Cele mai importante evenimente petrecute pe 7 mai

Dacă va respecta constituția țării, Vladimir Putin nu va mai avea voie să fie președintele Rusiei după anul 2036. Până atunci, însă, rămân multe neclarități: Va fi dispus Putin să predea ștafeta la vârsta de 83 de ani sau va încerca să rămână lider pe viață ca țarii ruși de altădată? Pe măsură ce războiul din Ucraina provoacă tot mai multe probleme economice și sociale în Rusia, va mai avea el ocazia să facă această alegere?

Două drone au pătruns pe teritoriul Letoniei, stat membru al NATO, venind din Rusia, și s-au prăbușit, a anunțat armata letonă joi dimineață, transmite Reuters. Una dintre drone a lovit o instalație de stocare a petrolului din Rezekne, la aproximativ 40 km de granița cu Rusia, potrivit unor surse din poliție citate de postul național …

Joi, 7 mai, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 si Super Noroc, după ce la tragerile loto de duminică, 3 mai, Loteria Română a acordat 20.247 de câștiguri ăn valoare totală de peste 2,25 milioane de lei. Extragerea numerelor va avea loc joi, 7 mai, după ora 18.30. …

Forțele armate letone au precizat în dimineața zilei de joi că dronele prăbușite au provenit din spațiul aerian rus, însă originea lor nu este încă cunoscută, notează LSM.  Unul dintre dispozitive s-a prăbușit în apropierea unui depozit de petrol din orașul Rēzekne, însă autoritățile au precizat că incendiul izbucnit la fața locului era deja stins în momentul sosirii pompierilor.   Zona afectată a fost izolată de poliție, iar echipele de intervenție au rămas la fața locului pentru investigații suplimentare.  Incidentul vine după alte alerte similare înregistrate în Letonia în ultimele luni. La începutul lunii au fost activate alerte de securitate în urma unui atac ucrainean cu drone asupra infrastructurii petroliere ruse.  În martie o dronă ucraineană a pătruns în spațiul aerian leton dinspre Rusia și s-a prăbușit în districtul Krāslava. 

U-BT Cluj-Napoca are vineri șansa să egaleze situația la general și să trimită seria Buducnost Podgorica din sferturile de finală ale Ligii Adriatice în decisiv. Muntenegrenii s-au impus cu 86-73 în primul meci al seriei, disputat marți, 5 mai, din Sala „Morača”. Duelul din sferturile de finală se mută în BT Arena, vineri, de la ora 20.00. În Liga Adriatică, pe teren propriu, clujenii au până acum 7 victorii din 12 partide. În afară de formațiile din Euroligă, Partizan Belgrad, BC Dubai și Steaua Roșie Belgrad, doar Bosna și Buducnost au mai reușit să plece cu victoria de pe malul Someșului. De cealaltă parte, Buducnost a obținut 9 succese din 12 deplasări, ultimul venind chiar pe terenul clujenilor, în ultima etapă din Top 8-ul Ligii Adriatice. U-BT se află la prima participare în Liga Adriatică.

Un judecător federal din New York a decis publicarea unui bilet despre care fostul coleg de celulă al lui Jeffrey Epstein susține că l-a găsit după prima tentativă de sinucidere a finanțatorului american, în vara anului 2019, transmite Mediafax, care citează AP. Documentul fusese sigilat timp de mai mulți ani într-un seif al tribunalului și […] © G4Media.ro.

Au fost date jos boxele teraselor din Centrul Vechi, transmite Primăria Capitalei, relatează Agenția de presă Rador, care citează Radio București. Boxele montate la exteriorul teraselor şi restaurantelor din Centrul Vechi au fost îndepărtate, în urma unor controale efectuate de Poliţia Locală. Peste 50 de localuri au fost verificate, iar acţiunile continuă, potrivit unui mesaj […] © G4Media.ro.

