Christian Schmidt, înaltul reprezentant internațional în Bosnia și Herțegovina, însărcinat cu ghidarea țării către un viitor postbelic stabil, își părăsește funcția. Schmidt, fost ministru și parlamentar german, a deținut această funcție timp de aproape cinci ani. Un purtător de cuvânt al Biroului Înaltului Reprezentant al lui Schmidt a confirmat decizia acestuia, care a fost anunțată duminică dimineață de publicația Oslobodjenje din Sarajevo.

Un avion al companiei Turkish Airlines a luat foc luni, în timpul aterizării pe principalul aeroport din Nepal. Nu s-au înregistrat victime, dar incidentul a dus la închiderea aeroportului.

PNL și USR nu pot conduce țara fără să aibă 51%, spune Alina-Mungiu Pippidi, vorbind și despre erorile Guvernului Bolojan. Nu știu cum au petrecut alții ziua Europei în 2026. Eu am primit, în afară de mesajul Administrației Prezidențiale că s-a anulat ziua Europei, o grămadă de mesaje nesolicitate despre „un an cu Nicușor Dan”. …

România, cu un deficit bugetar uriaș şi cu o inflaţie ridicată, reprezintă pentru analiştii bulgari modelul de „așa nu” economic, România fiind percepută ca o ţară care a amânat reformele până când ajustările au devenit inevitabile. „Dacă guvernul cedează presiunilor şi îşi slăbeşte din nou bugetul pentru a satisface toate revendicările sociale, asta înseamnă că …

Lider la capitolul posesie în ultimele șapte etape din Superliga, cu o medie de 62,3%, FCSB pornește favorită în confruntarea de pe arena Steaua, programată de la ora 21:00. Bucureștenii au pierdut un singur meci pe teren propriu în ultimele opt dispute de campionat, 1-3 cu Universitatea Cluj, înregistrând în rest șase victorii și o remiză. Echipa bucureșteană are și cea mai prolifică ofensivă din play-out în Superliga, cu 61 de goluri marcate până acum, dintre care 34 înainte de pauză. Florin Tănase este principalul om ofensiv al roș-albaștrilor, cu 15 goluri și opt pase decisive în actualul sezon. FCSB încearcă să refacă diferența de 3 puncte față de UTA Arad, în fruntea ierarhiei din play-out. Arădenii au egalat campioana en-titre după succesul cu Csikszereda, de vineri, scor 1-0. De partea cealaltă, Unirea Slobozia urmărește să avanseze de pe locul 15, penultimul, care este direct retrogradabil. Slobozia de află la egalitate de puncte cu FC Hermannstadt, care ocupă locul 14. Unirea Slobozia se remarcă prin eficiența fazelor fixe, 17 dintre cele 38 de goluri fiind marcate în urma acestora. Ialomițenii au suferit 22 de înfrângeri în sezon, 15 fiind la limită. Cele două echipe s-au întâlnit de patru ori în campionat, FCSB având două victorii, Unirea una, iar o partidă încheindu-se la egalitate. Singurul succes al Sloboziei s-a consemnat chiar pe terenul FCSB, în august 2025, scor 1-0. FC Hermannstadt vizează păstrarea speranțelor pentru evitarea barajului În celălalt meci al zilei, programat de la ora 18:00, Metaloglobus întâlnește FC Hermannstadt. Bucureștenii au câștigat doar o singură partidă în ultimele 18 etape de campionat și sunt deja retrogradați în eșalonul secund. FC Hermannstadt vine după un sezon modest în deplasare, cu doar trei victorii externe. Echipa sibiană urmărește să rămână în calcule pentru evitarea retrogradării. Printr-un succes ar reveni la un punct de un loc care i-ar oferi menținerea în Superligă, cu o etapă rămasă de jucat. Partida are și o miză personală pentru jucătorul sibienilor Tiberiu Căpușă, care poate ajunge la 200 de meciuri în prima ligă dacă va fi utilizat. Cele două confruntări directe din sezonul regulat s-au încheiat la egalitate, 2-2 la Sibiu și 1-1 la Clinceni.

