Planul FIFA de a vinde o parte din imperiul său de afaceri către investitori externi s-a prăbușit în urma unei revolte deschise a oficialilor din lumea fotbalului de pe întreg globul și a unei rupturi majore în rândul conducerii de vârf a FIFA, a relatat vineri ziarul New York Post, citat de Reuters.

Luna august 2026 este una dintre cele mai importante perioade din calendarul ortodox, reunind două dintre cele 12 praznice împărătești: Schimbarea la Față a Domnului și Adormirea Maicii Domnului, alături de alte sărbători de mare însemnătate pentru credincioși.

Donald Trump a glumit vineri pe seama faptului că nu este „deocamdată” ținta Curții Penale Internaționale (CPI), în contextul în care Statele Unite desfășoară o campanie împotriva acestei instituții, îndemnând țările membre să se retragă din instituția cu sediul la Haga, potrivit AFP. „De altfel, nimic nu indică faptul că ar fi pe urmele mele”, …

Primul weekend din august va fi unul canicular, dar chiar și așa nu ai motive de stat în casă. Dacă nu pleci din oraș, poți merge la un festival care mută Armenia pentru trei zile în Grădina Botanică, la un târg de design local, un picnic în Cișmigiu alături de comunitatea din jurul parcului și …

Ziua Națională a Salvamont România a fost instituită oficial în 2024, însă legea nu a făcut decât să ofere recunoaștere oficială unei zile pe care comunitatea salvatorilor montani o sărbătorea de ani buni, luna august fiind considerată „Luna responsabilității pe munte – Luna Salvamont România”. Odată cu vacanțele de vară, traseele montane se umplu de turiști, iar august aduce, de regulă, cel mai mare număr de accidente și cele mai dificile intervenții pentru echipele Salvamont. „În fiecare zi și în fiecare noapte, indiferent de vreme, teren sau dificultatea intervenției, echipele Salvamont sunt pregătite să răspundă oricărui apel de ajutor”, au transmis salvamontiștii în mesajul publicat de ziua lor. Salvarea înseamnă muncă de echipă Dincolo de fiecare intervenție se află însă ani de pregătire. Mii de ore de instruire, exerciții și experiența acumulată în condiții extreme îi pregătesc pe salvamontiști pentru momentele în care fiecare secundă contează. Tocmai de aceea salvatorii muntelui spun că „cea mai valoroasă intervenție este cea care nu mai trebuie făcută”, motiv pentru care investesc permanent în prevenirea accidentelor, educarea turiștilor și întreținerea traseelor și marcajelor. Iar în spatele fiecărei misiuni reușite stă o echipă mult mai mare decât cea pe care o văd pe munte turiștii. Salvamontiștii intervin alături de dispecerii 112, pompieri, echipajele SMURD, serviciile de ambulanță și echipele aeromedicale, pentru ca fiecare persoană aflată în pericol să primească ajutor cât mai repede cu putință. Campania „-1”, un apel la responsabilitate Și în această vară continuă campania națională „-1”, prin care Salvamont își propune reducerea măcar cu unul a numărului accidentelor grave, al intervențiilor, al persoanelor transportate la spital și al victimelor de pe munte. „Poate părea un obiectiv modest”, spun salvamontiștii, dar „în realitate, acel -1 poate însemna un om care se întoarce acasă, un părinte care își îmbrățișează copilul, un copil care își regăsește părinții, o familie care nu primește o veste tragică și prieteni care își revăd camaradul în siguranță”. Adesea, diferența dintre o tragedie și o întoarcere în siguranță acasă stă într- o singură decizie responsabilă, este mesajul campaniei Salvamont. Alegerea unui traseu potrivit nivelului de pregătire, verificarea prognozei meteo, echipamentul adecvat și respectarea regulilor de siguranță pot preveni accidente care schimbă destine. August, luna care pune Salvamont la încercare Salvamont avertizează însă că, de peste 25 de ani, numărul accidentelor montane este într-o continuă creștere și spune că această tendință ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru toți cei care aleg să petreacă timp pe munte. În pragul unui nou august, salvamontiștii amintesc ce a însemnat aceeași perioadă în urmă cu un an: 701 persoane accidentate salvate, 585 de intervenții, 308 persoane transportate la spital și 13 persoane care și-au pierdut viața pe munte. „Aceste cifre nu reprezintă doar statistici. În spatele fiecărui număr se află oameni, familii, speranțe, suferință, emoții și mii de ore de muncă depuse de salvatorii montani pentru ca alții să poată merge mai departe”, transmite Salvamont România. Peste 122 de ani de istorie Salvarea montană organizată în România are o tradiție de peste 122 de ani, iar de 57 de ani funcționează sub denumirea Salvamont. De-a lungul timpului, serviciul s-a dezvoltat într-o structură specializată care intervine în cele mai dificile zone montane și speologice din țară. Astăzi, Salvamont România reunește 40 de servicii publice, 75 de formații operative de intervenție, peste 1.100 de salvatori montani atestați, profesioniști, voluntari și aspiranți, precum și o rețea de peste 150 de baze și posturi de intervenție. În ultimii zece ani, serviciile Salvamont au salvat peste 75.000 de persoane, iar de-a lungul existenței lor au dus la bun sfârșit peste 350.000 de acțiuni de salvare. În slujba celor care aleg muntele „Indiferent de situație, pentru un sfat, o informație sau un ajutor, structurile Salvamont sunt și vor fi în slujba dumneavoastră”, transmite Sabin Cornoiu, președintele Asociației Naționale a Salvatorilor Montani din România, tuturor celor care aleg muntele. Potrivit acestuia, Salvamont are certitudinea că, în munții României, activitatea de salvare montană se poate desfășura cu adevărat „la înălțime”: „cu un nucleu de oameni inimoși, dăruiți meseriei nobile pe care și-au ales-o, cu o organizare din ce în ce mai bună și o bază materială corespunzătoare (…), cu planuri îndrăznețe de dezvoltare a activității pe principii moderne”. Salvamont: Respectați muntele! De Ziua Națională Salvamont România, salvatorii montani transmit același îndemn pe care îl repetă înaintea fiecărui sezon turistic: „Muntele oferă libertate, frumusețe și aventură. Respectați-l, pregătiți-vă cu responsabilitate și lăsați-ne să intervenim doar atunci când este cu adevărat nevoie”, Campania „-1” începe cu fiecare dintre noi, reamintesc salvatorii montani.