Papa Leon a avut parte de o adevărată surpriză când a sunat la banca din Chicago ca să își schimbe adresa și numărul de telefon. Angajatul de la relații cu clienții nu l-a crezut și i-a închis telefonul în nas fără să îl ajute să facă modificările.Papa Leon a vrut să își modifice adresa și numărul de telefonÎntregul incident s-a petrecut la două luni de la investirea Suvernaului Pontif. Papa Leon se afla la Vatican și a sunat banca din Chicago ca să își actualizeze datele personale. Acesta a discutat cu un operator care i-a pus mai multe întrebări, urmând ca mai apoi să îi schimbe datele personale din contract.Problema cea mai mare a apărut când angajatul băncii i-a cerut Papei Leon să se prezinte personal în sucursala din SUA ca să semnez documentele. Acesta nu putea ajunge la banca din Statele Unite și i-a explicat angajatului motivele.Povestea a fost relatată recent de un prieten apropiat al papei, preotul Tom McCarthy, în cadrul unei reuniuni a credincioșilor catolici din Naperville, Illinois, după cum notează The New York Times.Angajatul băncii nu l-a crezut când a spus că este Papa LeonDupă ce a răspuns corect la toate întrebările de securitate, reprezentanta băncii i-a comunicat că trebuie să se prezinte personal la sucursală pentru a finaliza procedura.„El i-a spus: «Ei bine, nu pot face asta»”, a povestit părintele McCarthy, stârnind râsete în rândul audienței.În încercarea de a rezolva situația, papa a decis să dezvăluie identitatea sa. „Ar conta dacă v-aș spune că sunt Papa Leo?”, a întrebat Suveranul Pontif, conform relatării părintelui McCarthy. Răspunsul? Reprezentanta băncii i-a închis telefonul.Papa Leon și-a rezolvat problema cu ajutorul unui alt preot, prieten cu directorul bănciiPărintele McCarthy a mai dezvăluit că problema a fost soluționată cu ajutorul unui alt preot care avea legături cu președintele băncii.„Puteți să vă imaginați cum este să fiți cunoscută drept femeia care a închis telefonul papei?”, a glumit preotul în fața publicului, conform sursei citate mai sus.Papa Leo XIV are o poveste de viață impresionantă. Născut într-o familie modestă în 1955, în suburbia Dolton de lângă Chicago, el a urcat treptat treptele ierarhiei bisericești, servind ca episcop în Peru și ocupând ulterior un post influent la Vatican. Alegerea sa ca papă a avut loc la data de 8 mai 2025, iar de atunci conduce Biserica Catolică din Vatican, înconjurat de opere de artă inestimabile.