Copiii influențează tot mai mult deciziile de cumpărare ale familiei la supermarket. Părinții cedează frecvent cererilor de mâncare nesănătoasă. Concluzia aparține unui studiu făcut pe 1.050 de părinți din Anglia, prezentat recent la Congresul European privind Obezitatea de la Istanbul, conform The Independent. Peste jumătate dintre părinții chestionați (58%) au recunoscut că sunt bătuți la cap frecvent să cumpere produse bogate în grăsimi, sare sau zahăr. În consecință, aproape trei sferturi (72%) au raportat că achiziționează adesea produsele solicitate. Ce produse cer cel mai des copiii Printre cele mai căutate produse s-au numărat înghețata și acadelele (45%), bomboanele și ciocolata (43%), dulciurile și biscuiții (42%). Copiii cu vârste între patru și 11 ani au fost cei mai insistenți. Peste jumătate dintre ei cer verbal produsele, unul din trei le pune direct în coș, iar aproximativ unul din șase indică un display sau o reclamă din magazin. Marketingul alimentar, factor agravant Cercetătoarea Emma Boyland, profesoară la Universitatea din Liverpool, atrage atenția că mediul actual de cumpărare nu îi ajută pe părinți să facă alegeri sănătoase. Ambalajele cu personaje prietenoase și reclamele văzute înainte de cumpărături influențează semnificativ cererile copiilor. Aproape un sfert dintre părinți (23%) au mărturisit că insistențele copiilor îi fac să se simtă supărați, vinovați sau stresați. Studiul semnalează că părinții cu insecuritate alimentară sunt sâcâiți mai frecvent, ceea ce reprezintă o sursă suplimentară de stres.

Mária Gurzó, născută în localitatea Méhkerék, situată la granița dintre România și Ungaria, a depus jurământul în limba română sâmbătă, la Parlamentul din Budapesta, anunță Kronika. Mária Gurzó este deputată a Partidului Tisza, care a câștigat alegerile parlamentare din aprilie. Deputații maghiari a posibilitatea de a depune jurământul în limba minorității etnice cu ocazia ședinței […] © G4Media.ro.

A fost dezvăluită distribuția principală a serialului dramatic „Hamburg Days”, care prezintă începuturile trupei Beatles în orașul german, în contextul în care filmările pentru cele șase episoade au început la Hamburg, München și Liverpool, potrivit Variety. Serialul îi are în distribuție pe Rhys Mannion („It Is in Us All”, „Freud’s Last Session”) în rolul lui […] © G4Media.ro.

