Cele mai importante evenimente petrecute pe 17 iulie.

Tensiunile din Orientul Mijlociu, unde Statele Unite și Iranul se luptă pentru controlul asuprsa strâmtorii Ormuz continuă, după ce, pentru a 6-a noapte la rând, armata americană a lansat atacuri asupra sudului Iranului.

Președintele american Donald Trump a acuzat joi seară, într-un discurs difuzat la o oră de maximă audiență, China că s-a amestecat în alegerile din 2020 și a semnalat existența unor „vulnerabilități șocante” în sistemul de vot american, relatează BBC. În cadrul declaraţiei sale de 25 de minute de la Casa Albă, Trump a spus că a …

Iranul a afirmat că a lansat vineri noi lovituri asupra unor obiective americane din Golf, după a șasea noapte consecutivă de atacuri ale armatei SUA asupra unor instalații militare iraniene, pe fondul transformării armistițiului de luna trecută într-o serie de atacuri și contraatacuri zilnice, transmite Reuters. Presa iraniană a relatat că cinci poduri au fost …

Folosite zilnic de miliarde de oameni, emojiurile au devenit un adevărat limbaj universal al comunicării digitale și sunt celebrate prin campanii, statistici, concursuri și evenimente online. De ce este sărbătorită pe 17 iulie Ziua Mondială a Emojiurilor (World Emoji Day) a fost inițiată în 2014 de Jeremy Burge, fondatorul platformei Emojipedia, una dintre cele mai importante surse de informații dedicate acestor simboluri grafice. Alegerea datei de 17 iulie nu este întâmplătoare, deoarece aceasta apare pe emoji-ul reprezentând un calendar, devenit între timp unul dintre cele mai recognoscibile simboluri din universul emoji, potrivit worldemojiday.com, platforma dedicată evenimentului. Ajunsă în 2026 la cea de-a 13-a ediție, sărbătoarea este marcată anual prin campanii pe rețelele sociale, evenimente dedicate și World Emoji Awards, competiție care recompensează cele mai populare și mai așteptate emoji introduse în standardul Unicode. Organizatorii îi încurajează pe utilizatori să marcheze momentul distribuind pe rețelele sociale mesajele însoțite de hashtagul #WorldEmojiDay sau chiar comunicând exclusiv prin emoji pe parcursul zilei. Miliarde de emoji sunt folosite în fiecare zi Potrivit statisticilor publicate de organizatori, amploarea fenomenului este impresionantă. Numai pe Facebook Messenger sunt trimise zilnic peste 900 de milioane de emoji fără text, iar în postările de pe Facebook sunt folosite peste 700 de milioane de emoji în fiecare zi. Pe platforma X (fostul Twitter), emoji-ul „Face with Tears of Joy” rămâne cel mai utilizat simbol, cu peste două miliarde de utilizări înregistrate de Emojitracker. Totodată, aproximativ 86% dintre utilizatorii care folosesc frecvent emoji pe această platformă au vârsta de până la 24 de ani, iar 57% sunt femei. Instagram contribuie, la rândul său, la popularitatea fenomenului, jumătate dintre comentariile publicate încă din 2015 conținând cel puțin un emoji. Un fenomen care continuă să evolueze Universul emoji este într-o continuă transformare. În ultimii ani au fost introduse sute de simboluri noi, de la animale și obiecte până la personaje și simboluri care reflectă diversitatea culturală și socială. În fiecare an sunt organizate World Emoji Awards, unde utilizatorii votează cele mai apreciate emoji lansate recent și simbolurile care definesc cel mai bine anul în curs. Un limbaj folosit și în România Și în România, emojiurile au devenit parte integrantă a comunicării cotidiene, fiind prezente în conversațiile din aplicațiile de mesagerie, pe rețelele sociale, în campaniile de marketing și chiar în comunicarea unor instituții sau companii. Specialiștii în comunicare consideră că acestea completează mesajele scrise, transmit mai ușor emoțiile și reduc riscul interpretărilor greșite în conversațiile online. La nivel global, Ziua Mondială a Emojiurilor rămâne una dintre cele mai populare sărbători dedicate culturii digitale, demonstrând că simbolurile grafice au depășit de mult statutul de simplu accesoriu al mesajelor și au devenit un limbaj în sine.

