Rusia a lansat duminică noapte valuri de rachete şi drone către Kiev şi regiunea înconjurătoare, provocând moartea a cel puţin opt persoane şi rănirea altor 34.

Hackeri ruși au pătruns în conturile de e-mail ale unor funcționari ai guvernului britanic și ale personalului Ministerului Afacerilor Externe din străinătate, într-o breșă majoră de securitate națională, scrie The Telegraph.

Prim-ministrul australian Anthony Albanese și-a cerut scuze luni, după ce a făcut o remarcă grosolană la adresa cântăreței Kylie Minogue într-un interviu acordat la un podcast de comedie, stârnind indignarea grupurilor pentru drepturile femeilor și a parlamentarilor din opoziție, scrie Reuters. Albanese a fost întrebat de prezentatoarea Nikki Osborne cu care dintre cele trei vedete …

Dezvoltatorul imobiliar One United Properties, fondat de bancherii Victor Căpitanu și Andrei Diaconescu, a ajuns la peste 10 hectare de teren pe malul lacului Plumbuita, după 4 noi achiziții care extind semnificativ One Lake District, cel mai mare ansamblu rezidențial pe care investitorul îl are în construcție, astfel încât valoare proiectului depășește acum jumătate de …

Cât costă benzina și motorina luni, 6 iulie. Un plin de motorină a ajuns la 474 de lei La nivel național, GPL-ul auto are un preț mediu de 4,55 lei pe litru. Astfel, alimentarea unui rezervor de 50 de litri costă aproximativ 228 de lei. Datele centralizate luni, 6 iulie, provin din monitorizarea a 1.671 de benzinării Petrom, OMV, Rompetrol, MOL, Lukoil, Socar și Gazprom. Prețurile sunt actualizate periodic și pot varia în cursul aceleiași zile. Prețurile carburanților, luni, 6 iulie Prețurile medii raportate la nivel național sunt: benzină standard 95: 8,65 lei pe litru; motorină standard: 9,48 lei pe litru; GPL auto: 4,55 lei pe litru; benzină premium: 9,30 lei pe litru; motorină premium: 10,26 lei pe litru. Motorina premium a trecut astfel de pragul de zece lei pe litru. Un plin de 50 de litri costă, la prețul mediu, aproximativ 513 lei. Unde se găsesc cei mai ieftini carburanți din România Cea mai ieftină benzină standard identificată luni costă 8,49 lei pe litru și este vândută la stația RST de pe Șoseaua Găești–Târgoviște din municipiul Târgoviște. Cea mai ieftină motorină este disponibilă la stația Dacma din Lungulețu, județul Dâmbovița, unde litrul costă 8,98 lei. La aceste prețuri, un rezervor de 50 de litri costă: aproximativ 425 de lei pentru benzină; aproximativ 449 de lei pentru motorină. Diferența dintre cea mai ieftină motorină din țară și media națională este de aproximativ 50 de bani pe litru. Un șofer poate economisi astfel în jur de 25 de lei la un singur plin de 50 de litri. Platformele de monitorizare pot afișa diferențe de un ban, în funcție de momentul în care sunt preluate și procesate datele din benzinării. Peco Online avertizează că valorile din aplicație pot diferi temporar de cele afișate la pompă. Cât costă benzina și motorina în București În București, cea mai ieftină benzină standard costă luni 8,62 lei pe litru, iar motorina standard pornește de la 9,44 lei pe litru. Cele mai mici prețuri sunt afișate la mai multe stații Petrom. La stația de pe strada Barbu Văcărescu nr. 78, benzina standard costă 8,62 lei pe litru, iar motorina 9,44 lei. GPL-ul poate fi găsit de la 4,52 lei pe litru, la stația Lukoil de pe DN1, în zona Aeroportului Băneasa. La cele mai mici prețuri din Capitală, un plin de 50 de litri costă aproximativ: 431 de lei pentru benzină; 472 de lei pentru motorină; 226 de lei pentru GPL. În funcție de rețea, benzina standard este vândută în București cu prețuri cuprinse între 8,62 lei la Petrom și 8,68 lei la OMV, Rompetrol și MOL. Motorina costă 9,44 lei la Petrom, 9,47 lei la Rompetrol, 9,49 lei la Lukoil și 9,50 lei la OMV și MOL. Cluj-Napoca are cele mai mici prețuri