Tipul de alcool consumat ar putea influența riscul de deces prematur, potrivit unui nou studiu realizat pe peste 340.000 de persoane. Cercetătorii au descoperit diferențe importante între consumul de bere, vin și băuturi spirtoase, inclusiv în ceea ce privește mortalitatea provocată de cancer și de bolile cardiovasculare.

Franţa a declarat marţi că entitatea GlobUs, prezentată ca un club internaţional de experţi, este o „faţadă” care permite „desfăşurarea de operaţiuni de manipulare a informaţiilor şi de ingerinţă politică” în Africa, în beneficiul Rusiei, relatează AFP.

Reprezentanții BYD au transmis Profit.ro că Stella Li, mâna dreaptă a lui Wang Chuanfu, CEO-ul BYD, va veni vineri, 30 octombrie, la București, pentru „o întâlnire importantă”. BYD se află în această perioadă într-o intensă căutare de soluții pentru construirea a cel puțin încă o fabrică de automobile în Europa, pentru a putea produce mașini …

Candidatul prezidențial învins al Braziliei, Flávio Bolsonaro, a ajuns în SUA în ciuda faptului că poliția i-a anulat pașapoartele. Senatorul nu a respectat ordinul Curții Supreme a Braziliei de a preda documentele de călătorie, anunță BBC. Potrivit presei britanice, Bolsonaro ar fi decolat de pe un aeroport de graniță din Argentina, deși oficialii acestei țări …

Informația a fost confirmată pentru Reuters de trei surse familiarizate cu situația. Un oficial de rang înalt al Departamentului de Stat american a declarat că Flavio Bolsonaro și familia sa vor primi vize și vor putea intra în Statele Unite. Potrivit unei persoane apropiate familiei, politicianul ar fi ajuns în Florida. Locul exact în care se află el, soția și cele două fiice nu era cunoscut. Curtea Supremă îi ceruse să predea pașapoartele Luni, 26 octombrie, Flavio Bolsonaro a primit un termen de 24 de ore pentru a preda pașapoartele autorităților. Decizia a fost luată în cadrul unei investigații privind presupuse fapte de spălare a banilor, acuzații pe care politicianul le respinge. În hotărârea Curții Supreme a fost invocat riscul ca Bolsonaro să fugă din țară și resursele financiare importante de care dispune. După expirarea termenului, pașapoartele acestuia au fost anulate, potrivit unor surse apropiate anchetei. Cu numai o zi înainte, senatorul declarase că nu intenționează să părăsească Brazilia și că își va apăra nevinovăția. „Nu m-am gândit niciodată să plec din țară”, susținuse el. Cum a reușit să iasă din Brazilia? Aceasta este una dintre principalele întrebări la care autoritățile braziliene încearcă să răspundă. Un oficial de rang înalt al Poliției Federale a declarat pentru Reuters că Flavio Bolsonaro nu a părăsit țara printr-un punct obișnuit de control al imigrației. Deocamdată, nu se știe ce traseu a urmat sau cum a ajuns în Statele Unite în condițiile restricțiilor impuse de instanță. 24 octombrie 2026, Brazilia, Rio de Janeiro: Susținători ai candidatului prezidențial de dreapta din Brazilia, senatorul Flavio Bolsonaro, participă la ultimul său miting de campanie înaintea turului decisiv al alegerilor prezidențiale împotriva președintelui Luiz Inacio Lula da Silva. Foto: Philipp Znidar/dps/dpa Plecarea sa i-a surprins inclusiv pe apropiații politici. Rogério Marinho, coordonatorul campaniei electorale, a declarat că discutase cu Bolsonaro despre preluarea conducerii opoziției, având în vedere cele aproximativ 60 de milioane de voturi obținute. Lula îl critică, iar Trump contestă alegerile Flavio Bolsonaro a pierdut scrutinul prezidențial de duminică, 25 octombrie, în fața actualului președinte, Luiz Inácio Lula da Silva. Deși era considerat favorit, candidatul de dreapta a fost învins și nu și-a recunoscut oficial înfrângerea. Partidul său Liberal a acceptat însă victoria lui Lula. Președintele brazilian a calificat plecarea adversarului drept rușinoasă și a afirmat că acesta ar fi trebuit să rămână în țară pentru a-și demonstra nevinovăția. La Washington, Donald Trump a pus sub semnul întrebării corectitudinea scrutinului brazilian, sugerând, fără a prezenta dovezi, că alegerile ar fi fost fraudate. Administrația sa este acuzată de Lula că sprijină familia Bolsonaro în încercarea de a reveni la putere. Flavio Bolsonaro urmează traseul tatălui său Situația amintește de plecarea fostului președinte Jair Bolsonaro în Statele Unite după înfrângerea electorală din 2022. Acesta s-a întors ulterior în Brazilia și a fost condamnat la 27 de ani de închisoare pentru implicarea într-un complot de lovitură de stat. Flavio Bolsonaro riscă să își piardă imunitatea parlamentară în februarie 2027, când îi expiră mandatul de senator. Autoritățile braziliene nu au anunțat deocamdată dacă vor solicita extrădarea sa sau dacă vor lua alte măsuri în urma plecării din țară.

