tocmai din acest motiv, nu am văzut în acest moment un prilej de ezitare, ci o datorie pe care trebuie să mi-o asum, cunoscând în detaliu compania, proiectele, prioritățile, direcțiile de acțiune și rezultatele așteptate. Perioada actuală este un moment dificil pentru Nuclearelectrica, însă Nuclearelectrica este o companie cu nu nivel ridicat de reziliență și o echipa de profesioniști ale căror eforturi sunt direcționate către depășirea actualului context. Cred că astfel de momente sunt testele care definesc o organizație și construiesc o cultură de securitate nucleară, dar și una organizațională, și mai solide. Am încredere în oamenii din Nuclearelectrica și am încredere că, împreună, vom trece peste această situație mai puternici și mai bine pregătiți pentru viitor. Reporter: Care este principala provocare la începutul mandatului și cum vă propuneți să o gestionați? Mihai Gioară: Principala provocare este, evident, situația în care ne aflăm astăzi: nivelul scăzut al Dunării la Cernavodă și impactul acestuia asupra operării și, implicit, producției.  Seceta este un fenomen natural, pe care nu îl putem controla, dar putem controla modul în care răspundem. Lucrăm continuu, împreună cu autoritățile, pentru a identifica cea mai rapidă și sigură cale de a redă stabilitatea necesară sistemului energetic național prin reluarea operării Unităților 1 și 2. Reporter: Și care sunt care sunt prioritățile mandatului dvs? Mihai Gioară: Prioritățile mele sunt clare: Pe termen scurt: repornirea și operarea în deplină siguranță a celor două unități, imediat ce condițiile o permit. Ne asigurăm intern, prin echipele de specialiști de la Cernavodă, care  coordonează aceste activități, că le vom desfășura în condiții optime și de deplină siguranță. Pe termen mediu: retehnologizarea Unității 1, prioritatea zero pentru întregul colectiv SNN și pentru România. Este și cel mai bun antrenament pentru obiectivul nostru pe termen lung și anume demararea lucrărilor la Unitățile 3 și 4. CV-ul lui Mihai Gioară Potrivit informării oficiale, numirea lui Mihai Gioară în funcția de director general provizoriu al Nuclearelectrica este pentru o durată a mandatului de maximum cinci luni, cu posibilitatea prelungirii, o singură dată, pentru încă 2 luni, pentru motive întemeiate. Mihai Gioară are o experiență de aproximativ 12 ani în domeniul energetic, perioadă în care a activat în funcții de conducere (Director General, Director General Adjunct) și de consiliere (consilier, expert) în companii relevante de profil din România, respectiv Electrocentrale București (ELCEN), Compania Municipală Energetică București, Societatea Nuclearelectrica Serv., Societatea Națională Nuclearelectrica S.A. Din rolul de director de dezvoltare și managementul participațiilor în cadrul Nuclearelectrica, el a coordonat dezvoltarea operațională a proiectelor majore de investiții ale companiei, inclusiv suportul direct pentru Retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, a transmis compania. „Performanța și rezultatele obținute în toată perioada în care a activat în cadrul Nuclearelectrica constituie o confirmare a faptului că această nominalizare reprezintă o alegere oportună pentru companie în etapa actuală de dezvoltare. Pregătirea sa profesională include un program executiv MIT (Massachusetts Institute of Technology)–INPO (Institute of Nuclear Power Operations) în tehnologia reactoarelor nucleare, axat pe sisteme de reactoare, protocoale de siguranță și cadre de reglementare la nivel internațional”, au arătat oficialii compania la momentul anuțului.