dintre marile orașe Dintre cele cinci mari orașe monitorizate, cele mai mici prețuri sunt în continuare în Cluj-Napoca. Benzina standard poate fi cumpărată de la 8,59 lei pe litru, iar motorina de la 9,39 lei pe litru, la stația DHR de pe strada Frunzișului nr. 83. GPL-ul pornește de la 4,49 lei pe litru. Un plin de 50 de litri costă, la cele mai mici prețuri din Cluj-Napoca: aproximativ 430 de lei pentru benzină; aproximativ 470 de lei pentru motorină; aproximativ 225 de lei pentru GPL. Prețurile carburanților în Constanța În Constanța, benzina standard costă de la 8,62 lei pe litru, iar motorina standard pornește de la 9,44 lei pe litru. Cele mai mici prețuri sunt afișate la stațiile Petrom, inclusiv la cea de pe Șoseaua Mangaliei nr. 154. GPL-ul poate fi găsit de la 4,54 lei pe litru, la stația Lukoil de pe bulevardul Aurel Vlaicu. Prețurile medii din Constanța sunt de 8,65 lei pe litru pentru benzină, 9,48 lei pentru motorină și 4,55 lei pentru GPL. Cât costă carburanții în Timișoara În Timișoara, cea mai ieftină benzină standard costă 8,62 lei pe litru, iar motorina standard este vândută de la 9,44 lei pe litru. Aceste prețuri sunt disponibile la stațiile Petrom, inclusiv la cea de pe strada Miresei nr. 1. GPL-ul pornește de la 4,56 lei pe litru, la stațiile Lukoil de pe Calea Buziașului și Calea Șagului. Media locală este ușor mai mare decât cea națională: 8,68 lei pe litru pentru benzină, 9,49 lei pentru motorină și 4,57 lei pentru GPL. Prețurile din Iași și Brașov În Iași, prețurile minime sunt de 8,62 lei pe litru pentru benzină, 9,44 lei pentru motorină și 4,56 lei pentru GPL. La Brașov, benzina standard pornește tot de la 8,62 lei pe litru, iar motorina de la 9,44 lei pe litru, la stațiile Petrom. GPL-ul costă de la 4,52 lei pe litru, la stația Lukoil de pe strada Hărmanului. Media locală este de 8,65 lei pentru benzină, 9,48 lei pentru motorină și 4,53 lei pentru GPL.

Prețul petrolului Brent a scăzut cu 24 de cenți, respectiv 0.33%, ajungând la 71.88 dolari pe baril, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a suferit o contracție de 11 cenți, sau 0.16%, până la 68.58 dolari pe baril, informează Reuters.  Această scădere vine după ce Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații săi au convenit duminică să majoreze cotele de producție cu 188.000 de barili pe zi începând din august. Decizia se adaugă unor creșteri similare aprobate anterior pentru lunile iunie și iulie.  În ciuda creșterilor aprobate în repetate rânduri, impactul asupra producției rămâne limitat. Războiul dintre Statele Unite, Israel și Iran a afectat tranzitul  petrolier prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile de țiței ale unor producători majori precum Arabia Saudită, Kuweit și Irak.  Revenire parțială după războiul din Orientul Mijlociu Producția OPEC a crescut în iunie cu 3.3 milioane de barili pe zi față de luna precedentă, ajungând la 19.43 milioane de barili pe zi, după ce coborâse anterior la cel mai redus nivel din ultimele două decenii. În plus, exporturile de petrol ale statelor din Golf au depășit în iunie pragul de 10 milioane de barili pe zi, cu peste 3 milioane de barili mai mult decât în luna mai. Totuși, acestea rămân cu aproximativ 40% sub nivelurile înregistrate înaintea izbucnirii conflictului de la finalul lunii februarie.  În luna mai, producția totală a statelor OPEC a ajuns la 33.3 milioane de barili pe zi în comparația cu producția de 42 de milioane de barili înregistrată în luna februarie.  În același timp, exporturile de petrol din porturile aflate în vestul Rusiei au atins un nivel record în iunie și sunt așteptate să se mențină ridicate și în iulie. Creșterea este atribuită atacurilor ucrainene care au determinat autoritățile de la Moscova să redirecționeze mare parte din producție către export. 