Noua evaluare, care nu a fost făcută publică oficial de Departamentul Apărării, arată amploarea costurilor unui conflict despre care președintele Donald Trump estimase inițial că va fi de scurtă durată, scrie Reuters. În iulie, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, evaluase costurile războiului la 37,5 miliarde de dolari. Noua cifră indică o creștere de cel puțin 9,5 miliarde de dolari. Peste 29 de miliarde de dolari, necesare pentru înlocuirea muniției Cea mai mare parte a costurilor estimate este legată de armamentul utilizat în operațiunile militare. Potrivit datelor Pentagonului, peste 29 de miliarde de dolari ar fi necesare pentru înlocuirea munițiilor consumate în război. Strategia inițială a administrației Trump a presupus folosirea unor rachete de precizie costisitoare pentru distrugerea sistemelor de apărare iraniene. Ulterior, armata americană intenționa să utilizeze mai multe bombe convenționale, inclusiv muniții ghidate JDAM, disponibile în cantități mai mari și mai puțin costisitoare. Atac al SUA cu rachete în Larmerd, Iran. Sursa foto: X Alte peste șase miliarde de dolari ar fi necesare pentru înlocuirea echipamentelor militare pierdute, inclusiv aeronave și numeroase drone. Estimarea include și cheltuieli operaționale precum zborurile militare și sprijinul pentru operațiunile cibernetice. Costurile ar putea fi mult mai mari Un element important lipsește din calculul prezentat de Reuters: cheltuielile necesare reparării bazelor americane avariate de atacurile iraniene cu rachete și drone. Documentele analizate nu arată clar dacă aceste pagube, potențial foarte costisitoare, au fost incluse în evaluarea de peste 47 de miliarde de dolari. Prin urmare, suma nu trebuie considerată un bilanț financiar definitiv al războiului. Conflictul a început în februarie 2026, printr-o ofensivă comună americano-israeliană împotriva Iranului. Armistițiul din aprilie a permis însă Teheranului să recupereze o parte din echipamentele aflate în depozite subterane și să reactiveze sisteme de apărare, rachete și drone. Trump ia în calcul reluarea luptelor după alegerile din SUA Președintele american a impus ulterior o blocadă navală asupra Iranului, încercând să limiteze veniturile obținute de Teheran din exporturile de petrol. Trump a lăsat deschisă posibilitatea reluării operațiunilor militare după alegerile pentru Congres, programate pe 3 noiembrie. Oficiali americani citați anonim de Reuters afirmă că Pentagonul pregătește scenarii pentru reluarea luptelor de mare intensitate, dacă va primi ordinul. Creșterea costurilor războiului vine într-un moment politic dificil pentru republicani, care dețin majorități fragile în ambele camere ale Congresului. Conflictul și efectele sale asupra prețurilor energiei au afectat popularitatea lui Trump și sprijinul pentru candidații republicani. Pentagonul nu a răspuns imediat solicitării presei de a comenta noua evaluare financiară.