Alooooooooo! Grindene! Borfașuleee! Dă, bă, partidu’ înapoi, infractoruleee! Am încheiat citatu’.N-am fost în localitate, dar m-am întors la fix pe Veseliei. Vin de la o  nuntă cu Leo de la Kuweit, artist mare, al doilea Salam. S-a strigat daru’ acoloșa, mai de belea decât l-ar fi strigat domnu’ Trump.Văd că nu l-ați lăsat pe Bolojan să-și facă talentu’. V-ați dat mari tari ca infinitu, ‘ra-ți ai dreak! Hai că iar mă ia un fior retroactiv. Vorba la cântec: „Nu-i ușor jmecher să fii/ Mai greu e să te menții”. Tocma într-o zi de marți v-ați găsit? Râmâneți în istoria curentă a României cu Marțea Celor 281 de Voturi Rele. Curentaților!Întreb și io științific: ce rucsacu’ lu Nicușor puneți în loc?! Apropozito, ca să nu uit: știți bancul cu Radio Ereven? Mă risc să-l zic. Un ascultător întreabă: Este adevărat că președintele României poartă în rucsac discombobulatorul? Radio Ereven răspunde: Este adevărat. Dar e de jucărie.Nebunilor, în loc să-l clonați, l-ați dat pe Bolojan de-a dura, nexam sistem pe balans. N-ați ascultat de Iliceanu, ca om, ca mic întreprinzător, ca marfă-filozof. Haide-n Ger, mic copil pe lângă el! Marcu-se mai tre să treacă pe la Școala din Frankfurt! Iliceanu v-a zis că e Bolojan e Moisele vostru. N-ați crezut. Poate aici aveți o scuză, n-ați știut care Moise. Da’ nici când a dat-o pe bune n-ați priceput? Cel mai premier iscusit, „dintr-o bucată, opusul politicienilor noștri cubiști și poantiliști, care ne jignesc reprezentându-ne, care se dizolvă în propria lor inconsistență și care ne-au mohorât zilele atâția ani la rând, transformându-ne într-un popor de nevrotici”. (Cubiști: cu capu pătrat, cum ar veni. Poantiliști: care fac caterincă proastă. Nevrotici? Bolnavi cu capu’, logic). Cam genial a-ntors-o din condei. Asta înseamnă să nu te ferești de vorbe! Iliceanu e șefu’ la cuvinte! V-ați prins care-i ideea: dacă apuca Bolojan să fie clonat, partea bună era că n-aveați voi atâtea moțiuni de cenzură. După ce-a venit Bolojan, v-ați dezmohorât cu toții, v-ați veselit frumos, ca strămoșii noștri, dacii, care se râdeau la înmormântare. Voi - la pompă, la piață, până marți. Doamne ferește să coboare și teveaul, că vă adunați la metrou. Pe șine.   Așa vă trebuie. Nici pe – ziceți să-i zic – Georgescu (deosebitul ăla care vorbește singur, dar atât de farmaceutic) n-ați știut să-l prețuiți.Și de suveraniști îmi pare rău, că s-au înhăitat cu Grindeanu. (Cum cine-s suveraniștii? Ăia su SUV-uri).Vin vremuri grele, ascultați la mine. I-auziți ce zice Leo de la Kuweit: „Au, pune-ți hainele-ntr-o plasă,/ Prefă-te că pleci de-acasă,/ Zi la toți prietenii/ Că ești plin de datorii.// Sună-i după cinci minute/ Și roagă-i să te-mprumute./ Când e vorba de-ajutor/ N-au semnal la telefon…”. Adevărat!Lui Dominic Fritz n-am ce să-i reproșez, îl divinizez prea mult, e băiat orientat.Ce-mi pare cel mai rău e că doamna viceprim-ministru, Gheorghiu, nu mai apucă să închidă presa, să-i monteze ușa fără clanță. Păcat!

Comisia Europeană a prezentat miercuri prima strategie anti-sărăcie din istoria sa, cu obiectivul de a eradica sărăcia extremă și excluziunea socială până în 2050. Vicepreședinta Comisiei, Roxana Mînzatu, a ...

Robert Prevost, născut în Chicago, a devenit Leon al XIV-lea acum un an, dezmințindu-i pe cei care credeau că un papă american nu va putea fi independent de Washington. La un an de pontificat, Leon a criticat...