Un caz grav de fraudă în sistemul național de trasabilitate a animalelor, cu implicații și în ceea ce privește siguranța alimentară, a fost descoperit de inspectorii veterinari în județul Cluj, anunță Cluj24. Potrivit ANSVSA, 75 de ovine care figurau în baza de date ca fiind sacrificate într-un focar de boală din județul Tulcea au fost […] © G4Media.ro.

Brazilia a părăsit Cupa Mondială de fotbal în optimi, după 1-2 cu Norvegia. După eliminarea surprinzătoare, Carlo Ancelotti a spus că „nu crede că acesta este sfârșitul, doar începutul unui nou ciclu”. Selecao și-a dezamăgit fanii, iar visul câștigării celui de-al șaselea trofeu mondial s-a frânt în optimi. Carlo Ancelotti a recunoscut că Brazilia nu […] © G4Media.ro.

Fostul președinte Traian Băsescu îl acuză pe Nicușor Dan de încălcarea Constituției și a afirmat că șeful statului și-a abandonat atribuțiile prin refuzul de a desemna un nou candidat la funcția de premier până când partidele nu îi propun o persoană care să aibă 51% din voturi în Parlament.Băsescu este de părere că Dan este principalul responsabil pentru situația în care se găsește România de două luni, adică de când nu mai avem un premier și un Guvern cu puteri depline.„Suntem într-un şir întreg de încălcări ale Constituţiei. Din partea partidelor politice, dar dacă personalizăm, este clar că şi preşedintele Nicuşor Dan are responsabilităţi uriaşe în această cavalcadă a încălcărilor de Constituţie. În primul rând, Constituţia spune că un guvern poate fi interimar 45 de zile. Sunt 60. După 45 de zile, practic, miniştrii nu mai au dreptul să semneze nimic. Trebuie să aibă lucrurile delegate către secretarii de stat sau către directori, delegate din vremea când aveau puterea s-o facă, pentru că acum, ca interimari expiraţi, nu mai au dreptul nici măcar să delege, că n-au ce. Parlamentul le-a luat capacitatea de a lua decizii prin moţiune de cenzură”, a spus Băsescu duminică, 5 iulie, la Digi24.„Ei pleacă de la acea faimoasă abordare a avocaţilor care spun: «dacă nu scrie în lege, e permis». Deci ce nu interzice legea e permis. Deci ei ar spune cam aşa: «dacă nu scrie în Constituţie, scriem noi, adăugăm noi». Ce adaugi? Că stă peste 45 de zile? N-ai voie să adaugi la Constituţie. Constituţia este executorie aşa cum e scrisă”, a adăugat fostul preşedinte.El consideră că Nicuşor Dan „pur şi simplu şi-a abandonat rolul de preşedinte”. „S-a apucat el să transmită partidelor: «Până nu îmi daţi un candidat cu 51% , eu nu desemnez». Dar de unde până unde? În ce Constituţie îi scrie dânsului că partidele trebuie să se îngrijească de nominalizarea unui candidat care să aibă 51%? Nu, asta e treaba celui pe care îl desemnezi. Cel pe care l-ai desemnat trebuie să-şi asigure majoritatea. Dacă nu, cade în Parlament şi se creează condiţiile pentru o altă variantă de soluţionare a crizei şi anume alegerile anticipate”, a