Aproape jumătate de secol prins între ghețuri, apoi întoarcerea în vale și o degustare de-a dreptul incredibilă: în Alpii din Zillertal, la granița dintre Austria și Tirolul de Sud, un butoi de bere dispărut în anii ’70 a reapărut la altitudine mare, transformându-se într-un fragment de istorie a Tirolului de Sud, relatează Corriere della Sera. […] © G4Media.ro.

Topirea accelerată a ghețarilor din Dolomiți a scos la iveală, în această vară, un depozit de muniție neexplodată din Primul Război Mondial, relatează The Guardian. Armata italiană a anunțat că a recuperat și neutralizat aproximativ 250 de dispozitive explozive, inclusiv obuze de artilerie italiene și bombe de mortier de fabricație franceză. Muniția datează din perioada […] © G4Media.ro.

Elevii se pregătesc să revină la cursuri după vacanța de toamnă, iar părinții vor să știe când începe școala după vacanța de toamnă 2026 și cât timp mai au copiii de învățat până la următoarea...

Niciunul dintre blocuri nu ar avea suficiente mandate pentru majoritate

Romanians are the most confident in Europe that they will repay their mortgage early: 62% of people with a mortgage expect to repay it ahead of schedule, compared with the European average of just 25%, according to the latest REMAX Europe study on housing trends. Romania’s residential market stands out for its high level of stability and attachment to homeownership. Around 77% of Romanians own the home they live in, one of the highest percentages in Europe. Of these, 68% view their current home as a “forever home,” meaning a place where they intend to stay long term, while 50% are optimistic about the overall outlook for the real estate market, 16% above the European average, according to the study. However, only 44% of Romanians feel comfortable with their current housing expenses. “The fact that almost two-thirds of Romanians with a mortgage want to repay it ahead of schedule says a lot about our relationship with debt. For most Romanians, a home is a lifetime investment, and a mortgage is an obligation they want to get rid of as quickly as possible. The experience of recent years, with rising interest rates and monthly payments changing from one month to the next, has reinforced this caution,” said Răzvan Cuc, president of REMAX Romania. For non-homeowners in Romania, access to a first home remains the main goal: 47% of those who do not own a property primarily want to become homeowners. However, 26% believe they will never buy a home, while 17% have considered emigrating as an alternative to high housing costs. Around 87% of Romanians meet friends or family at least once a month, while 69% also socialize frequently with their neighbours. Moreover, 46% say they know their neighbours well, above the European average. This preference for direct relationships is also reflected at the family table: only 4% of Romanians admit to using their mobile phones during family meals, the lowest percentage in Europe. Across Europe, housing has become a structural pressure with direct effects on people’s life trajectories. 72% of European adults who do not own a home say they have postponed at least one major life decision, such as marriage, having children, education, or a career change, because of housing costs. To cope with these costs, many also give up smaller things: 41% have reduced spending on holidays, while 39% have cut their budgets for going out and leisure activities. Housing pressure also affects personal relationships. 23% of Europeans say they have stayed in a relationship longer than they wanted because they could not afford separate homes. Generation Z feels this pressure most acutely: 34% of young people aged 18–24 have experienced this situation, while 21% of non-homeowners aged 18–34 have postponed the decision to have children. The outlook for recovery remains modest for now. Only 34% of Europeans believe the housing situation in their country will improve in the coming period, while approximately two-thirds do not expect an improvement.

International e-commerce group About You announced the launch of its marketplace in Romania on Tuesday, October 27, with more than 1,000 merchants signed up already, according to the company press release. The platform imposes no minimum turnover thresholds or special requirements regarding product ranges. Merchants can complete their registration in just a few weeks and manage their operations independently. They can choose the integration method that best suits their operating model, from manually uploading their product catalogue to integrations through platforms such as Shopify, middleware partners (Tradebyte, BaseLinker, Neteven), or direct API connections. Merchants can also choose to manage deliveries themselves or use About You’s infrastructure. The About You marketplace is open to all European fashion brands regardless of size, according to Tarek Müller, Co-Founder and Co-CEO of About You. “We want to bring together established players, niche brands, and a new generation of promising Romanian start-ups, without requiring them to have their own complex infrastructure. From registration to the actual listing of products, the onboarding process takes just a few weeks, giving partners quick and direct access to more than 15 million customers,” Müller said. More than 1,000 merchants have already joined the About You marketplace, adding over 160,000 new products to the existing offering, available to customers in Romania. About You is one of Europe’s largest online fashion and lifestyle retailers, serving more than 15 million active customers across 26 markets. The company launched operations in Romania in 2019.