Pentagonul își propune să renunțe la conducerea comandamentului militar din Germania care coordonează livrările de armament și instruirea forțelor armate ucrainene, urmând ca această responsabilitate să fie preluată de un alt stat membru NATO, potrivit unei informații publicate vineri de POLITICO. Conform sursei citate, transferul conducerii Grupului de Asistență pentru Securitate – Ucraina (SAG-U) ar urma să aibă loc în cursul anului viitor. Oficialii americani susțin însă că această schimbare nu va afecta sprijinul militar acordat Ucrainei și, totodată, nici ritmul livrărilor de echipamente. Comandamentul SAG-U, cu sediul la Wiesbaden, în Germania, a fost înființat în 2022 pentru a coordona asistența militară oferită Ucrainei, inclusiv livrările de arme și instruirea militarilor ucraineni. Acesta funcționează în paralel cu misiunea NATO de Asistență pentru Securitate și Instruire pentru Ucraina, având un rol extrem de important în coordonarea ajutorului militar occidental. Potrivit informațiilor publicate de POLITICO, conducerea structurii ar putea fi preluată de un ofițer european sau canadian, în timp ce un ofițer american ar urma să rămână implicat în activitate, ocupând funcția de comandant adjunct. Reprezentanții Pentagonului au spus că Grupul de Asistență pentru Securitate – Ucraina a fost conceput încă de la început ca o structură temporară și că această schimbare face parte dintr-un proces prin care aliații europeni își asumă un rol mai important în coordonarea sprijinului acordat Ucrainei. Transferul conducerii ar putea să reducă implicarea Statelor Unite în coordonarea operațională a acestui mecanism. Totuși, nu va pune capăt sistemului prin care statele occidentale continuă să furnizeze sprijin militar Ucrainei.

Zeci de mii de migranți care au trecut granița în micul teritoriu spaniol Ceuta din nordul Africii s-au întors voluntar în Maroc vineri, la o zi după ce afluxul a declanșat haos în orașul nord-african și a reaprins dezbaterea privind imigrația în Europa și nu numai. Cel puțin 57 de migranți au murit, transmite MEDIAFAX. […] © G4Media.ro.

Șeful FIFA, Gianni Infantino, a anunțat retragerea planului de deschidere a asociației către investitori privați, în fața amenințării unui boicot din partea UEFA și a opoziției ferme a confederațiilor asiatice și americane, transmite MEDIAFAX. Planul FIFA de a vinde participații private la viitoarele turnee ale Cupei Mondiale, care a stârnit reacții negative din partea fanilor […] © G4Media.ro.