“Am să vă dau un exemplu. Am o companie cum este Hidroelectrica, care are nevoie astăzi de anumite aprobări pentru creșteri de salarii în anumite zone, pe zona de servisare, în mod corect. Le-am spus deschis (directorilor companiei – n.red.): la ce contracte de management aveți, v-ați luat salarii foarte bune, ați luat și prime de performanță, dar fără să faceți investiții. Nu mai merge așa. Condiționările sunt clare. Cât sunt eu premier, nu le va trece bugetul dacă în contractele lor de mandat nu se introduc clauze care să arate foarte clar că trebuie să își facă într-un an, un an și jumătate, 1.500 MWh de stocare″, a spus Bolojan, la Antena 1. Premierul demis, care este și ministru interimar la Energie după ieșirea PSD în Guvern a atacat recent foarte dur conducerea Hidroelectrica pentru lipsa investițiilor, mai ales în stocare. ”În aceşti ani, Hidroelectrica a făcut puţine investiţii. Au preferat să facă profituri. Dacă lângă fiecare baraj care este pe cursul apei, nu în zona montană, care trebuie să funcţioneze, pentru că nu poţi opri apa, am fi montat de un an – doi nişte baterii de stocare, în aşa fel încât toată producţia între orele de la prânz să fie stocată şi să fie eliberată seara, ar fi însemnat profituri mai mari pentru Hidroelectrica şi ar fi însemnat preţuri cu 20 – 30% mai mici pe piaţa de energie din România pentru cetăţenii noştri”, afirma Ilie Bolojan zilele trecute. Premierul arată că, dacă Hidroelectrica ar fi făcut aceste investiţii, ar fi lăsat „foarte puţine spaţii de tranzacţionat pe pieţe”, iar cei ce „fac bani din operaţiuni care se întâmplă pe pieţele zilnice ar fi avut o marjă mult mai mică de mişcare şi preţul energiei ar fi scăzut”. „Dar au preferat să ia bonusuri de performanţă de 150.000 – 180.000 de euro, pe lângă salariile mari pe care le au, în loc să facă aceste investiţii. Este un alt exemplu de ce înseamnă să-şi baţi joc de banul public nefăcând investiţii”, a mai spus premierul Ilie Bolojan. Ce portofoliu de stocare are Hidroelectrica Hidroelectrica are două proiecte avansate de stocare a energiei electrice în bateriii – unul este aproape finalizat, dar are planuri ample în acest segment – peste 2.000 MWh, potrivit ultimelor date ale companiei. Scriam luna trecută despre instalația de stocare a Hidroelectrica de la Crucea, de 72 MWh – 36 MW pentru două ore –  care a primit  autorizația de înființare de la ANRE. Bateria, un proiect în care mai sunt implicate companiile românești Prime Batteries și Enevo, va fi operațională în cel mult trei luni, mult mai devreme de termenul inițial. Nu este însă singurul proiect de stocare a energiei în baterii pe care îl are Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România. Celălalt mare proiect este o instalație de stocare a energiei electrice în baterii, de 64 MW putere și 256 MWh capacitate care să conducă la “reducerea/compensarea parțială a dezechilibrelor create în SEN de centralele electrice pe surse regenerabile prin mutarea producției hidro in anumite intervale orare”, dar și “furnizarea de servicii tehnologice de sistem cu produse conforme pentru RSF, RRF si RI”, după cum anunța Hidroelectrica vara trecută. Pe lângă aceste două proiecte – unul aproape de finalizare și unul aproape de atribuirea lucrărilor, compania mai are în plan și alte instalații de stocare. Cităm din nou din raportul anual: “Se derulează servicii de proiectare a documentațiilor fază Studiu de fezabilitate, pentru obiective de  investiții propuse în cadrul Strategiei Investiționale a Hidroelectrica, prin mărirea capacității de producere  în fotovoltaic și adăugarea de capacitați de stocare a energiei în baterii la CHE sector Olt inferior cu o capacitate de producere de 100 MWp, si capacitate de stocare de 200MW/800MWh (CHE: Ipotești, Drăgănești, Frunzaru, Rusănești, Izbiceni). Se afla in derulare realizarea de Note Conceptuale, Teme de proiectare, Studiu de fezabilitate pentru  instalarea de capacități stocare baterii la centralele de pe cursul râurilor, cu o capacitate totala  aproximativa de 2000 MWh (CHE: Subcetate, Bretea, Retezat, Ruieni)”, se arată în raport. Hidroelectrica va distribui acționarilor în acest an dividende totale de aproximativ 4,3 miliarde de lei. Din această sumă totală, statul român (în calitate de acționar majoritar cu 80%) va încasa aproximativ 3,44 miliarde de lei.