„Piața de internet fix prezintă diferențe majore de performanță între cei mai mari furnizori din punct de vedere al numărului de reclamații la 1000 de utilizatori, cu Vodafone situându-se la un nivel de reclamații foarte redus în ultimii ani, în timp ce Digi, urmat de Nextgen, mențin valori ridicate pe întreg intervalul analizat (2021-2025)”, se arată în raportul ANCOM. Digi a primit cele mai multe reclamații la internet fix în 2025 Digi a înregistrat în 2025 cea mai mare frecvență a reclamațiilor din partea utilizatorilor de internet fix, cu o medie de 206 sesizări la 1.000 de conexiuni. Operatorul a fost urmat de Nextgen, cu aproximativ 112 reclamații, și Orange, cu 95. Vodafone a avut cele mai puține, cu o medie de 2,5 reclamații. Față de 2024, situația a rămas relativ stabilă în cazul Digi, dar s-a deteriorat pentru Orange și Nextgen. La Orange, frecvența reclamațiilor a crescut de la aproximativ 66 la 95 de sesizări la 1.000 de conexiuni, în timp ce Nextgen a înregistrat o creștere mai redusă. Privind ultimii cinci ani, Vodafone și Nextgen au înregistrat cele mai mari reduceri ale reclamațiilor. Vodafone a trecut de la aproximativ 78 de reclamații la 1.000 de conexiuni în 2021 la numai 2,5 în 2025, o scădere de aproape 97%. Nextgen a redus frecvența reclamațiilor cu aproximativ două treimi în aceeași perioadă, de la peste 320 la circa 112 sesizări. Cu toate acestea, compania a rămas pe locul al doilea în clasamentul reclamațiilor din 2025. Digi a avut o evoluție mai stabilă, cu o scădere de aproximativ 15% față de 2021, în timp ce Orange a înregistrat o creștere a reclamațiilor în ultimii cinci ani. Orange a avut cele mai multe reclamații la internet mobil Pe segmentul internetului mobil, Orange a înregistrat cele mai multe reclamații în 2025, cu o medie de 4,7 sesizări la 1.000 de conexiuni. Operatorul a fost urmat de Digi, cu aproximativ 3,2 reclamații, Vodafone, cu 2,5, și Telekom, cu aproximativ 2. Diferențele dintre operatorii mobili sunt însă mult mai mici decât în cazul internetului fix. Comparativ cu 2024, Orange și Digi au înregistrat creșteri ale reclamațiilor, în timp ce Vodafone a rămas la un nivel relativ constant, iar Telekom a consemnat o ușoară scădere. În ultimii cinci ani, cea mai importantă îmbunătățire a fost înregistrată de Vodafone. Compania a redus frecvența reclamațiilor de la aproximativ 18 la 2,5 sesizări la 1.000 de conexiuni, o scădere de peste 85%. În schimb, Orange a înregistrat o creștere de la aproximativ 2,8 reclamații în 2021 la 4,7 în 2025. Digi a avut valori relativ apropiate la începutul și sfârșitul perioadei, iar Telekom a încheiat anul 2025 cu mai puține reclamații decât în 2021. Problemele tehnice la internet fix: Digi rămâne pe primul loc, Vodafone are cele mai puține reclamații În cazul reclamațiilor privind întreruperile și alte probleme tehnice ale internetului fix, Digi a avut în 2025 cele mai ridicate valori, cu o medie de 185 de reclamații la 1.000 de conexiuni. Nextgen s-a situat pe locul al doilea, cu 76 de reclamații, urmat de Orange, cu aproximativ 28. Vodafone a avut un nivel aproape nul, de numai 0,2 reclamații la 1.000 de conexiuni. Față de 2024, Digi și Nextgen au avut evoluții relativ stabile. În schimb, Orange a înregistrat o creștere puternică, determinată de un număr neobișnuit de mare de reclamații în prima jumătate a anului 2025. În ultimii cinci ani, cele mai importante reduceri ale reclamațiilor privind deranjamentele au fost înregistrate de Vodafone și Nextgen. Nextgen a redus frecvența acestor sesizări cu aproximativ două treimi față de 2021, în timp ce Vodafone a ajuns la valori aproape nule. Digi a avut, la rândul său, mai puține reclamații decât în 2021, dar a rămas operatorul cu cea mai mare frecvență a problemelor tehnice reclamate. ANCOM observă că, după o tendință generală de scădere a reclamațiilor până în 2023, valorile au rămas relativ constante pentru majoritatea furnizorilor de internet fix. Telekom și Digi, cele mai multe reclamații privind problemele tehnice la internet mobil În cazul