Rusia a lansat un nou atac cu rachete balistice asupra Kievului în noaptea de 1 august. Explozii puternice au zguduit capitala Ucrainei, iar mai multe cartiere au fost afectate de bombardamente.Explozii în mai multe cartiere din KievPotrivit autorităților ucrainene, cel puțin nouă persoane și-au pierdut viața, iar alte 27 au fost rănite. Printre răniți se află și un băiat în vârstă de 17 ani, conform Kyiv Independent. Este al doilea atac major al Rusiei asupra Kievului în doar 48 de ore.Primele explozii au fost auzite în jurul orei 1:33, ora locală. La scurt timp, Forțele Aeriene ale Ucrainei au avertizat că mai multe rachete balistice lansate de Rusia se îndreaptă spre Kiev.În următoarele două ore au fost raportate alte serii de explozii, în timp ce sistemele de apărare antiaeriană încercau să intercepteze rachetele.Primarul Kievului, Vitali Klitschko, le-a cerut locuitorilor să se adăpostească imediat, avertizând că orașul este ținta unui nou atac.Kyiv. Another night. Another mass murder.💔 Nine civilians murdered in a single night.There are moments when words simply stop existing.This is one of them.russia did this.And the world's inaction helped make it possible. pic.twitter.com/c4PmxqLaDH— UAVoyager🇺🇦 (@CrimeanVoyager) August 1, 2026 Oameni prinși sub dărâmăturiAtacul a provocat incendii și distrugeri în cel puțin patru districte ale capitalei: Solomianski, Șevcenkivski, Holosiivskyi și Darnîțki.Districtul Darnîțki a fost cel mai afectat: „Au fost raportate incendii și daune structurale la o clădire administrativă și o clădire comercială. Într-o altă locație, vehicule au luat foc, iar clădiri rezidențiale au fost avariate. Șapte persoane au fost ucise, iar alte 14 au fost rănite, inclusiv doi copii. Pompierii au stins flăcările”, a relatat Serviciul de Urgență de Stat.Rachetele și resturile acestora au lovit blocuri de locuințe, depozite, o spălătorie auto, o parcare și alte clădiri.Tonight, Russians attacked Kyiv with ballistic missiles, killing 9 people and injuring 27, including 4 children. Another night of terror. pic.twitter.com/onK9UeXjLb— redhead ophelia 🇺🇦🏳️‍🌈 (@redhead_ophelia) August 1, 2026 În districtul Solomianski, o clădire cu cinci etaje a fost avariată, iar un incendiu a izbucnit în curtea imobilului. Evacuarea locatarilor a fost îngreunată, după ce mai multe persoane au rămas blocate.„Oamenii sunt prinşi”, a scris Vitali Klitschko pe Telegram.O situație similară a fost raportată și în districtul Șevcenkivski, unde o clădire s-a prăbușit parțial, iar echipele de intervenție au fost trimise pentru a salva persoanele prinse sub dărâmături.Cel puțin nouă morțiPotrivit celui mai recent bilanț anunțat de autoritățile din Kiev, atacul s-a soldat cu cel puțin nouă morți și 27 de răniți. Toate persoanele rănite au fost transportate la spital.Russian strikes on Kyiv and air defense activity.POV 50.489652, 30.528595@GeoConfirmed pic.twitter.com/PHNSPS88KM— 3BM15 (@3_bm15) August 1, 2026 Autoritățile continuă operațiunile de căutare și salvare, iar numărul victimelor ar putea crește pe măsură ce echipele de intervenție verifică zonele afectate.Acesta este al doilea atac de amploare lansat de Rusia asupra Ucrainei în ultimele 48 de ore, în contextul intensificării bombardamentelor asupra mai multor orașe ucrainene.