explicat Băsescu.Băsescu spune că alegerile anticipate sunt ultima soluție, dar trebuie luate în calculAcesta a subliniat că Nicuşor Dan nu este obligat să declanşeze alegerile anticipate dacă premierul propus pică în Parlament de două ori, dar a adăugat și că președintele trebuie să folosească acest instrument într-o situaţie de blocaj politic. „Avem 60 de zile în care preşedintele să facă două desemnări care să nu treacă prin Parlament pentru a deschide varianta care poate fi o soluţie, varianta alegerilor anticipate. Atenţie! Preşedintele nu e obligat, după două căderi de guvern, să declanşeze anticipatele. Poate încerca şi a treia oară şi a cincea oară şi a opta oară, dar nu are voie să se lipsească de acest instrument într-o situaţie de blocaj politic, pentru că, până la urmă, el are responsabilitatea deblocării situaţiei politice. Are condiţii să utilizeze la un moment dat şi altă soluţie de trecere peste criza politică, şi anume alegerile anticipate”, a punctat Băsescu.Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură acum două luni, iar de atunci România nu are un guvern „plin”România este în criză politică din 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie, miniștrii partidului condus de Sorin Grindeanu și-au depus demisiile.Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut de Parlament și Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire. Au fost 281 de voturi pentru, adică exact numărul de voturi cu care a fost demis și premierul Florin Cîțu în octombrie 2021. După câteva ore, PNL a anunțat că trece în opoziție. Seara, președintele Nicușor Dan a declarat: „Vom avea un nou Guvern într-un termen rezonabil”.Consultările formale de la Palatul Cotroceni cu PSD, PNL, USR, UDMR și AUR pentru desemnarea unui premier care să formeze un Guvern au început abia pe 18 mai și s-au finalizat pe 4 iunie, când Nicușor Dan l-a nominalizat pe Eugen Tomac. Potrivit Constituției, el avea la dispoziție 10 zile ca să vină în Parlament cu programul de guvernare și lista miniștrilor pentru votul de încredere. Numai că PNL și USR au anunțat că nu sprijină Guvernul Tomac, iar PSD se pregătea să facă același lucru.Variantele Eugen Tomac și Adrian Veștea au căzut. PSD l-a propus premier pe Sorin Grindeanu, PNL, USR și UDMR pe Siegfried MureșanÎn acest context, duminică dimineață, 14 iunie, președintele Nicușor Dan a anunțat că Tomac și-a depus mandatul și a propus a doua variantă de premier, pe Adrian Veștea, pe atunci prim-vicepreședinte PNL. Numai că Veștea nu a informat partidul condus de Bolojan că a discutat separat cu președintele României, pentru că șeful statului i-a cerut discreție. Nici Nicușor Dan nu a informat conducerea liberalilor de această mutare.După 8 zile, pe 22 iunie, Adrian Veștea a mers în Parlament cu programul de guvernare și lista miniștrilor, dar a picat la vot cu 189 de voturi