internetului mobil, Telekom și Digi au înregistrat în 2025 cele mai multe reclamații privind deranjamentele, cu o medie de aproximativ două sesizări la 1.000 de conexiuni fiecare. Vodafone și Orange au avut valori considerabil mai mici, de sub o reclamație la 1.000 de conexiuni. Comparativ cu 2024, Telekom și Digi au înregistrat ușoare scăderi, în timp ce Orange și Vodafone au avut creșteri foarte mici. Privind întreaga perioadă 2021-2025, Telekom a înregistrat cele mai ridicate valori ale reclamațiilor privind deranjamentele în mai mulți ani, urmat de Digi. Vodafone și-a redus considerabil frecvența reclamațiilor privind problemele tehnice, în timp ce Orange a menținut valori reduse pe întreaga perioadă. „În peroada 2021-2025, Telekom se evidențiază prin frecvența ridicată a reclamațiilor privind deranjamentele, urmat de Digi. Vodafone și Orange prezintă un număr redus de reclamații referitoare la deranjamente la 1000 de conexiuni”, precizează ANCOM. Facturile la internet fix: Orange și Nextgen au cele mai multe reclamații Reclamațiile privind corectitudinea facturării arată o situație diferită față de cele referitoare la problemele tehnice. În 2025, Orange a înregistrat cea mai mare frecvență a reclamațiilor privind facturarea internetului fix, cu o medie de 37,3 sesizări la 1.000 de conexiuni. Nextgen s-a situat foarte aproape, cu aproximativ 36 de reclamații. Digi a avut un nivel mult mai redus, de 3,4 reclamații, în timp ce Vodafone a raportat valori nule pentru acest indicator. În ultimii cinci ani, Orange a avut în general cele mai multe reclamații privind facturarea. Nivelul maxim anual a fost înregistrat în 2023, când media a ajuns la aproape 50 de reclamații la 1.000 de conexiuni. Ulterior, frecvența sesizărilor a scăzut puternic în 2024, înainte de a crește din nou în 2025. Cu toate acestea, nivelul din ultimul an a rămas sub cel înregistrat în 2021. Nextgen a avut o evoluție diferită. După o scădere a reclamațiilor în 2022, acestea au început să crească din nou, iar în 2025 operatorul a ajuns la cel mai ridicat nivel anual din perioada analizată. Astfel, diferența dintre Orange și Nextgen s-a redus considerabil, cele două companii având în 2025 valori apropiate ale reclamațiilor privind facturarea. În schimb, Digi a redus frecvența acestor reclamații față de 2021, iar Vodafone a ajuns la valori nule. ANCOM arată că Orange și Nextgen au avut în mod constant niveluri mai ridicate ale reclamațiilor privind corectitudinea facturării decât ceilalți doi furnizori de internet fix. Reclamațiile privind facturarea internetului mobil rămân reduse Pe segmentul internetului mobil, reclamațiile privind facturarea au rămas la un nivel mult mai redus decât în cazul internetului fix. În 2025, Orange a înregistrat cea mai mare frecvență, cu o medie de 1,25 reclamații la 1.000 de conexiuni, urmat de Vodafone, cu 1,1. Digi și Telekom au avut valori aproape nule. În ultimii cinci ani, Vodafone a înregistrat cea mai importantă scădere. Operatorul avea în 2021 peste 14 reclamații privind facturarea la 1.000 de conexiuni, dar a ajuns la numai 1,1 în 2025. Orange a avut o evoluție inversă, frecvența reclamațiilor fiind mai mult decât dublă față de 2021, deși nivelul absolut a rămas redus. Digi și Telekom au menținut valori foarte mici pe întreaga perioadă analizată. Cât de repede rezolvă operatorii deranjamentele Pe lângă numărul reclamațiilor, raportul ANCOM analizează și timpul în care operatorii se angajează să remedieze problemele tehnice. La internet fix, Digi are un termen maxim de remediere de 48 de ore, în timp ce Orange, Vodafone și Nextgen își asumă 72 de ore. În cazul internetului mobil, Orange și Vodafone au termene de 24 de ore, Digi de 48 de ore, iar Telekom de 72 de ore. În 2025, Orange a remediat în termenul contractual toate deranjamentele valide, atât pentru internetul fix, cât și pentru cel mobil. Ceilalți furnizori de internet fix au rezolvat aproximativ 99% dintre deranjamente în termenul asumat, în timp ce pe segmentul mobil procentul a variat între 71% și 98%.