Un dosar al DIICOT Caraș-Severin în care au fost aduse acuzații de o gravitate extremă și în care a fost vizată și fosta deputată PSD Luminița Jivan este nefinalizat după șapte ani de la declanșarea anchetei. Între timp, Luminița Jivan și alte două persoane arestate în dosar, Maria Păulescu și Adrian Ionel Panfilescu, au obținut daune morale pentru arestare nelegală.Procurorul DIICOT care instrumentează cazul, Carmen Toader (fostă Vrânceanu), are în palmares și alte dosare cu descinderi spectaculoase, dar fără finalizare în instanță. Carmen Toader a făcut și obiectul unor investigații Rise Project, care au arătat cum procuroarea DIICOT s-a folosit de funcție pentru a ancheta concurenții în afaceri ai soțului său. Dosarul fără precedent al DIICOT Caraș-SeverinÎn 28 februarie 2020, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT) anunța că în Caraș-Severin a fost declanșată o anchetă de amploare care viza constituirea unui grup infracțional organizat al cărui scop era „obținerea unor profituri materiale prin subordonarea cât mai multor instituții publice”. Acuzațiile formulate de DIICOT Caraș-Severin erau deosebit de grave: „constituire de grup infracțional organizat, șantaj, complicitate la șantaj, folosirea influenței ori autorității de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, fals material în înscrisuri oficiale, abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului”.„În luna decembrie 2018, membrii grupului infracțional organizat s-au folosit de posibilitatea numirii unei persoane apropiate la conducerea organizației județene a unui partid politic, în scopul preluării controlului asupra tuturor instituțiilor publice de la nivelul județului Caraș-Severin și asupra altor unități publice, care dispun de fonduri financiare importante, în scopul însușirii sumelor de bani prin contracte de servicii și lucrări executate parțial sau fictiv”, mai acuza DIICOT Caraș Severin.Potrivit acelorași acuzații, „pentru preluarea controlului asupra instituțiilor publice din județul Caraș Severin, grupul infracțional urmărea schimbarea din funcții a șefilor acestor instituții publice și înlocuirea acestora cu persoane obediente sau apropiate de liderii grupării”.Cine este procuroarea DIICOT care a declanșat anchetaRise Project a dezvăluit că ancheta a fost declanșată de procurorul Carmen Vrânceanu în anul 2019, pe ultima sută de metri a „domniei” lui Liviu Dragnea. Sursa citată arată că, intrat în conflict cu Liviu Dragnea, baronul PSD Ion Mocioalcă, ajuns între timp vicepreședinte al Curții de Conturi, a părăsit partidul în decembrie 2018 pentru a se alătura Pro România (condus de Victor Ponta).Carmen Toader (fostă Vrânceanu). Sursa foto: pagina personală de FacebookDupă „dezertarea” lui Mocioalcă, șefia PSD Caraș-Severin a fost preluată de Luminița Jivan, sprijinită direct de Liviu Dragnea. „Funcția de președinte al Organizației Județene a PSD Caraș-Severin a devenit vacantă ca urmare a demisiei inopinate a fostului președinte Mocioalcă Ion, fapt ce a generat un vid de putere, întrucât demisia a venit ca un act neașteptat. (…) Grupul infracțional a văzut în acest vid de putere o oportunitate pentru preluarea conducerii organizației județene a PSD Caraș-Severin și folosirea acestei funcții pentru promovarea unor interese personale ale unor oameni de afaceri”, nota procuroarea DIICOT într-unul din documentele de la dosarul în care 16 persoane au fost puse sub acuzare.Printre cei chemați la audieri s-a numărat și Codrin Ștefănescu, secretar general al PSD, în perioada respectivă.Arestați de concubinul nașei procuroarei În 2020, deputata Jivan și-a încheiat cariera de parlamentar și a devenit consilieră a proaspătului președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca. Din această postură, în anul 2021, în dosarul deschis de DIICOT în 2019, la adresa Luminiței Jivan s-au adăugat acuzații noi. Potrivit Rise Project, de data aceasta, Jivan era învinuită că a făcut presiuni asupra șefei Direcției Județene de Drumuri Caraș-Severin, Maria Păulescu, pentru a direcționa fonduri către omul de afaceri Paul Armașu. În decembrie 2021, DIICOT a cerut și a obținut arestarea preventivă a Luminiței Jivan, a Mariei Păulescu și a soțului acesteia, Adrian Ionel Panfilescu.Măsura a fost aprobată de judecătorul Petru Rustin Ciasc, fost președinte al Tribunalului Caraș-Severin și, ulterior, președinte al Secției Penale din cadrul acestei instanțe. Partenera de viață a lui Ciasc era, la acel moment, fosta judecătoare Gabriela Stuparu, nașă a procuroarei Carmen Toader, care ceruse arestarea. Stuparu se pensionase în 2017, iar în ianuarie 2020 devenise membră PSD. A fost aleasă, în același an, în funcția de consilier județean în Caraș-Severin. În vara lui 2022, Stuparu a cerut ordin de restricție împotriva lui Ciasc, invocând violența domestică, potrivit presei locale. Puși în libertate de Curtea de Apel TimișoaraÎn cadrul investigației „Clanul din Banat care sufocă încet justiția”, Rise Project a arătat că Jivan, Păulescu și Panfilescu au contestat