În București și Ilfov sunt înmatriculate 2.867.404 autoturisme, potrivit datelor RAR pentru 2025 prezentate de Primăria Capitalei. Aproape 1,3 milioane dintre acestea sunt încadrate de municipalitate în categoria vehiculelor vechi și poluante: 461.251 sunt Non-Euro, Euro 1, Euro 2 sau Euro 3, iar alte 835.856 sunt Euro 4. Dimensiunea parcului auto poate fi tradusă însă și într-o imagine mult mai concretă. Un loc de parcare standard pentru un autoturism are aproximativ 2,5 metri lățime și 5 metri lungime, adică în jur de 12,5 metri pătrați. Dacă toate cele 2.867.404 mașini ar fi așezate simultan în astfel de locuri, suprafața ocupată ar ajunge la: 35,84 milioane de metri pătrați, adică aproape 36 de kilometri pătrați. Este o suprafață comparabilă cu cea a unui întreg sector al Capitalei și mai mare decât Sectorul 2. Numai dreptunghiurile în care ar încăpea mașinile, fără străzi între ele, fără trotuare și fără alte spații, ar ocupa aproximativ 15% din întreaga suprafață administrativă a Bucureștiului. Cu tot cu aleile unei parcări: aproape 60 km² În realitate, o parcare nu poate fi formată doar din mașini lipite una de alta. Sunt necesare alei de circulație, spații de manevră și căi de acces. Dacă folosim o estimare de aproximativ 20 de metri pătrați pentru fiecare autoturism, incluzând partea sa din căile de circulație, cele aproape 2,9 milioane de mașini ar necesita peste 57 de milioane de metri pătrați. Asta înseamnă aproximativ 57–60 de kilometri pătrați, adică aproape un sfert din suprafața Bucureștiului. O altă comparație: numai suprafața locurilor de parcare ar fi de aproximativ 17 ori mai mare decât Principatul Monaco. Aproape jumătate dintre mașini sunt considerate vechi și poluante Cifrele au fost prezentate în contextul planului Primăriei Capitalei de introducere a unei Zone cu Nivel Scăzut de Emisii în București. Municipalitatea propune ca primele restricții să intre în vigoare la 1 noiembrie 2027, în zona centrală, pentru automobilele Non-Euro. În această primă etapă ar fi vizate 80.507 autoturisme, aproximativ 3% din parcul auto analizat. Restricțiile ar urma apoi să fie extinse progresiv și pentru celelalte norme de poluare: Euro 1 în 2028, Euro 2 în 2029, Euro 3 în 2030, Euro 4 în 2031 și Euro 5 în 2032. Planul este, deocamdată, o propunere. Modul concret de aplicare, sistemul de control și eventualele sancțiuni trebuie stabilite ulterior prin hotărâri ale Consiliului General. Primarul general Ciprian Ciucu a indicat drept posibilă soluție folosirea camerelor pentru identificarea automată a vehiculelor. Traficul, principala problemă pentru NO2 în centrul Capitalei Primăria justifică introducerea restricțiilor prin nivelurile ridicate de poluare generate de trafic. Analiza municipalității indică în centrul Bucureștiului un „hot-spot” de aproximativ 3,2 kilometri pătrați în care media anuală a dioxidului de azot depășește actuala valoare-limită de 40 µg/m³. Aproximativ 47.000 de locuitori erau estimați în 2023 ca fiind expuși unor concentrații peste această limită. În anumite „canioane stradale” din centrul Capitalei, peste 80% din concentrația de NO2 poate proveni din surse asociate traficului. În Piața Unirii, contribuția traficului este estimată la aproximativ trei sferturi din total. Problema este amplificată de faptul că România a fost deja condamnată, în 2020, de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru depășirea sistematică și persistentă a limitelor pentru PM10 în București. Datele prezentate acum de autorități arată că situația nu s-a rezolvat. În 2024 au fost înregistrate, spre exemplu, 70 de depășiri ale valorii-limită pentru PM10, iar autoritățile spun că numărul depășirilor pentru mai mulți poluanți a crescut după 2020 în numeroase stații de monitorizare. Din 2030, standardele europene vor deveni și mai stricte: limita anuală pentru NO2 va scădea de la 40 la 20 µg/m³, cea pentru PM10 tot de la 40 la 20 µg/m³, iar pentru PM2,5 de la 25 la 10 µg/m³.

În plin scandal declanșat de ambasadoarea americană în Grecia, secretarul de stat american Marco Rubio a transmis un mesaj de susținere a lui Kimberly Guilfoyle. „Ambasadoarea Guilfoyle a promovat cu un succes remarcabil agenda președintelui, atât în Grecia, cât și în întreaga Europă. Președintele Trump și cu mine apreciem în mod deosebit activitatea esențială și […] © G4Media.ro.

Cunoscut drept cel mai arid deșert de pe Pământ, o porțiune imensă din Deșertul Atacama a fost acoperită de flori după ce fenomenul meteorologic El Niño a adus ploi abundente în regiune la începutul acestui an. Cantitatea neobișnuit de mare de apă a permis milioanelor de semințe și bulbi să încolțească și să înflorească, mulți […] © G4Media.ro.