Transportatorii navali de mărfuri  plătesc tot mai mult pentru asigurarea navelor și mărfii pe care o transportă. Marea Neagră, punct central în războiul declanșat de Rusia în Ucraina și cea mai periculoasă rută maritimă din lume în acest moment, devine tot mai scumpă din acest punct de vedere, cu creșteri substanțiale ale primelor în septembrie și octombrie și cu previziuni deloc optimiste din acest punct de vedere. Cum prețul asigurării este inclus în costul transportului, iar costul transportului intră la rândul lui în prețul produsului, avem încă un motiv pentru scumpirea mărfurilor importate de România, care operează unul dintre cele mai mari porturi la Marea Neagră, mai ales a combustibililor, benzină și motorină. Citește și: Asigurarea petrolierelor care circulă în Marea Neagră s-a scumpit de 12 ori, după ultimele atacuri asupra vaselor comerciale Economica a discutat cu specialiștii CPCU Society, un club de elită care reunește unii dintre cei mai buni specialiști în asigurări din lume. CPCU Society are în România una dintre cele mai active filiale, adică CPCU Society Romanian Chapter, despre care puteți găsi detalii AICI. Sursa citată ne-a explicat  mecanismul complex prin care sunt stabilite prețurile asigurărilor pentru nave, dar și motivele pentru care primele cresc în Marea Neagră, cu impact evident asupra prețului final al mărfurilor transportate. Asigurarea navei în sine (un echivalent relativ al CASCO și RCA) este diferită și mai importantă decât asigurarea mărfurilor. Cum se calculează și de ce se scumpește Costurile cu asigurare suportată de transportatorii navali au două mari componente, anume asigurarea navei în sine și a terților ce ar putea fi vătămați din operarea acesteia și asigurarea mărfurilor. Ne-am oprit asupra asigurării navei pentru că este obligatorie pentru orice navă al cărei operator vrea să funcți0neze în legalitate și se calculează aproximativ pe aceleași criterii mari la toate navele, spre desoebire de asigurările de marfă care depind semnificativ de specificul obiectului asigurat. Primul lucru pe care ni-l explică cei de la CPCU este că asigurarea navelor care trec prin Marea Neagră și, în general, a celor care operează în zone de conflict are trei componente: asigurarea vaporului în sine (un echivalent relativ al CASCO denumit în termeni tehnici Hull&Machinery sau H&M), asigurarea de răspunderi față de terți (un fel de RCA denumit în termeni tehnici P&I) și prima suplimentară pentru riscul de război. Aceasta din urmă (war risk) este calculată separat pentru polița H&M și cea P&I. Nu întotdeauna când se scumpește asigurarea se scumpesc toate cele trei componente expuse mai sus, subliniază sursa citată. În fapt, de cele mai multe ori este vorba de doar una dintre aceste componente. În cazul nostru, însă, deși influența covârșitoare o are, evident, riscul suplimentar de război suportat de transportatorii cu nave în Marea Neagră, sunt motive de scumpire și pentru celelalte componente, cum vom arăta în continuare. În plus, mai există o componentă și anume o primă suplimentară punctuală negociată pentru intrarea în zone cu grad sporit de risc, cum sunt de exemplu porturile rusești sau cele ucrainene. „Nu există un preț unic al riscului de război pentru Marea Neagră. Două nave care traversează aceeași mare pot primi cotații radical diferite, în funcție de ruta exactă, porturi, valoare, profilul comercial și durata expunerii”, arată sursa citată. Care