Comisia Europeană a transmis României decizia finală privind cererea de plată nr. 3 din PNRR la începutul lui mai. România a pierdut, definitiv, “458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”, după cum a informat public chiar Ministerul Fondurilor Europene. 180 de milioane de euro din această sumă au fost pierdute pentru că nu s-au respectat criteriile de guvernanță corporativă la companiile de stat din Energie, potrivit informațiilor noastre. Cu alte cuvinte, din cauza numirilor, mai mult sau mai puțin politice, în structurile de conducere ale acestor companii – diectori și/sau membrii în Consilille de Supraveghere/Administrație care nu respectă promisiunile de guvernanță corporativă asumate prin acest jalon. În decizia de 21 de pagini, evaluarea Comisiei Europene este foarte dură pentru – printre multe altele – numirile la trei dintre cele mai mari companii energetice de stat din România: Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz. Să le luăm pe rând: Hidroelectrica Cităm din scrisoare: “În ceea ce privește noile dovezi furnizate de România referitoare la Hidroelectrica (companie cu structură în două niveluri), Comisia constată că cei doi membri ai consiliului de administrație (este vorba despre directorat – n.red.) nu au fost renominalizați. În ceea ce privește consiliul de supraveghere, trei membri au fost renominalizați. Comisia constată că anumiți candidați care nu au obținut scorul minim necesar conform criteriilor de selecție au fost totuși reținuți în procedură. Acest lucru este deosebit de îngrijorător în ceea ce privește unul dintre candidații numiți în consiliul de supraveghere care a obținut un scor de 1 din 5 (unde 1 înseamnă cea mai ridicată expunere politică) la criteriul obligatoriu referitor la expunerea politică și care, înconformitate cu regulile stabilite ale procedurii de selecție, ar fi trebuit exclus din procedura ulterioară. Neaplicarea în mod consecvent a pragurilor minime de punctaj subminează integritatea procesului de evaluare și pune sub semnul întrebării dacă selecția membrilor consiliului de supraveghere a fost realizată pe baza unor criterii competitive și transparente. Pe această bază, Comisia consideră că selectarea și numirea membrilor consiliilor de administrație și de supraveghere ale Hidroelectrica nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”. Amintim că, tocmai pentru a se respeta acest jalon, doi dintre directori au fost demiși (CFO-ul Fetița și CEO-ul Borbey) și este acum în derulare o nouă procedură de selecție. În ceea ce privește numirile celor trei din Consiliul de Supraveghere, este vorba despre Cătălin Vlăduș Popescu, Emil Merdan și Ion Ariton, ultimul fiind fost ministru și senator Nuclearelectrica Cităm din scrisoare: “În ceea ce privește noile dovezi furnizate de România referitoare la Nuclearelectrica, Comisia constată că toți cei cinci membri ai consiliului de administrație au fost renominalizați. Comisia constată că anunțul de post vacant a stabilit patru profiluri distincte, fiecare cu cerințe de eligibilitate diferite; cu toate acestea, Comitetul de selecție și nominalizare a realizat un clasament comparativ unic combinând toți candidații. Principiile egalității de tratament și transparenței impun ca candidații să fie evaluați în condițiile specifice în conformitate cu care au fost considerați eligibili și pe baza unor criterii identice, predefinite și cunoscute în prealabil. Prin reunirea candidaților supuși unor praguri diferite privind diplomele și experiența într-o singură listă scurtă, fără o notificare prealabilă că o astfel de consolidare ar urma să aibă loc, Comitetul de selecție și nominalizare a modificat efectiv structura concursului și a denatureat comparația obiectivă a meritelor candidaților pe diferite profiluri. Comisia consideră că elaborarea unui clasament unic nu poate fi considerată conformă din punct de vedere procedural și compatibilă cu cerința ca selecția să fie efectuată printr-un proces transparent și competitiv. Mai mult, Comisia constată că anumiți candidați numiți nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate stabilite, în special cele referitoare la experiența în management și cea profesională. De exemplu, un funcționar public numit nu demonstrează o experiență profesională clară în conducerea companiilor/corporațiilor autonome. Pe această bază, Comisia consideră că selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al Nuclearelectrica nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”. În decembrie 2025 Laurenţiu Nicolae Cazan a fost