Oamenii de știință au descoperit o nouă specie de șarpe orb care trăiește în pădurile Podișului Qinghai-Xizang din China, cel mai mare și mai înalt podiș continental din lume, cu o suprafață de 2.500.000...

La 78 de ani, Cath Bowie are un hobby mai puțin obișnuit pentru generația ei: joacă Fortnite. Și nu doar de distracție. Scoțianca a devenit un adevărat fenomen pe Twitch, unde este urmărită de aproximativ...

Bucharest City Hall announced plans to transform the Dâmbovița River, the city’s main waterway, in a press release issued on Thursday, October 1. The overhaul will include changes in traffic, the planting of trees, and the creation of wide areas for residents. “All modern European cities make the most of these spaces along rivers. The vision that I also share is that, over time, we will have to make the Dâmbovița River more valuable. Today it looks like a canal, but there are solutions to transform it into a more welcoming place,” general mayor Ciprian Ciucu said at the “The Price and Value of Water in the City” conference, dedicated to the role of the Dâmbovița River. The mayor also announced the first steps of the overhaul, which include the revamping of projects included in the Integrated Urban Development Plan. “We have already put out to tender the redevelopment of the area between Unirii Bridge and Izvor Bridge, including Calicilor Bridge,” the mayor announced. Bucharest City Hall also announced that it is preparing, together with the District 6 City Hall, a pilot redevelopment project in the Regie area, which could be carried out next summer.

Former tennis player Simona Halep announced on Friday, October 2, that she decided to terminate her ambassador contract with AnimaWings, a company that launched judicial reorganization proceedings in recent days. On Wednesday, September 30, AnimaWings announced that it had launched “a judicial reorganization process” due to repeated technical problems with its fleet. “These were compounded by the pressures of a difficult economic context, reduced purchasing power, prolonged political instability and rising oil-related costs, which continue to put pressure on operating costs in the global aviation industry,” the company said, cited by News.ro. Halep said she found out about the situation AnimaWings is going through in the press. “I, too, was taken by surprise by what happened. I entered into this partnership in good faith, based on the information and context presented to me at the time and because I believed in the potential of this Romanian project. I have not had and do not have any role in the company’s management or in its commercial, financial or operational decisions,” she said in an Instagram story. The former tennis player said the situation was unpleasant for all parties involved and that the company’s priority should be to find solutions for the people affected by its financial troubles. “I would also like to point out that so far I have not benefited financially from this partnership,” Halep argued, noting that she pays close attention to the brands with which she associates. Halep became the face of AnimaWings back in May. At that time, she praised the company and said that "there is great potential for this Romanian brand to grow."