sunt factorii care influențează prețul fiecăreia dintre componentele asigurării? CPCU Society sintetizează, în tabelul de mai jos: Componentă Ce protejează / cum funcționează Ce poate crește Hull & Machinery (H&M) Daune materiale la navă și mașini, din pericolele acoperite de polița de bază; de regulă, prima se negociază anual. Riscurile de război sunt în mod obișnuit excluse. Vârsta navei, istoricul daunelor, valoarea asigurată, inflația reparațiilor, condițiile de navigație și franșizele. Hull War Risks Pericole de război/acte ostile, în limita definițiilor contractuale; poate include acoperire de bază și AP pentru tranzit/staționare în zone listate. Atacuri noi, traseul și portul, durata expunerii, profilul navei, probabilitatea unei pierderi totale și capacitatea disponibilă. P&I și war P&I Răspunderi față de terți: echipaj, poluare, epavă, alte obligații; riscurile de război cer analiza excluderilor și a protecției specifice. Limite, excluderi, war P&I primar/excedentar, condiții impuse de club și de reasigurătorii săi.   Altfel spus, dacă ne uităm atent la motivele pentru scumpiri, la fiecare dintre componente găsim cel puțin unul aplicabil Mării Negre în acest moment. Le-am evidențiat chiar în tabel. Trebuie să precizăm că, asemeni asigurărilor pentru avioane, asigurările navale au în spate nu doar o o firmă care intermediază polița ci un  grup de reasigurători care își asumă câte  o parte din riscuri. Unul dintre acești asigurători, denumit leader, își asumă cel mai mare procent din eventualele daune încasând partea corespunzătoare din primă și tot el se ocupă, în general, cu negocierile pentru atragerea altor reasigurători. Sistemul este, evident, mult mai complex, dar în termeni simpli așa funcționează. Este nevoie de mai mulți jucători, pentru că daunele potențiale sunt uriașe.   Cu cât s-au scumpit asigurările în doar două săptămâni, cu cât a crescut și de ce crește riscul suplimentar de război, principalul „vinovat”. Riscul ca o navă să fie distrusă complet e tot mai mare și tot mai extins. Un exemplu concret Așa cum arătam și mai sus, deși motive de scumpire vin dinpre toate componentele, riscul suplimentar de război este principalul  „vinovat”. „Creșterea abruptă a primelor de war risk nu trebuie confundată cu o scumpire generală a Hull & Machinery. Prima de bază și prima suplimentară pentru o zonă de conflict răspund unor pericole diferite și sunt negociate distinct. (…) Cel mai important factor nu este doar numărul de atacuri, ci faptul că o daună de război poate produce pierdere totală, iar mai multe nave pot fi afectate de același eveniment. Acesta este punctul în care riscul operațional se transformă în problemă de capital și reasigurare”, arată specialiștii CPCU. Conform datelor agregate din surse publice de cei de la CPCU, creșterea primei suplimentare de război (engl. Aditional War Prime sau AP) a avut un impact substanțial. Concret, asigurarea suplimentară a navelor care trec prin Marea Neagră s-a scumpit cu 400% conform unor surse și chiar cu peste 900% conform altora. Atenție, aceste cifre se referă la o perioadă de doar două săptămâni. Mai precis, arată surse din brokeraj, costul asigurării suplimentare a urcat de la 0,1% la 0,5% din valoarea navi, în timp ce alte surse înaintează chiar o valoare de 1% a primei suplimentare. În baza acestor date, puteți vedea în tabelul de mai jos diferențele de cost pentru o navă asigurată la 50 de milioane de dolari: Prima