De două ori desemnat cel mai valoros jucător (MVP) al ligii nord-americane de baschet și campion NBA în 2021, Antetokounmpo a fost marele absent din echipa Greciei, învinsă de România la Oradea, în urmă cu două săptămâni, în preliminariile Cupei Mondiale 2027. Despre mutarea la Miami, Antetokounmpo a afirmat că istoria de succes a francizei din Florida a cântărit decisiv în alegerea sa. „Nivelul meu de motivație este de un milion la sută. Când mergi pe holurile arenei și vezi istoria acestui club, jucătorii care au făcut parte din această organizație și ceea ce au realizat, îți dorești să continui această tradiție. Este un loc care vine cu presiune, iar eu dau cel mai bun randament sub presiune”, a declarat starul grec, la conferința de prezentare. Grecul în vârstă de 31 de ani a recunoscut că despărțirea de Milwaukee, unde a evoluat timp de 13 sezoane, nu a fost lipsită de emoții. „Am avut o conversație foarte sinceră cu Pat Riley (n.r. – președintele clubului Miami Heat). I-am spus că, dincolo de imaginea pe care o au oamenii despre mine, sunt și eu om. I-am spus că îmi este puțin teamă, pentru că totul este diferit. După 13 ani într-o singură organizație, este o schimbare majoră, însă simt că aveam nevoie să ies din zona de confort”, a spus el. Antetokounmpo a explicat și decizia de a renunța la emblematicul număr 34, purtat în toată perioada petrecută la Bucks, urmând să evolueze la Miami cu numărul 7. „Numărul 34 înseamnă foarte mult pentru mine și are o istorie specială. Din respect pentru clubul care m-a draftat și pentru cei 13 ani petrecuți la Milwaukee, am decis să las acel număr acolo și să încep un nou capitol”, a adăugat grecul. Pat Riley: „Am adus un Boeing 747” Președintele lui Miami Heat, Pat Riley, a descris transferul drept unul dintre cele mai importante din istoria recentă a clubului. „Am adus un Boeing 747. Este acolo, în vârf, alături de Alonzo Mourning, Dwyane Wade, Shaquille O’Neal, LeBron James, Chris Bosh și Jimmy Butler. Totuși, am sentimentul că este chiar mai special datorită fizicului său, dimensiunii și tuturor lucrurilor pe care le poate face pe teren”, a declarat Riley. Riley a dezvăluit că negocierile pentru transfer au fost aproape de finalizare încă din luna februarie. „A fost nevoie de foarte multe pentru a realiza această mutare. Am acumulat alegeri în draft și jucători tineri pentru a avea un pachet suficient de bun. A fost momentul perfect, iar astfel de tranzacții se fac doar atunci când apare momentul perfect”, a spus el. Miami Heat l-a obținut pe Antetokounmpo într-un schimb cu Milwaukee Bucks, cedându-i pe Tyler Herro, Kel’el Ware, Jaime Jaquez Jr., Kasparas Jakučionis, trei alegeri în primul tur al draftului, dreptul de schimb pentru o altă alegere în primul tur și o alegere în turul al doilea. În plus, l-a achiziționat și pe Bobby Portis, în aceeași tranzacție. Obiectivul: al doilea titlu NBA După ce a ratat play-off-ul în sezonul trecut, Antetokounmpo vede în Miami cea mai bună oportunitate de a reveni în lupta pentru trofeul Larry O’Brien. „Unul dintre obiectivele mele este să câștig încă un campionat. Simt că acesta este cel mai bun drum pentru a reuși. Îmi place presiunea și cred că ea scoate tot ce este mai bun din mine”, a spus el. Pentru Miami, sosirea lui Antetokounmpo schimbă imediat obiectivele francizei, care revine între principalele candidate la titlul NBA.

Sezonul 2026-2027 din SuperLiga României la fotbal va debuta cu o serie de modificări în Legile Jocului, după cum informează site-ul oficial al FRF. Schimbările își propun să crească ritmul de joc și buna desfășurare a partidelor din prima ligă de fotbal a României. Jucătorii înlocuiți au la dispoziție zece secunde pentru a părăsi terenul […] © G4Media.ro.

Administrația Națională de Meteorologie a transmis estimările meteo pentru următoarele patru săptămâni. După un interval mai rece decât normalul perioadei în a doua parte a lunii iulie, temperaturile vor crește din nou, în special în vestul țării, iar ploile vor fi mai puține în multe regiuni la începutul lunii august, transmite Mediafax. 20-27 iulie Valorile […] © G4Media.ro.

Un fenomen rar observat în Oceanul Atlantic, combinat cu un episod puternic de Super El Niño în Pacific, acționează și modifică circulația atmosferică, creând un „scut” care face mai dificilă dezvoltarea...

China a negat acuzaţiile preşedintelui american Donald Trump potrivit cărora ar fi încercat să influenţeze alegerile din SUA şi ar fi obţinut zeci de milioane de înregistrări cu datele alegătorilor americani,...