măsura preventivă la Curtea de Apel Timișoara, care i-a pus în libertate. Unul dintre argumentele judecătorilor care au revocat trimiterea în arest a celor trei a fost că „încheierea pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la tribunal nu este motivată”. „Se observă că în cuprinsul încheierii contestate a fost preluată în întregime propunerea de arestare preventivă formulată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Caraș-Severin, după care judecătorul de drepturi şi libertăţi, trecând la analiza acesteia, a enunţat doar unele articole din Codul de procedură penală care reglementează măsura arestării preventive, precum şi unele principii care se desprind din jurisprudenţa CEDO, fără a analiza în concret niciuna din acuzaţiile aduse inculpaţilor prin prisma existenţei unor probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că au săvârşit infracţiunile pentru care se solicită arestarea preventivă”, au arătat judecătorii care au dispus punerea în libertate a celor trei.Magistrații Curții de Apel Timișoara au mai subliniat că în propunerea de arestare „nu se arată în niciun fel cum ar fi urmărit inculpata (n.r. Luminița Jivan) să delapideze sumele de bani, procurorul acuzând-o la modul generic că ar fi urmărit alocarea sumelor de bani nejustificate către primarii agreaţi de ea din cadrul PNL, uşor de redirecţionat către oamenii de afaceri din anturajul ei, însă această acuzaţie generală nu poate fi încadrată juridic ca o infracţiune”.Daune morale pentru arestare nelegalăMai întâi Luminița Jivan, apoi Maria Paulescu și Adrian Ionel Panfilescu au dat în judecată statul român (prin Ministerul Finanțelor), cerând daune morale pentru cele șapte zile de arestare nelegală. Fosta deputată a obținut câștig de cauză în instanță, statul român fiind obligat să îi achite daune morale de 35.000 de lei. „Arestarea nelegală a apelantei reclamante pe o perioadă de 7 zile a cauzat acesteia un prejudiciu moral, ținând cont inclusiv de faptul că în acest timp a planat asupra sa suspiciunea că s-ar face vinovată de infracţiunile reproşate în propunerea de arestare, fiind afectate, în mod implicit, acele atribute ale persoanei care influenţează relaţiile sociale - onoare, reputaţie, precum şi pe cele care se situează în domeniul afectiv al vieţii umane - relaţiile cu prietenii, apropiaţii, toate concretizându-se în suferințe pe plan moral”, se arată în motivarea deciziei pronunțate de Curtea de Apel Timișoara.Judecătorii au mai arătat că pe parcursul celor șapte zile petrecute în arest „reclamanta a resimţit inconveniente de ordin fizic datorate pierderii confortului avut în stare de libertate şi a îngrădirilor avute pe perioada arestului inerente sistemului penitenciar”.În 20 februarie 2026, Curtea de Apel Timișoara a pronunțat sentința definitivă și în dosarul în care Maria Păulescu și Adrian Ionel Panfilescu au cerut daune morale, acordându-le fiecăruia câte 30.000 de lei daune morale.Anchetată după ce a cerut o expertizăÎn total, 95.000 de lei daune morale (în jur de 19.000 de euro), preț achitat din banii noștri, după o demonstrație de forță a DIICOT Caraș-Severin. Nu forță în slujba cetățenilor, ci forță de intimidare, după cum au perceput-o cei trei inculpați. Păulescu a declarat pentru Rise Project că ancheta DIICOT în cazul său a coincis cu o expertiză pe care a solicitat-o la o lucrare efectuată de firma lui Ion Bejeriță, persoană cu care soțul procuroarei, Cătălin Vrânceanu, a avut afaceri comune. „La un moment dat, ea (n.red .- Carmen Vrânceanu) a recunoscut că, din cauza carotelor (n.red. – probe cilindrice luate din asfalt pentru analize) pe care le-am făcut cu Universitatea, sunt acolo (n.r. – audiată). Mi-au dat altă declarație să semnez. Am refuzat. Mi-a strigat, m-a umilit. Am cerut să-mi dea documentele (n.r. – ridicate la percheziție) ca să pot scrie. Mi-a dat o parte, iar apoi, când a văzut ce documente am, a închis plicul”, a declarat Păulescu, pentru Rise Project. Dosarul zace de șapte ani în sertarele DIICOTSurse apropiate cazului au declarat că de ani de zile în ancheta deschisă în 2019, care îi vizează pe Păulescu, Jivan și Panfilescu, nu s-a mai făcut nimic, dar dosarul nici nu a fost închis. De altfel, Rise Project a arătat că, în 2022, fostul președinte al CJ Caraș-Severin, Romeo Dunca, reclama tergiversarea acestui dosar. DIICOT, prin procurorul Alex Florența, pe atunci șef al Secției de Combatere a Criminalității Organizare, a răspuns că a fost recomandată „prioritizarea acestui dosar, prin efectuarea cu ritmicitate a actelor de urmărire penală”.  „În curs de soluționare”, dar la secretPrintr-o cerere transmisă DIICOT, Libertatea a cerut să comunice stadiul dosarului care vizează cele trei persoane pentru care au fost acordate daune morale pentru arestare nelegală (73/D/P/2019) și când s-au făcut ultimele acte de urmărire penală în acest caz. DIICOT a transmis că „dosarul este în curs de soluționare”, iar din acest motiv nu pot fi furnizate alte informații decât cele făcute publice prin comunicatele de presă. DIICOT a invocat articolul din Legea privind liberul acces la date de interes public, care spune că „se exceptează de la accesul liber al cetățenilor informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori se pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare”. Alte dosare în care procuroarea Vrânceanu a făcut spectacolDosarul Jivan/Păulescu/Panfilescu, deschis în 2019, nu este singurul instrumentat de procuroarea Carmen Toader (fostă Vrânceanu) care a debutat cu descinderi spectaculoase și care s-a „fâsâit” pe parcurs. Un exemplu este dosarul de trafic de migranți în care DIICOT Caraș-Severin a făcut descinderi spectaculoase în iunie 2024. În acest dosar, au fost vizați, printre alții, Dan Vasile, fost polițist la „Doi și-un sfert” - devenit om de afaceri în domeniul importului de forță de muncă, și Sorin Gabriel Tivadar, fondator al grupului Mecler și politician PSD. Și acest dosar este în lucru, iar surse apropiate dosarului au declarat că ancheta se realizează într-un ritm „infernal”, cu „1-2 audieri pe an”. Ancheta în acest caz s-a suprapus cu o investigație Rise Project pe tema traficului  de migranți. Pentru că personajele investigate de DIICOT apar și în investigația Rise Project, procuroarea Vrânceanu a emis o ordonanță prin care a cerut redacției să „predea” „datele aflate în posesia sau sub controlul său care au stat la baza materialelor jurnalistice”. Rise Project a făcut publică ordonanța DIICOT și a reclamat „acțiunea abuzivă” a procuroarei Vrânceanu. O zi mai târziu, șeful Biroului DIICOT Caraș-Severin, Adrian Stamatin, a dispus infirmarea ordonanței emise de Carmen Vrânceanu, invocând vicii de procedură. Un alt dosar în care procuroarea Vrânceanu a făcut spectacol a „bubuit” în octombrie 2025. DIICOT Caraș-Severin a făcut aproape 60 de percheziții, acuzând constituirea unei grupări de contrabandă cu aur, vizați de anchetă fiind inclusiv șefa DGA Timiș, Mihaela Ianăș și adjunctul IPJ Timiș, Florin Bolbos. Șase persoane, inclusiv șefa DGA, au fost duși de DIICOT la arestare, dar toți au fost lăsați de judecători în libertate. Mai mult decât atât, lui Florin Bolbos, pus sub control judiciar, i-a fost ridicat și controlul judiciar.„Client” al procuroarei Vrânceanu a fost și fostul primar al comunei Pojejena, contrabandistul de țigări Omer Radovancovici, supranumit și „Prințul Clisurii”. Acuzat de trafic de minori, arestat timp de șapte zile într-un dosar DIICOT, dar pus ulterior în libertate de Curtea de Apel Timișoara, Radovancovici a obținut daune morale de 35.000 de lei pentru arestare nelegală. Spre deosebire de cazul Luminiței Jivan, acest dosar a fost trimis în judecată la finalul anului 2025, după doi ani de cercetări.  Rechizitoriul a fost validat de Tribunalul Caraș-Severin, contestația din faza camerei preliminare fiind pe rolul Curții de Apel Timișoara.  DIICOT refuză să comunice situația controalelor la structura teritorială Caraș-SeverinÎn raportul de activitate al DIICOT pentru anul 2024 (pagina 109) este menționată „demararea unui control tematic la nivelul întregii direcții, în vederea asigurării unui nivel ridicat de calitate a actelor întocmite, a unui standard de probațiune unitar la nivelul direcției și respectarea unei durate rezonabile a procedurilor judiciare”. În baza acestor mențiuni, Libertatea a cerut DIICOT să comunice ce înseamnă „durata rezonabilă a procedurilor judiciare” și care este durata rezonabilă a acestor proceduri. De asemenea, Libertatea a cerut DIICOT să arate câte controale de verificare a calității actelor întocmite și a respectării duratei rezonabile a procedurilor judiciare au fost efectuate în perioada 2020 - 2025 la nivelul DIICOT Caraș-Severin și care au fost rezultatele acestor verificări. În răspunsul trimis ziarului, DIICOT a transmis că informațiile cerute exced Legii 544/2001, privind liberul acces la informații de interes public, astfel de informații intrând în categoria consultațiilor juridice oferite de avocați.   „În practica judiciară (Hotărârea nr. 77/2002 din 04/02/2022 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, Hotărârea nr. 417 din 15.02.2023 pronunțată de Curtea de Apel București) s-a statuat, în mod constant, că informațiile de interes public trebuie să aibă caracter determinat, adică să fie identificabile în concret”, a transmis DIICOT la solicitarea Libertatea. În același răspuns, se mai arată că „demersurile avute în vedere de o autoritate publică, luarea de măsuri sau justificarea unor decizii nu constituie informații de interes public dintre cele supuse comunicării, de vreme ce nu au caracterul concret cerut de lege pentru astfel de informații”. „Precizăm totodată, că potrivit art. 233 din Legea 303/2002, procurorii nu pot îndeplini activități care, potrivit legii, se realizează de avocat. În consecință, nu vă putem oferite consultațiile juridice solicitate la punctul 5.b din cerere (n.r. care se referă la numărul de controale efectuate în perioada 2020-2025 la nivelul DIICOT Caraș-Severin)”, a mai transmis DIICOT pentru Libertatea. 