O dronă marină ucraineană de tip Magura V5, care avea la bord explozibili și sisteme avansate de comunicații, a fost găsită într-o grotă de pe insula Lefkada din Grecia. Autoritățile elene investighează cazul și analizează mai multe ipoteze, inclusiv o posibilă legătură cu „flota fantomă” a Rusiei.Drona transporta explozibili și avea motorul pornit O descoperire îngrijorătoare a avut loc pe coasta sudică a insulei grecești Lefkada, din Marea Ionică. Un grup de pescari locali a găsit într-o grotă o dronă marină ucraineană de tip Magura V5, potrivit Quotidiano Nazionale, care citează publicația elenă Kathimerini.Autoritățile au deschis o anchetă privind descoperirea făcută joia trecută, iar în investigație este implicat și ministerul Apărării din Grecia.Conform primelor informații, drona a fost descoperită cu motorul încă pornit, transporta exploziili și era echipată cu tehnologii avansate, inclusiv antene și sisteme de comunicații. Pirotehniștii au intervenit pentru dezamorsarea dispozitivelor, au deconectat bateriile și au securizat ceea ce publicația greacă descrie drept „explozibil activ, cu o capacitate utilă de aproximativ 300 de kilograme”.❗Ukrainian 🇺🇦 USV drone spotted in Greece 🇬🇷.A stranded Ukrainian "Magura" type drone was spotted by fishermen off the island of Lefkada in the Ionian Sea.It's worth noting that on March 18th, the Ukrainian Armed Forces carried out a covert operation off the coast of Malta… pic.twitter.com/NFsLGTUoQz— chris papakofopoulos (@christosKoffas) May 8, 2026 Pe rețelele sociale au apărut mai multe imagini și videoclipuri care surprind momentul în care autoritățile grecești remorchează vehiculul spre port.Greek fishermen on the island of Lefkada, discovered a Ukrainian Magura V5 sea drone in a local cave, They towed it to the port of Vasiliki and handed it over to the authorities. It carries 320kg's of high explosive and could have killed every one of them. pic.twitter.com/dXEV2Eqk0Q— Chay Bowes (@BowesChay) May 8, 2026 Autoritățile analizează mai multe ipotezeAnchetatorii încearcă acum să stabilească scopul pentru care era folosită drona navală. Una dintre pistele investigate ia în calcul posibilitatea ca vehiculul să fi fost utilizat în operațiuni de trafic de droguri.Totodată, autoritățile nu exclud nici o posibilă legătură cu atacurile împotriva navelor asociate așa-numitei „flote fantomă” rusești, utilizată pentru transportul petrolului rusesc în încercarea de a evita sancțiunile occidentale.Potrivit BBC, la bordul dronei ar fi fost găsite bilețele scrise de mână în limba ucraineană.Ce este Magura V5Spre deosebire de alte drone navale ucrainene, precum Sea Baby, folosite pentru atacuri asupra navelor ancorate în porturi, Magura V5 a fost proiectată special pentru lovirea țintelor aflate în larg. Vehiculul are o lungime de 5,5 metri și poate atinge viteze de până la 22 de noduri, echivalentul a aproximativ 41 km/h. Drona poate naviga autonom cu ajutorul computerelor și senzorilor de bord sau poate fi controlată de la distanță prin rețele wireless mesh ori sisteme de comunicații prin satelit.În timpul războiului din Ucraina, dronele Magura V5 au fost folosite frecvent de forțele de la Kiev în operațiuni împotriva navelor militare rusești, în special în Marea Neagră. Versiunea modernizată a acestui model este Magura V7, despre care se afirmă că ar putea fi capabilă chiar să scufunde o fregată.