numit în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Nuclearelectrica. Anterior, a fost deputat. Romgaz Cităm din document: “În ceea ce privește noile dovezi furnizate de România referitoare la Romgaz, Comisia constată că cei doi membri ai consiliului de administrație au fost renominalizați. Comisia constată că anunțul de post vacant a stabilit două profiluri distincte, fiecare cu cerințe de eligibilitate diferite; cu toate acestea, Comitetul de selecție și nominalizare a realizat un clasament comparativ unic combinând toți candidații. Principiile egalității de tratament și transparenței impun ca candidații să fie evaluați în condițiile specifice în conformitate cu care au fost considerați eligibili și pe baza unor criterii identice, predefinite și cunoscute în prealabil. Prin reunirea candidaților supuși unor praguri diferite privind diplomele și experiența într-o singură listă scurtă, fără o notificare prealabilă că o astfel de consolidare ar urma să aibă loc, Comitetul de selecție și nominalizare a modificat efectiv structura concursului și a denaturat comparația obiectivă a meritelor. Elaborarea unui clasament unic nu poate fi considerată conformă din punct de vedere procedural și compatibilă cu cerința ca selecția să fie efectuată printr-un proces transparent și competitiv. Mai mult, Comisia constată că anumiți candidați numiți nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate stabilite (pe baza CV-urilor publicate), în special cele referitoare la experiența în management și cea profesională. De exemplu, candidatul selectat pentru „profilul A” nu rezultă a fi autorizat ca auditor financiar și înregistrat în registrul electronic public de către autoritatea competentă din România, un alt stat membru, Spațiul Economic European sau Elveția. În plus, candidatul selectat pentru „profilul B” se află în situația prevăzută la articolul 12 alineatul (3) din OUG 109/2011(9) pe baza constatărilor Comisiei referitoare la consiliul de administrație al CE din Decizia sa de punere în aplicare din 28 mai 2025. Pe această bază, Comisia consideră că selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al Romgaz nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”. În noiembrie 2025, în Consiliul de Adminsitrație al Romgaz au fost numiți Iulius Dan Plaveti, care este și drector general al CE Oltenia, și Andrei Gabriel Benghea-Mălăieș, care mai ocupă poziții similare și în alte companii. “Jalonul 121 nu poate fi considerat îndeplinit în mod satisfăcător” Acestea nu sunt singurele situații de companii de stat din Energie în care Comisia a constatat deficiențe la numirea membrilor în CA/CS, dar le-am ales pe cele mai mari. Comisia a avertizat Guvernul încă de acum un an că suspendă plata sumelor aferente acestui jalon oferind un răgaz pentru a se remedia problemele semnalate. Cum s-a finalizat totul, spune tot Comisia în decizia finală trimisă acum trei zile: “În aceste condiții, Comisia consideră că procedurile de selecție pentru numirea membrilor consiliului de administrație ai celor 16 ÎS (întreprinderi de stat – n.red.) aflate în sfera de competență a Ministerului Energiei nu au abordat toate problemele ridicate în Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 28 mai 2025. Prin urmare, Comisia consideră că România nu îndeplinește în mod satisfăcător cerințele jalonului 121 privind „Selectarea și numirea membrilor consiliilor de administrație și/sau de supraveghere ale tuturor întreprinderilor de stat (ÎS) naționale aflate în sfera de competență a Ministerului Energiei (de exemplu, Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica) pe baza unei proceduri transparente și competitive, cu un mandat de 4 ani și o schemă de remunerare bazată pe obiective cantitative și calitative legate de performanța financiară (cum ar fi veniturile și randamentul, implicarea bugetului de stat) și de servicii (cum ar fi pe baza unui sondaj reprezentativ de satisfacție a clienților efectuat de un organism independent) a întreprinderii. Prin urmare, jalonul 121 nu poate fi considerat îndeplinit în mod satisfăcător” Așa am pierdut 180 de milioane de euro.

Ukraine's president says Russia has "spurned the ceasefire" and Kyiv is deciding on further action to take.

A British man is among three evacuees sent to the Netherlands after displaying symptoms while aboard the MV Hondius.

French universities are now offering 1 euro meals to all students, regardless of income.

A Canadian mining group is facing a criminal complaint after hundreds tested positive for lead poisoning in Bosnia.