favorabile, pentru că avea nevoie de 233.O zi mai târziu, pe 23 iunie, președintele Nicușor Dan a început consultările cu partidele pentru a găsi un premier acceptat de toți. După câteva zile, PSD a venit cu varianta Sorin Grindeanu, președintele partidului, iar PNL, USR și UDMR l-au propus pe Siegfried Mureșan, cu toate că Ilie Bolojan afirmase că PNL este dispus să voteze un guvern minoritar PSD. Pe 26 iunie, șeful statului a chemat din nou partidele la discuții, dar nu s-a ajuns la niciun rezultat.Nicușor Dan l-a acuzat pe Ilie Bolojan că blochează formarea unui nou Guvern prin răzgândiri repetate. Cum s-a apărat PNLÎn acest context, Nicușor Dan a lăsat de înțeles că premierul demis Ilie Bolojan se opune formării unui Guvern „plin” promițând ceva, dar schimbându-și repetat punctul de vedere.Mai întâi, pe 25 iunie, Nicușor Dan a fost întrebat de jurnaliști dacă Bolojan l-a mințit referitor la susținerea Guvernului Tomac. Președintele nu a negat, răspunzând diplomatic: „Nu o să vă răspund la această întrebare, dar o să vă spun că în momentul în care I-am desemnat pe Eugen Tomac, am avut așteptarea rezonabilă că o să fie o majoritate pentru această nominalizare, că altfel nu aș fi făcut-o”.Iar pe 26 iunie, șeful statului l-a acuzat indirect pe Bolojan de minciună după ce premierul demis a spus că PNL va sustine inclusiv un Guvern minoritar PSD, însă acest lucru nu s-a dovedit în negocierile de la Cotroceni.„Am revenit la blocajul politic pe care marți îl credeam depășit. În baza pozițiilor partidelor de la consultări, a existat o singură formulă care părea că va întruni sprijinul unei majorități parlamentare: guvern minoritar PSD. Marți, PNL s-a angajat să voteze un guvern minoritar PSD, cu anumite condiționări față de programul de guvernare. De marți până azi, PNL și-a schimbat poziția”, a transmis Nicușor Dan pe rețelele de socializare.Replica nu a venit de la Ilie Bolojan în calitate de președinte al PNL, ci de la Siegfried Mureșan: „Partidul Național Liberal nu îl va susține - și nici nu a spus vreodată că îl va susține - pe Sorin Grindeanu ca prim-ministru, cu autonomie totală și fără nicio asumare concretă privind obiectivele guvernării, așa cum a anunțat că își dorește în momentul în care a fost propus de PSD".Apoi a venit si Alexandru Muraru, vicepresedinte al PNL, cu un punct de vedere: „Dacă dvs preferați să protejați PSD, nu faceți decât să vă prăbușiți și mai tare în încrederea publică. Ca președinte, trebuie să spuneți ca PSD a demolat guvernul pro-european, a nesocotit protocolul de guvernare, angajamentele externe, programul de reforme și mai ales respectul față de români”.Astfel, deși a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai, Ilie Bolojan ar putea rămâne premier până în toamnă, după debutul noii sesiuni parlamentare, care începe pe 1 septembrie. Președintele PNL conduce Guvernul din iunie 2025.