Fostul premier Ludovic Orban a declarat duminică, 10 mai, la Digi24, că nu înțelege de ce președintele Nicușor Dan nu a schimbat șefii SRI și SIE, deși are un an de mandat.Nicușor Dan nu a schimbat șefii SRI și SIE, deși are un an ca președinteOrban a fost întrebat dacă Nicuşor Dan ascultă de cineva sau dacă este influenţat de cineva. „Personal nu cred. Chiar dacă este influenţat de unii sau de alţii, e influenţat fără ca el să vrea să fie influenţat”, a răspuns fostul premier, citat de news.ro.Întrebat cine sunt „unii sau alţii” şi din ce zone provin, Orban a replicat: „Cine trăieşte prin preajma lui, cine are interacţiuni cu el. Cine este abil să strecoare idei şi percepţii în mintea preşedintelui. Cu siguranţă şi din zona serviciilor”.„Aşa, ca să vă dau un titlu, mi se pare cam împachetat domnul preşedinte. De altă parte, că n-ai schimbat nimic în zona serviciilor, eşti bine merci cu Ionescu, prim-adjunct pus acum 10 ani de Hellvig, eşti bine merci cu Pahonţu, eşti bine merci cu ăsta, cum îl cheamă, de la SIE, care te vrea demis insistent încă din primul moment... Gabriel Vlase” a adăugat Ludovic Orban.Reamintim că, deși a fost votat șef al statului pe 18 mai 2025 și a promis încă de atunci schimbări la șefia serviciilor secrete, Nicușor Dan continuă să amâne propunerile către Parlament, fără să respecte niciun orizont de timp fixat chiar de el.În chiar prima conferință de presă în calitate de șef de stat, în iunie anul trecut, Nicușor Dan a spus că este nevoie de un director civil la SRI, instituție care este condusă de un interimar după demisia lui Eduard Hellvig, iar în privința SIE a admis că va schimba conducerea. De atunci, a tot repetat că va face schimbări, dar acest lucru nu s-a întâmplat.La finalul lunii martie a acestui an, Nicușor Dan a refuzat să mai ofere un termen și a amânat nedeterminat propunerile la șefia serviciilor secrete. Acum, odată cu ieșirea PSD de la guvernare și cu demiterea premierului Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură, șefia serviciilor secrete va fi lăsată în plan secund.Ludovic Orban a fost numit pe 6 octombrie 2025 consilier prezidențial al lui Nicușor Dan pe politică internă, dar a fost demis de șeful statului pe 18 noiembrie 2025 pentru două motive principale. El a deranjat fiindcă și-a manifestat nemulțumirea pentru că magistraţii au refuzat tăierea pensiilor speciale. „Acţionează împotriva ordinii constituţionale”, a spus Orban pe 15 noiembrie, la Antena 3. Fostul premier a propus și o soluție: impunerea unui sistem de calcul al pensiilor prin care să dispară pensiile speciale și să rămână doar cele pe bază de contributivitate. A doua declarație făcută de Ludovic Orban care a deranjat a fost că USR și Cătălin Drulă se folosesc de imaginea lui Nicușor Dan în campania pentru PMB.Nicușor Dan s-a gândit la varianta ca șefii SRI și SIE să fie din politică, apoi s-a răzgânditPreședintele nu a exclus la începutul acestui an ca la șefia SRI și SIE să fie numiți politicieni, deși inițial nu dorea acest lucru. „Șefia SRI este esențială pentru președintele Nicușor Dan, care nu mai exclude un politician la șefia Serviciului Român de Informații”, au spus atunci surse din anturajul lui Nicușor Dan pentru Libertatea.Însă, pe 29 ianuarie 2026, Nicușor Dan s-a răzgândit și a anunțat că își dorește totuși ca viitorii șefi de servicii secrete să fie din afara politicii. „Eu cred că cel mai bine este să fie din afara partidelor. În orice caz, trebuie să fie oameni echilibrați, pentru că sunt nişte zone sensibile. Deci oameni echilibraţi, cu maturitate umană, profesională, care să fi relaţionat de-a lungul timpului cu multe medii”, a explicat șeful statului.Postul de director al SRI e liber de 3 ani, Vlase este încă la SIE, iar Pahonțu va rămâne după 20 de ani la șefia SPPÎn iulie 2023, Eduard Hellvig și-a anunțat demisia de la șefia SRI după cel mai lung mandat la conducerea serviciului secret, este vorba despre 8 ani și 4 luni. De atunci, Serviciul Român de Informații este condus de prim-adjunctul lui Hellvig, generalul Răzvan Ionescu, adică de un interimar. Nici fostul președinte Klaus Iohannis și nici fostul președinte interimar Ilie Bolojan nu au numit vreun director la SRI.În privința celorlalte două servicii secrete, Gabriel Vlase conduce Serviciul de Informații Externe (SIE) din 2018, în timp ce Serviciul de Protecție și Pază (SPP) este condus, încă din 2005, de Lucian Pahonțu, general trecut în rezervă în noiembrie 2024, dar care încă este la șefia instituției.Reamintim că Nicușor Dan a spus pe 4 iunie 2025, în prima conferință de presă ținută la Palatul Cotroceni în calitate de șef de stat, că este nevoie de un director civil la SRI, iar în privința SIE a admis că îl va schimba pe Gabriel Vlase. Totuși, Nicușor Dan nu a spus niciun cuvânt atunci despre schimbarea șefului SPP, ci doar că „va avea o evaluare” pentru Lucian Pahonțu. Acea evaluare nu a mai avut loc, iar Pahonțu va conduce în continuare SPP.Mai amintim că Nicușor Dan a făcut o vizită neașteptată la Guvern în timpul unei ședințe de coaliție PSD-PNL-USR-UDMR din august 2025. Surse politice au dezvăluit atunci pentru Libertatea că PSD și PNL nu acceptă propunerile făcute atunci informal de Nicușor Dan, anume Gabriel Zbârcea la șefia SRI și Marius Lazurca la șefia SIE.

Autoritățile din Grecia au intensificat anchetele privind modul în care o dronă încărcată cu explozibil a ajuns în apele din vestul țării.