de război pentru perioada cotată Prima suplimentară Diferența față de 0,1% 0,1% 50.000 USD — 0,5% 250.000 USD +200.000 USD 1,0% 500.000 USD +450.000 USD Altfel spus, doar din majorarea riscului suplimentar de război, o asigurare costă cu până la 450.000 de dolari mai mult. Dacă aceste scumpiri sunt coroborate și cu creșterea primelor din celelalte componente, motive existând după cum am arătat mai sus, vorbim poate de scumpiri de peste 1 milion de euro pentru o singură navă. Se scumpește și asigurarea mărfii. Incidente și în România.  Impact în prețuri Costurile transportatorilor cresc însă și mai mult, pentru că se scumpește și asigurare mărfii, iar impaxctul cumulat al celor două va fi cu siguranță sesizabil. După un eveniment în care o navă care transporta cereale s-a scufundat în zona economică exclusivă a României, cei de la Frames au făcut o estimare în această privință. Ei spuneau că doar asigurarea mărfii, care costă între 0,2% și 0,5% din valoarea încărcăturii, a ajuns în Marea Neagră la 1-2%. La un preț de peste 1.600 de dolari pentru o tonă de motorină, majorarea asigurării de la nivelul obișnuit la 1-2% ar însemna, potrivit calculelor companiei, un cost suplimentar de aproximativ 13-29 de dolari pe tonă. Cum o tonă de motorină reprezintă aproximativ 1.200 de litri, efectul ar fi de 5-12 bani pe litru înainte de aplicarea TVA și de aproximativ 6-15 bani după includerea taxei. „Pare puțin, dar este doar prima verigă. La asigurare se adaugă navlurile mai mari cerute de armatorii care mai acceptă cursele, ocolurile pe rute mai lungi și mai sigure și întârzierile în aprovizionare. Toate împreună se adună în prețul de la pompă, într-o piață care era deja sub presiune”, spuneau atunci cei de la Frames.   Marea Neagră a ajuns cea mai periculoasă rută maritimă din lume Financial Times arată că Marea Neagră este acum cea mai periculoasă zonă maritimă din lune, pe fonul atacurilor asupra vaselor civile, cu 570 de nave lovite și 40 de marinari uciși doar în acest an. Efectele acestui război sunt devastatoare și se vor resimți dincolo de zona Mării Negre. În acest an, în Marea Neagră au murit mai mulți navigatori decât în orice altă întindere de apă, depășind bilanțul victimelor din Golf, care a atras mai multă atenție la nivel mondial. Coridor esențial pentru aprovizionarea globală cu cereale și pentru transporturile de petrol rusesc, Marea Neagră prezintă riscuri mai mari pentru nave decât Orientul Mijlociu, au declarat armatorii și organizațiile navigatorilor. Detalii găsiți AICI.

An end to the conflict in Ukraine "will not be achieved through silence," Finland's President Alexander Stubb said.

The Oleshky ceasefire, which the White House said was secured by US First Lady Melania Trump, is meant to allow aid to get in and civilians to get out.

Khalil returned to Columbia University to discuss his memoir detailing his arrest and detention by US immigration agents

Flavio Bolsonaro’s former campaign manager says the senator did not inform him that he planned to flee Brazil.

The men were deemed "particularly dangerous because of their role in threatening Iraq's national security, destabilising Iraq and Syria, and their involvement in inciting terrorist operations in other countries," a court statement said.

The country's National Security Authority said the rapid growth of artificial intelligence technology also posed a "serious risk" to Norwegian businesses and organisations.