S&P Global Ratings confirmă ratingul României și trecem astfel ultimul mare examen internațional pe 2026. Comunicatul agenției de rating este, însă, plin de avertismente și puncte negative, în timp ce în zona pozitivă avem doar reducerea deficitului bugetar.O retrogradare, echivalentă cu trecerea Româniai în categoria „junk”,  a țărilor cu risc mare de incapacitate de plată deci nerecomandate investițiilor, ar fi însemnat o revenire la finanțări de la intsituții internționale, precum Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială(BM). Așa cum știm din multiplele experiențe anterioare, apelul la FMI înseamnă întotdeauna austeritate dureroasă. S&P notează că deteriorarea structurală a pozițiilor fiscale și externe ale României în perioada post-pandemică a amplificat vulnerabilitatea țării în fața creșterii ratelor dobânzilor și a schimbărilor în sentimentul investitorilor. “Prin urmare, constituirea unui guvern care să dispună de un cadru de politici solid și susținut este esențială pentru a preveni apariția unor noi vulnerabilități”, se arată în raport. Perspectiva negativă reflectă opinia agenției conform căreia riscurile de implementare legate de consolidarea finanțelor publice ale României și de reducerea deficitelor externe rămân ridicate. De asemenea, perspectiva reflectă vulnerabilitatea României la fluctuațiile încrederii investitorilor, din cauza necesităților semnificative de finanțare externă și a deținerilor importante de datorie publică de către nerezidenți. Agenția transmite că ar putea retrograda ratingurile României, dacă procesul prelungit de formare a guvernului, survenit în urma destrămării coaliției în mai 2026, ar împiedica reducerea deficitului fiscal în anii 2027 și 2028. “Anticipăm riscul ca neimplementarea unei traiectorii fiscale și de politici credibile nu doar să compromită consolidarea bugetară, ci și să amplifice riscuri mai largi, precum deteriorarea sentimentului investitorilor, creșterea costurilor de finanțare și intensificarea presiunilor asupra balanței de plăți. De asemenea, am putea lua în considerare o retrogradare dacă presiunile externe s-ar intensifica – de exemplu, dacă perturbările de pe piața energiei ar compromite așteptările privind inflația pe termen mediu în România, afectând totodată semnificativ creșterea economică, balanța de plăți și rezultatele fiscale”. Cum putem să fim mai bine decât acum “Acest scenariu ar fi susținut de un plan de politici credibil pe termen mediu – eventual bazat pe un consens politic larg – însoțit de o relansare a creșterii economice”, conform agenției. Confirmarea ratingului reflectă așteptarea S&P de bază pe termen scurt ca România să reușească să formeze un guvern care să adopte un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028. În pofida blocajului politic existent din luna mai, consolidarea fiscală și absorbția fondurilor UE au rămas în grafic pentru anul 2026, notează agenția. “În timpul verii, decidenții politici din România au promovat cu succes legislația necesară pentru deblocarea majorității fondurilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR). Acest lucru a generat un vârf al fluxurilor de fonduri UE în acest an, susținând un buget de investiții publice excepțional de ridicat, de 8,5% din PIB, cu rate de absorbție MRR ce depășesc 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi. Estimăm fluxuri de fonduri UE de aproximativ 3,5% din PIB în 2026, acestea urmând să acopere o parte semnificativă din necesarul ridicat de finanțare externă al României, oferind totodată spațiul fiscal necesar pentru implementarea investițiilor publice – principalul motor al activității economice din acest an”, potrivit raportului. Cu toate acestea, un blocaj politic prelungit și riscul unor compromisuri politice suboptimale, adoptate în ultimul moment, ar putea periclita reducerea preconizată a deficitelor gemene ale României până în 2029, avertizează S&P. “Paralizia legislativă costă România 750 de milioane de euro din granturile PNRR, din cauza neadoptării unei legi unitare privind salarizarea în sectorul public. În absența unui cadru durabil de gestionare a cheltuielilor cu salariile din sectorul public (care au reprezentat aproape 25% din totalul cheltuielilor în 2025), perspectivele fiscale rămân incerte din cauza declarațiilor contradictorii ale principalelor partide politice. Lipsa de predictibilitate privind creșterile salariale în sectorul public reprezintă un risc pe măsură ce se apropie alegerile din 2028; o fragmentare politică accentuată ar putea duce la derapaje fiscale asociate perioadei electorale – istoric vorbind, de aproximativ 1,3% din PIB – care ar submina credibilitatea traiectoriei de reducere a deficitului convenite cu autoritățile UE în cadrul procedurii de deficit excesiv”. UPDATE: Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunță rezultatul analizei S&P chiar înainte ca agenția să o facă publică. Iată ce spune Nazare. România a trecut și actualul test de rating al agenției S&P. Ce urmează şi cum construim pe această fundație? La acest moment, România se menține în categoria recomandată investițiilor, potrivit evaluărilor celor 3 mari agenții de rating – Fitch, Moody’s și, acum, S&P. Este un rezultat obținut printr-un efort amplu al economiei și al societății pentru corectarea dezechilibrelor și menținerea traiectoriei de reducere a deficitului. Evaluarea S&P confirmă că, în ciuda unui context politic dificil, procesul de consolidare fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026, iar investițiile publice au continuat să susțină activitatea economică. În același timp, agenția avertizează că riscurile rămân ridicate pentru 2027-2028 și corelează revenirea perspectivei la stabilă de continuarea reducerii dezechilibrelor, de un plan coerent pe termen mediu și de reluarea creșterii economice. Tocmai pentru a nu pierde ceea ce am reușit să protejăm, acest efort trebuie continuat. România are nevoie să revină la un consens în jurul unor obiective care trebuie să rămână valabile dincolo de obiectivele politice: reducerea sustenabilă a deficitului sub 3% din PIB, stabilizarea datoriei publice, respectarea angajamentelor europene și protejarea capacității statului de a finanța investițiile. Seriozitatea și angajamentul ferm că România nu se abate de la traiectoria de redresare economică și financiară sunt esențiale acum. Cumpăna nu a trecut complet și nu trebuie să tratăm menținerea ratingului ca pe un motiv de relaxare. România are în continuare un record negativ în Europa în ceea ce priveşte deficitul bugetar. Dar avem motive să privim înainte cu încredere. Faptul că am reușit să păstrăm un nivel ridicat al investițiilor în timp ce am gestionat riguros finanțele publice arată că ajustarea fiscală și dezvoltarea pot merge împreună. Dacă păstrăm această direcție, putem transforma stabilizarea de astăzi în relansare economică reală, pe baze sănătoase.   Măsura S&P nu este o surpriză, întrucât informații privind concluziile agenției după întâlnirea cu autoritățile române au apărut deja, iar mai mulți oficiali, inclusiv președintele Nicușor Dan, au sugerat că și S&P ne va păsui încă o dată, ultima dată fără să luăm măsuri. Citește și: ULTIMA ORĂ. Primele concluzii de la S&P, vești bune: Indicatorii nu impun scăderea ratingului. Ce măsuri va trebui să ia guvernul la schimb România rămâne astfel la calificativul „BBB-” din partea S&P Ratings, ultima treaptă din categoria recomandată investiţiilor, cu perspectivă negativă. Evaluarea S&P vine după rapoartele Fitch din 31 iulie şi Moody’s din 7 august, ambele agenţii hotărând menţinerea ratingurilor şi a perspectivei negative atribuite României. Legat de raportul Standard & Poor’s ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare, a declarat recent că ţara noastră are un argument forte în execuţia bugetară. „Am avut discuţii intense cu S&P, inclusiv la misiunea în format fizic pe care au avut-o la Bucureşti, întâlniri tehnice la Ministerul de Finanţe, întâlniri cu premierul Ilie Bolojan, contacte inclusiv după ce a plecat delegaţia de aici şi înainte de a ajunge la Bucureşti. E prematur şi nu vreau să dau pronosticuri, pentru că situaţia e complicată datorită turbulenţelor politice, dar avem un argument forte – execuţia bugetară. O ajustare de 1,6% din PIB faţă de execuţia anului trecut, aproape 27 de miliarde, este un argument foarte puternic şi mizez pe acest argument pentru raportul care va fi publicat vineri”, a transmis luni, în Parlament, ministrul Finanţelor. Potrivit acestuia, un buget credibil pe 2027 şi respectarea acestuia în execuţia anului viitor ar putea crea premisele pentru îmbunătăţirea perspectivei de rating a României şi pentru reducerea costurilor de finanţare. Toate cele trei mari agenţii de agenţii de evaluare financiară (S&P Global Ratings, Moody’s şi Fitch) au o perspectivă „negativă” asociată ratingului suveran al României, ceea ce plasează ţara la un pas de un calificativ din categoria „junk” (nerecomandat pentru investiţii).