Mai mulți turiști au povestit pentru BBC că unele hoteluri și resorturi au început să ia măsuri împotriva celor care ocupă șezlongurile cu prosoape încă de la primele ore ale dimineții. Subiectul a atras...

La momentul redactării acestei știri, țițeiul Brent era în creștere cu 3,33%, tranzacționându-se la 104,60 dolari pe baril, în timp ce West Texas Intermediate urcase la 98,62 dolari pe baril, în creștere cu 3,35%. Creșterea a urmat unei postări pe rețelele sociale făcute de Trump duminică seara, în care a descris răspunsul Iranului la propunere drept „total inacceptabil”. Președintele nu a oferit detalii despre răspunsul Iranului, dar a avertizat în repetate rânduri că, dacă nu se ajunge rapid la un acord, următorul pas ar fi o escaladare militară reînnoită. Propunerea iraniană, transmisă duminică dimineața, ar fi cerut încetarea imediată a războiului pe toate fronturile, gestionarea de către Iran a strâmtorii și ridicarea blocadei americane asupra exporturilor iraniene. Aliații SUA din regiune au lăsat clar de înțeles că un control iranian asupra strâmtorii, sau orice formă de taxă, ar fi complet inacceptabile ca rezultat. Într-o postare pe rețelele sociale cu câteva ore înainte de a respinge acordul, președintele Trump a acuzat Iranul că „se joacă” cu SUA prin tactici de tergiversare, sugerând că răbdarea sa în privința negocierilor de pace s-ar putea epuiza. Piețele se vor concentra acum pe vizita lui Trump la Beijing de miercuri, unde discuțiile vor include cu siguranță Iranul și dacă Beijingul își va folosi influența asupra țării pentru a redeschide într-un fel Strâmtoarea Ormuz. Prețurile petrolului rămân semnificativ sub nivelurile de săptămâna trecută, când au apărut pentru prima dată informații despre un posibil acord de pace, și deși există un risc semnificativ de creștere dacă negocierile se prăbușesc complet, speranțele privind o intervenție chineză ar putea limita câștigurile pe termen scurt.

„Tocmai am citit răspunsul aşa-zişilor Ťreprezentanţiť ai Iranului. Nu-mi place deloc — ESTE TOTAL INACCEPTABIL!”, a scris cu majuscule preşedintele american într-un scurt mesaj pe reţeaua sa, Truth Social. La mai bine de o lună de la începutul armistiţiului dintre cei doi beligeranţi, negocierile par mai mult ca niciodată în impas, iar speranţele de soluţionare sunt nebuloase, niciuna dintre părţi nedezvăluind public propunerile sale. După zile de aşteptare, Iranul a anunţat duminică după-amiază că a răspuns planului american, dar fără a oferi detalii. Televiziunea de stat iraniană a relatat doar că răspunsul Teheranului, transmis prin intermediul mediatorului pakistanez, a fost „concentrat pe încheierea războiului (…) pe toate fronturile, în special în Liban, şi pe garantarea securităţii navigaţiei maritime”. Potrivit Wall Street Journal (WSJ), care citează surse familiarizate cu dosarul, propunerea Teheranului prevede o redeschidere treptată a Strâmtorii Ormuz, pe care Iranul a blocat-o de la începutul ostilităţilor pe 28 februarie, şi o ridicare simultană a blocadei navale americane asupra porturilor iraniene. Potrivit cotidianului american, Teheranul este, de asemenea, pregătit să „dilueze” o parte din uraniul său îmbogăţit şi să trimită restul către o „ţară terţă”. Washingtonul şi multe ţări suspectează Teheranul că doreşte să se doteze cu arme nucleare prin îmbogăţirea uraniului, lucru pe care îl neagă, apărându-şi dreptul la energie nucleară civilă.

Five passengers of the MV Hondius will be quarantined in Paris "until further notice", France's prime minister says.

The Russian leader sees potential for Ukraine negotiations, but condemns the West's backing for President Zelensky.

Nairobi's partnership with Paris has sparked criticism, with many worried Kenya's interests will be subordinated.

Russia and Ukraine accuse the other of ceasefire violations.