Aceste bombardamente au început la ora 18:00 GMT şi au ca obiectiv „să continue slăbirea capacităţilor militare iraniene”, a scris armata americană. Confruntările dintre Washington şi Teheran au reînceput pe 7 iulie, după atacuri asupra unor nave din Golf, puse pe seama Iranului. Atacurile desfăşurate de atunci sunt fără precedent de la armistiţiul din aprilie, subminând eforturile diplomatice de a pune un capăt durabil conflictului, scrie Agerpres. Iranul anunţă o serie de explozii în urma unor lovituri în sud. Explozii în oraşul în care se află singura centrală nucleară din ţară (presă) O serie de explozii a zguduit diferite sectoare în sudul Iranului, a raportat joi seară presa de stat, după anunţul Statelor Unite privind o nouă salvă de atacuri, notează AFP. Oraşul-port Bushehr, unde se află singura centrală nucleară din ţară, a fost vizat, conform guvernatorului local, citat de televiziunea de stat, în timp ce „agresiunea inamicului american continuă”. Explozii au fost auzite, de asemenea, în oraşul de coastă Bandar Abbas, scrie Agerpres. Agenţia guvernamentală de presă IRNA a raportat, la rândul său, atacuri în împrejurimile oraşului Ahvaz, unde locuitori speriaţi au povestit pentru AFP că au auzit lovituri intense pentru a doua noapte la rând.

”Sunt mai multe lucruri de spus aici. Un lucru care trebuie spus este că vina principală pentru această situaţie revine Parlamentului. Noi am avut o decizie a Curţii Constituţionale, care trebuia urmată într-un termen constituţional, dacă nu mă înşel, de 45 de zile – în orice caz, un număr de zile prevăzut de Constituţie, trebuia o corecţie legislativă, care nu s-a întâmplat în nişte ani de zile. Acesta este punctul de la care am plecat. Mai departe, Dreptul nu este o ştiinţă exactă. Ce înseamnă actul de justiţie, să pui în balanţă nişte principii de drept. Curtea de Justiţie a avut o opinie, Înalta Curte a avut o opinie. Azi sau ieri, Curtea de Justiţie a Uniunii a venit să clarifice această chestiune. Deciziile Curţii de Justiţie ale Uniunii Europene sunt obligatorii, vor fi respectate în România. Asta este ce pot să spun”, a precizat şeful statului, într-o conferinţă de presă. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit joi că decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de extindere a aplicării prescripţiei în dosarele penale pentru perioada 2014 – 2018 nu este conformă cu dreptul UE. CJUE a mai stabilit că decizia ICCJ privind prescripţia nu se aplică la dosarele aflate pe rol, scrie Agerpres. „Curtea precizează că, având în vedere importanţa pe care o are principiul autorităţii de lucru judecat în dreptul Uniunii, acest drept nu impune repunerea în discuţie a hotărârilor care au dobândit autoritate de lucru judecat şi care au constatat, în aplicarea deciziei din anul 2022 a ICCJ, prescripţia răspunderii penale pentru fraude grave care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii”, a arătat CJUE. Concret, în mai 2022, Curtea Constituţională a dat o hotărâre care reglementa cauzele de întrerupere a termenului de prescripţie în materie penală, care se aplica pentru perioada 2018 – 2022. Ulterior, Instanţa supremă a stabilit mai întâi că decizia CCR se aplică retroactiv până în anul 2014. Problema a fost ridicată la CJUE în dosarul „Lin”, în care au fost date două hotărâri privind prescripţia – Lin I (iunie 2023) şi Lin II (16 iulie 2026). Hotărârea Lin I din 24 iulie 2023 se referea la mai mulţi cetăţeni români condamnaţi la pedepse cu închisoarea pentru evaziune fiscală. Aceştia contestaseră condamnarea lor susţinând că, în temeiul standardului naţional de protecţie referitor la aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile (lex mitior), răspunderea lor penală era prescrisă. Aceşti cetăţeni români se bazau, pe de o parte, pe două decizii ale Curţii Constituţionale a României pronunţate în anii 2018 şi 2022. Aceste decizii invalidaseră o dispoziţie naţională care reglementa cauzele de întrerupere a termenului de prescripţie în materie penală, astfel încât, pe o perioadă de aproape patru ani, dreptul român nu prevăzuse nicio cauză de întrerupere a acestui termen. În hotărârea Lin II, CJUE a stabilit că decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de extindere a aplicării prescripţiei în dosarele penale pentru perioada 2014 – 2018 nu este conformă cu dreptul UE. În replică, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie susţine că a aplicat „întotdeauna cu bună-credinţă” dreptul european în ansamblul său, iar abordarea sa în materia prescripţiei răspunderii penale nu a reprezentat o opţiune între dreptul UE şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

A rift between Fedorov and Commander-in-Chief Oleksandr Syrskyi was apparently at the heart of Zelensky's decision.

The ex-head of Italy's motorway operator Giovanni Castellucci was handed a 12-year term over the 2018 bridge collapse.

Clashes erupted after Israeli settlers attacked the outskirts of the occupied West Bank town of Sinjil.

The UK has appropriated its last working steelworks following fears its former Chinese owners would shut it down.