Noul parc industrial LVZ se întinde pe o suprafaţă de 17,6 hectare şi include peste 53.000 de metri pătraţi de spaţii construite. Boyadzhiev a subliniat că unitatea principală, LVZ 1866, va produce, repara şi moderniza vagoane de marfă, şi va asigura mentenanţa locomotivelor diesel şi electrice, având o capacitate anuală de peste 1.000 de vagoane şi 200 de locomotive. Şapte companii cu peste 210 de angajaţi îşi desfăşoară deja activitatea în cadrul parcului. Bulmarket se aşteaptă la un interes ridicat din partea operatorilor feroviari internaţionali şi a proprietarilor de vagoane, invocând amplasarea strategică a unităţii în apropierea României şi a „Coridorului Mijlociu”, care leagă Asia de Europa. Fabrica îşi încetase activitatea în 2013, înainte ca Bulmarket să achiziţioneze amplasamentul istoric în 2020 şi să demareze, în 2023, un proces de reconstrucţie cu o durată de trei ani. Ştire selectată de BTA pentru promovare şi publicare de către AGERPRES, fără intervenţie pe text, conform acordului de colaborare dintre agenţii. 

The defeat raises pressure on Sánchez to call a snap election, after a series of scandals affecting his party and allies.

A movement that started nearly two weeks ago has spread, and in France young people on the streets spells trouble, writes Hugh Schofield.

The WHO's representative in Palestine calls on Israeli authorities to 'release the pressure on medical supplies'.

Brazilian President Lula da Silva held his final campaign rally in Rio de Janeiro on Friday