România ocupă primul loc în clasamentul mondial al consumului de alcool, potrivit datelor centralizate pentru anul 2022, cele mai recente disponibile în 2026. Consumul mediu este estimat la 17,1 litri de alcool pur...

Înghețata all-you-can-eat este o tendinţă care a luat aploare în această vară în întreaga Europă. Astfel în ţări precum Italia, Spania sau Germania, îngheţata poate fi mâncată fără limite în...

„În urma unei evaluări ample a oportunităților de piață, a cerințelor tehnice și a infrastructurii regionale, Curium a identificat o locație preferată în regiunea Cluj-Napoca și un partener local preferat. Activitățile pregătitoare sunt acum în desfășurare pentru a sprijini următoarea etapă a proiectului”, se arată într-un anunț al companiei. Un ciclotron este un tip de accelerator de particule de dimensiuni reduse, care este utilizat în medicină pentru producția de substanțe radioactive folosite în diagnosticarea și tratarea cancerului. Curium Pharma este deținută de fondul de investiții CapVest Partners, care mai deține și producătorul german de medicamente STADA, prezent cu o fabrică de medicamente la Turda. CITEȘTE ȘI Cea mai mare tranzacţie din sănătate în Europa, în 2025: producătorul german de medicamente generice Stada, cu o fabrică la Turda, preluat de firma de private equity CapVest Capacitatea suplimentară de producție este destinată să consolideze furnizarea de servicii pentru imagistica PET, să îmbunătățească accesul pacienților la proceduri de diagnostic avansat și să sprijine dezvoltarea continuă a serviciilor de medicină nucleară în nordul României și pe piețele învecinate. „Prin investiția în capacități suplimentare și prin colaborarea strânsă cu partenerii locali și actorii din domeniul sănătății, ne propunem să susținem un acces mai sigur la imagistica PET și să ajutăm la avansarea îngrijirii diagnostice pentru pacienți”, spune Ciril Faia, CEO Curium International. Curium a intrat pe piața din România anul trecut, prin achiziția Monrol, a confirmat compania pentru Economica.net. Valorea investiției nu a fost făcută publică. Turcii de la Monrol erau deja prezenți pe plan local de 15 ani cu o unitate în Pantelimon. Anul trecut, Curium România a realizat afaceri de 36,2 milioane de lei, în creștere cu peste 20% față de 2024, și a realizat un profit de peste 19,3 milioane de lei.