Joseph Heß, un înotător de anduranță din Germania, a pornit într-o expediție de aproximativ 2.600 de kilometri pe Dunăre, de la Ulm până la Marea Neagră. Timp de două luni, sportivul va traversa zece țări pentru a sprijini realizarea primei hărți complete a poluării cu microplastice de pe fluviu.2.600 de kilometri înot pe Dunăre, pentru a studia microplasticeleUn înotător de anduranță din Germania și-a propus o provocare impresionantă: să străbată înot cei aproximativ 2.600 de kilometri ai Dunării, de la orașul Ulm până la vărsarea fluviului în Marea Neagră. Expediția va dura aproximativ două luni și are un scop științific și ecologic: colectarea de date privind poluarea cu microplastice, relatează publicația tagesschau.de.Joseph Heß, în vârstă de 39 de ani, a pornit la drum sâmbătă, din apropierea orașului Neu-Ulm, după ce și-a pregătit corpul pentru efort, inclusiv prin aplicarea de vaselină pentru a preveni iritațiile provocate de costumul de neopren.Va traversa zece țări și va înota aproximativ 60 de kilometri pe ziSportivul spune că este conștient de riscurile unei asemenea aventuri. „Sunt emoționat, pentru că la astfel de expediții apare întotdeauna ceva neprevăzut”, a declarat Joseph Heß înainte de plecare, menționând inclusiv posibilitatea unei infecții gastrointestinale provocate de apa Dunării.El și-a numit proiectul „expediție pe fluviu” și spune că dorește să contribuie, chiar și modest, la protejarea mediului. „Vreau să aduc mica mea contribuție pentru a face lumea puțin mai bună”, a afirmat înotătorul.Planul este ca, în fiecare zi, să înoate aproximativ 60 de kilometri, iar pe 7 septembrie să ajungă la vărsarea Dunării în Marea Neagră.Imagine generată cu AIPe parcursul expediției, echipa care îl însoțește va preleva până la 400 de probe de apă din Dunăre. Acestea vor fi analizate în laborator de o echipă de hidrochimiști coordonată de cercetătoarea Katrin Schuhen, din Karlsruhe. Scopul este realizarea primei hărți complete a concentrației de microplastice din Dunăre, deoarece în prezent nu există o imagine de ansamblu asupra nivelului de poluare al fluviului.Potrivit cercetătorilor, Dunărea, care furnizează apă potabilă pentru aproximativ 20 de milioane de oameni, transportă zilnic o cantitate de microplastice echivalentă cu greutatea a aproximativ 42.000 de sticle din plastic. Katrin Schuhen explică faptul că un astfel de studiu este extrem de costisitor, motiv pentru care nu a fost realizat până acum. În cadrul proiectului desfășurat împreună cu Joseph Heß au fost obținute sponsorizări și donații care acoperă cheltuielile de deplasare, transport și, mai ales, costurile analizelor de laborator, estimate la aproximativ 170.000 de euro.Sportivul se așteaptă să piardă 15 kilogrameJoseph Heß estimează că va efectua zilnic peste 40.000 de mișcări de brațe și va consuma aproximativ 10.000 de calorii, echivalentul a circa 1.200 de lungimi de bazin olimpic.Pentru a face față efortului, el a luat în greutate înainte de plecare. „Am mâncat intenționat mai mult pentru a acumula aproximativ 15 kilograme, pe care le voi pierde în următoarele două luni”, a spus sportivul. Acesta a pregătit și două costume de neopren: unul de mărimea XL pentru începutul expediției și unul de mărimea L, pe care intenționează să îl folosească după ce va pierde din greutate.Înainte de plecare, Joseph Heß a mărturisit și cât de serioasă este provocarea pe care și-a asumat-o. „I-am lăsat soției mele un testament”, a declarat înotătorul.Primul popas al expediției este la Günzburg. Conform planului, Joseph Heß ar urma să ajungă la Viena în jurul datei de 14 iulie, la Budapesta pe 23 iulie, la Belgrad pe 2 august, iar la Marea Neagră pe 7 septembrie.Anul trecut, Avram Iancu, cunoscut pentru performanțele sale în înotul în ape deschise, a traversat Europa înot pe ruta Rin–Main–Dunăre. Traseul, parcurs în 40 de zile, a fost realizat fără costum de neopren. Și, tot în 2025, sportivul a înotat 10 kilometri în râul Crișul Repede, fără costum de neopren, pentru a sprijini o cauză umanitară.