Compania greacă a încheiat două acorduri cu EDP Renewables Polska Sp. z o.o. și EDP Renewables Polska HoldCo S.A., afacere care potrivit societății reprezintă un pas important spre implementarea noului plan strategic de creștere pentru perioada 2026–2030, care prevede un program dinamic de investiții de 24 de miliarde de euro, ce include ținte pentru un nivel de capacități aproape dublu față de cel actual. Intrarea strategică pe piața poloneză consolidează și mai mult poziția de lider a grupului PPC în întreaga regiune și pune bazele creării unei platforme regionale integrate de energie curată, care se întinde de la Grecia până în Europa Centrală și Sud-Est. În același timp, sporește diversificarea geografică și tehnologică a portofoliului de producție al Grupului, reducând riscul operațional și maximizând valoarea portofoliului. Noul portofoliu „verde” din Polonia Portofoliul achiziționat se caracterizează printr-o diversificare tehnologică ridicată și un profil excepțional de venituri, toate proiectele având o durată de viață operațională estimată de 35 de ani. Portofoliul include: Proiecte eoliene operaționale (130,5 MW): Trei parcuri eoliene operaționale situate în Ilza (54 MW), Tomaszów (46,5 MW) și Poturzyn (30 MW), cu factor de capacitate ridicat, de până la 33%. Proiecte solare funcționale (44,9 MW): Două parcuri solare situate în Pakoslaw (25,1 MW) și Recz (19,8 MW). Aceste proiecte oferă o protecție puternică împotriva volatilității prețurilor la electricitate, beneficiind de contracte pe termen lung cu preț fix în primii ani de funcționare. Proiecte aflate în dezvoltare pe racorduri comune la rețea (101,9 MW): Două proiecte solare, Ilza CP (50,9 MW) și Tomaszów CP (51,0 MW), sunt așteptate să devină operaționale în 2029. Aceste proiecte vor utiliza modelul de tip cable pooling, împărțind aceeași infrastructură de conectare la rețea ca parcurile eoliene existente. Această tehnologie permite utilizarea optimă a capacității rețelei, reduce constrângerile de conectare la rețea și oferă sinergii semnificative prin profilurile complementare de generare ale energiei eoliene și solare. Finalizarea tranzacțiilor este condiționată de îndeplinirea pre-condițiilor uzuale pentru tranzacții de acest tip, inclusiv, printre altele, obținerea aprobărilor necesare din partea autorităților de supraveghere relevante. Piața energetică poloneză Polonia este una dintre cele mai dinamice piețe de energie curată din Europa, înregistrând o rată medie anuală impresionantă de creștere a energiei regenerabile, de peste 17% în perioada 2016–2025. Țara implementează un program ambițios de tranziție energetică, vizând să atingă un grad de peste 50% al producției de energie electrică din surse regenerabile până în 2030. În același timp, introducerea cadrului legal inovator pentru racordarea la rețea de tip pooling, din 1 octombrie 2023, creează un mediu excepțional de atractiv și sigur pentru investiții moderne, la scară largă, care optimizează infrastructura rețelei. „La doar câteva zile după ce am anunțat intrarea noastră pe piața maghiară, astăzi anunțăm extinderea noastră pe piața poloneză foarte promițătoare, făcând un alt pas major în implementarea strategiei noastre pentru următoarea fază de creștere a grupului PPC în Europa Centrală și Sud-Est. În cadrul noului nostru plan strategic până în 2030, vizăm piețe cu potențial ridicat precum Ungaria, Polonia și Slovacia, cu obiectivul de a dezvolta 2,2 GW de proiecte de energie regenerabilă și stocare. Prin achiziționarea acestui portofoliu extrem de echilibrat de 277,3 MW, integrăm active valoroase în portofoliul nostru, extinzând în același timp amprenta noastră geografică”, a declarat Konstantinos Mavros, CEO adjunct al grupului PPC pentru surse regenerabile. Accelerarea extinderii în Europa Centrală și de Sud-Est Pentru a valorifica oportunitățile semnificative din întreaga regiune, Grupul PPC își accelerează creșterea, vizând dublarea capacității totale instalate la 24,3 GW până în 2030, de la 12,4 GW în 2025. Acest lucru va fi realizat prin accelerarea ritmului de adăugare de noi capacități la 2,4 GW pe an, în principal în domeniul surselor regenerabile, generării flexibile și stocării. Extinderea în Polonia reprezintă creșterea geografică naturală a grupului după poziția de lider în Grecia și România, în timp ce un plan amplu de investiții este în curs de dezvoltare și pe celelalte piețe în care operează, inclusiv Italia, Bulgaria, Croația și Ungaria. Până în 2030, 45% din capacitatea instalată a Grupului va fi localizată în afara Greciei, susținută de un mix energetic echilibrat care cuprinde toate tehnologiile moderne de generare (solar, eolian, hidroelectric, gaze naturale) și stocarea energiei, asigurând atât diversificarea geografică, cât și tehnologică.  

Spain said most had returned to Morocco by Friday evening, as Italy suspended its Schengen agreement on free movement with Madrid.

Romania, Bulgaria and Serbia are also grappling with the effects of a series of prolonged heatwaves and low rainfall.

Humala and his wife were sentenced to 15 years last year after being convicted of money laundering.

Houthis say Red Sea route remains free to use, pushing back on report of new shipping fees.