Primele rezultate la Bac 2026 vor fi publicate pe data de 7 iulie, potrivit calendarului anunțat de Ministerul Educației. Candidații, însă, se așteaptă ca notele să fie afișate mai devreme, așa cum s-a...

Kievul oferă expertiză pentru dezvoltarea sistemelor radar și a stațiilor terestre, pe măsură ce trece de la statutul de cumpărător la cel de furnizor de securitate, scrie The Guardian.Ucraina speră să...

Accesul la finanțare continuă să se numere printre problemele cel mai puțin semnalate de către firmele autohtone (12,6 la sută), firmele din industrie fiind cele care o raportează într-o măsură mai mare la chestionarul BNR (19,1 la sută). Modelul de finanțare al firmelor autohtone continuă să fie dominat de utilizarea fondurilor interne, care rezultă din disponibilități temporare, profit reinvestit sau vânzarea de active (81,6 la sută, +3 puncte procentuale față de martie 2025). ”Formele de finanțare oferite de bănci și instituții financiare nebancare (IFN) rămân subutilizate de către firmele autohtone, circa 7,8 la sută dintre firme raportând utilizarea creditului bancar în ultimele 12 luni, iar 8,8 la sută a descoperitului de cont sau liniilor de credit”, arată BNR într-un sondaj realizat în rândul companiilor reprezentativer la nivel național de toate categoriile și mărimile. Majoritatea firmelor (77,8 la sută) nu au solicitat finanțare de la bănci sau IFN în ultimele 12 luni. În schimb, peste jumătate dintre corporații au aplicat pentru astfel de finanțări. Din perspectiva sectoarelor de activitate, firmele din agricultură au înregistrat cea mai ridicată rată de aplicare, de aproximativ 35 la sută. În total, circa 16,2 la sută dintre firme au aplicat pentru finanțare de la bănci/IFN, au primit aprobare pentru toată suma solicitată și au contractat creditul, procentul crescând la 46,1 la sută în cazul corporațiilor și 26,4 la sută în cazul firmelor din agricultură. Acestora li se adaugă o pondere de 3,1 la sută a firmelor care au primit numai o parte din finanțarea solicitată și au contractat creditul și alte 1,2 la sută dintre firme care au refuzat oferta parțială de finanțare. Solicitarea de credit a fost respinsă numai în cazul a 2,6 la sută dintre firme, ponderea fiind mai  ridicată în rândul firmelor din agricultură (4,7 la sută). Principalele motive pentru care a fost refuzată cererea de credit sau a fost oferită doar o parte din finanțarea solicitată sau firma a refuzat oferta de credit a băncii sunt: performanța financiară necorespunzătoare a firmei (51 la sută dintre IMM și 41 la sută dintre corporațiile care au aplicat pentru finanțare de bănci/IFN), (ii) costurile (rate de dobândă, comisioane sau speze) ridicate (31 la sută dintre IMM și 14 la sută dintre corporațiile care au aplicat pentru finanțare de bănci/IFN), colateralul sau garanțiile insuficiente (20 la sută dintre IMM, 34 la sută dintre corporațiile care au aplicat pentru finanțare de bănci/IFN) și birocrația (19 la sută dintre IMM și 13 la sută dintre corporațiile care au aplicat pentru finanțare de bănci/IFN) În cazul firmelor din agricultură și industrie, cel mai important motiv pentru care nu a fost contractat creditul, fie că oferta băncii a fost refuzată, fie că banca a respins solicitarea de credit, este lipsa garanțiilor, în timp ce în cazul celorlalte sectoare, performanța financiară necorespunzătoare a firmei a stat la baza celor mai frecvente respingeri ale aplicărilor pentru credit. În rândul firmelor care au accesat finanțare externă companiei, cea mai frecventă destinație a fondurilor atrase rămâne constituirea capitalului de lucru și plata furnizorilor (22 la sută, constant față de martie 2025). Firmele care au credite în derulare apreciază, în cea mai mare măsură, că termenii și condițiile aferente acestora au rămas relativ neschimbate în ultimele 12 luni. Modelul de finanțare al firmelor autohtone continuă să fie dominat de utilizarea fondurilor interne, care rezultă din disponibilități temporare, profit reinvestit sau vânzarea de active (81,6 la sută, +3 puncte procentuale față de martie 2025), această practică fiind și mai răspândită în cazul IMM și al firmelor din servicii și utilități (84,5 la sută). Următoarea formă de finanțare preferată de firmele autohtone este reprezentată de creditele de la acționari/asociați sau întreprinderi afiliate (inclusiv creditele intra-grup, de la familie/prieteni)  utilizată de circa 19,2 la sută dintre firme, procent cvasi-constant față de exercițiul martie 2025 (19,6 la sută), concluzionează BNR.      

Evoluția este urmărită atent de investitori, în condițiile în care succesul Digi în Spania s-a bazat în ultimii ani pe capacitatea de a atrage constant clienți de la operatorii concurenți prin portarea numerelor de telefon. Potrivit datelor provizorii analizate de publicația spaniolă CincoDías, Digi Spania a încheiat primele șase luni ale anului cu un câștig net de 113.000 de conexiuni de internet fix. Însă, tendința lunară arată o temperare a creșterii. Dacă în martie operatorul câștiga aproximativ 24.000 de linii, în iunie acesta a coborât la 14.000, cel mai redus nivel din august 2025 până în prezent. În total, operatorul a câștigat 113.000 de linii de bandă largă în primele șase luni ale anului. Deși rezultatul rămâne unul pozitiv și plasează în continuare Digi în fruntea clasamentului privind portabilitatea, tendința indică o moderare a ritmului de expansiune care a caracterizat compania în ultimii ani, potrivit sursei citate. Cinco Dias scrie că operatorul român începe să resimtă pierderea clienților din cauza ofertelor agresive ale concurenților săi. Digi are peste 11,4 milioane de servicii active în Spania. Dintre acestea, peste 7,58 milioane sunt abonați la telefonie mobilă, peste 2,75 milioane sunt abonați la fibră optică, ceea ce plasează compania pe locul al treilea în piața de internet fix din segmentul rezidențial, peste 867.000 sunt abonați la telefonie fixă ​​și peste 217.000 sunt abonați la televiziune, potrivit Press Digital. Aceste evoluții vin într-un moment important pentru subsidiara spaniolă a grupului controlat de antreprenorul român Zoltán Teszári. După mai multe amânări provocate de volatilitatea piețelor financiare, inclusiv de tensiunile geopolitice generate de conflictul din Orientul Mijlociu, Digi a confirmat în această săptămână lansarea ofertei publice și solicitarea admiterii la tranzacționare a acțiunilor sale pe bursele din Madrid, Barcelona, Bilbao și Valencia. Digi Spania intenționează să atragă între 150 și 300 de milioane de euro prin ofertă, urmând să plaseze pe piață aproximativ un sfert din capitalul companiei. Înaintea listării, subsidiara este evaluată la aproximativ 1,7 miliarde de euro, valoare care ar putea fi recalibrată în funcție de interesul investitorilor și de prețul final stabilit în ofertă. Pentru investitori, capacitatea Digi de a continua să câștige clienți a reprezentat unul dintre cele mai importante argumente de investiție. Expansiunea operatorului pe piața spaniolă s-a bazat în principal pe atragerea de abonați prin portabilitatea numerelor, mecanism prin care utilizatorii își schimbă furnizorul fără a-și modifica numărul de telefon, la fel ca în România. În ultimii ani, Digi a construit o strategie bazată pe tarife reduse și pe extinderea rapidă a bazei de clienți, însă competiția din piață a devenit tot mai agresivă, iar rivalii au răspuns prin oferte comerciale similare, mai scrie CincoDías. Listarea la bursă ar urma să ofere companiei acces la noi surse de finanțare într-un moment în care piața telecom din Spania traversează o perioadă de concurență intensă. Digi a fost unul dintre puținii operatori care au evitat majorările de prețuri în 2026, strategie care a contribuit la extinderea bazei de clienți, dar care presupune și o presiune suplimentară asupra resurselor financiare necesare pentru investiții și dezvoltarea rețelei. Intrarea investitorilor în acționariat ar putea susține această strategie competitivă pe termen mediu, însă evoluția ritmului de atragere a clienților va rămâne unul dintre indicatorii atent urmăriți de piață după debutul tranzacționării. Digi, al patrulea cel mai mare operator de telecomunicații fixe și mobile din Spania, are în prezent peste 11.700 de angajați în Spania, ceea ce o face al doilea cel mai mare operator din sector după numărul de angajați.

Far-right leader Marine Le Pen is appealing against a verdict which found her guilty of misusing EU funds.

Novak Djokovic claims the all-time record for most men's singles match wins at Wimbledon by beating qualifier Roman Safiullin to reach the quarter-finals.

The FIFA World Cup 2026 quarterfinals lineup as it builds, with match kickoff times and locations.

England hands Mexico their first World Cup loss at Estadio Azteca, winning 3-2 to reach the 2026 quarterfinals.