Consiliul Naţional al PSD se reuneşte miercuri, de la ora 16.00, la Vila Lac, pentru a decide forma de implicare în gabinetul Luca Niculescu. Social-democraţii vor analiza dacă vor intra în guvern cu miniştri sau vor susţine prin vot, în Parlament, guvernul, premierul desemnat arătând că toate variantele sunt pe masă: atât un guvern politic, cât şi unul hibrid, sau unul doar din tehnocraţi. Marţi, PNL a anunţat, prin vocea preşedintelui partidului, Ilie Bolojan, că formaţiunea ia în calcul încheierea unui acord politic bilateral cu Niculescu, iar PNL va rămâne în opoziţie. Şi UDMR va vota guvernul şi programul de guvernare cu care va veni Luca Niculescu, indiferent dacă acel guvern este unul tehnocrat sau format în jurul PSD, a spus şi Kelemen Hunor.

Donald Trump a demis-o marţi pe ambasadoarea Statelor Unite în Grecia, Kimberly Guilfoyle, fosta logodnică a fiului său cel mare, a cărei poziţie a fost slăbită de o serie de dezvăluiri compromiţătoare, relatează AFP, preluată de News.ro.

Poliţia germană a deschis o anchetă împotriva a doi adolescenţi acuzaţi că au controlat un robot care a pipăit o fată de 16 ani pe o stradă din Köln, landul Renania de Nord-Westfalia, relatează BBC. Poliţia din Köln a anunțat că a confiscat robotul roşu şi auriu care „a apucat-o pe fată de fese și a …

Mai multe regiuni din Ucraina au fost lovite miercuri de rachete rusești, potrivit autorităților, în special infrastructura energetică din Kiev, în ciuda anunțului făcut de Donald Trump privind o încetare a focului în ceea ce privește acest tip de atacuri, transmite France Presse. Jurnaliștii AFP au auzit explozii puternice în Kiev, iar primarul Vitali Klitschko …

Anul trecut, 7 milioane de hectare de pădure au fost distruse definitiv la nivel mondial, dar asta înseamnă o scădere de 15% față de 2024, conform acestui studiu realizat de colectivul Forest Declaration Assessment, care reunește oameni de știință, ONG-uri și grupuri de experți, potrivit Le Figaro. O cifră „încurajatoare” și „arată că progresul este posibil”, a declarat Erin Matson, expertă la Climate Focus și coautoare a raportului, în timpul unei prezentări de presă. „Dar, deocamdată, 2025 reprezintă o excepție, nu o nouă traiectorie”, a adăugat ea. Exploatarea materiilor prime agricole sau minerale rămâne principala cauză a defrișărilor sau a degradării pădurilor. Relativa îmbunătățire a situației de anul trecut este, însă, rezultatul unei limitări a extinderii terenurilor agricole și a pășunilor în Amazonul brazilian și, mai general, al unei situații mai favorabile în America Latină. Actualul președinte brazilian, Luiz Inácio Lula da Silva, a încurajat într-adevăr protejarea pădurilor. Adversarul său, Flavio Bolsonaro, este însă favorit în turul doi al alegerilor prezidențiale din 25 octombrie. „Nu am obținut această reducere a defrișărilor prin sacrificarea producției agricole sau a dezvoltării economice”, subliniază Ane Alencar de la Institutul Amazonian de Cercetare a Mediului (IPAM) din Brazilia. Aceasta ar putea descuraja puternicul sector agroalimentar brazilian să încerce să inverseze tendința, chiar dacă Lula pierde alegerile prezidențiale, speră ea. Autorii studiului se tem că progresele recente ar putea fi amenințate și de noii lideri din Columbia sau Peru. Situația s-a degradat în Africa În ciuda îmbunătățirii generale a situației la nivel mondial, situația s-a deteriorat anul trecut în bazinul Congo, unde defrișările au ajuns la 2,4 milioane de hectare, un nivel comparabil pentru prima dată cu cel din America Latină. Sam Nguiffo, avocat și fondator al Centrului pentru Mediu și Dezvoltare din Camerun, deplânge „un dezastru” . „Aspectul economic pare să aibă întotdeauna prioritate în gestionarea pădurilor din Africa Centrală, cu exploatarea pentru cherestea sau conversia pădurilor pentru alte activități economice, cum ar fi industria agricolă sau minieră”, deplânge el. Degradarea pădurilor, adesea primul pas înaintea defrișărilor definitive, a progresat și în Africa anul trecut și a scăzut cu 34% la nivel global, după un 2024 marcat de numeroase incendii. Mai mult, în ciuda încetinirii înregistrate în 2025, lumea încă se abate de la traiectoria corectă de eliminare a defrișărilor până în 2030, un angajament asumat de peste 140 de lideri la conferința internațională privind clima COP26 de la Glasgow. Precauți în privința viitorului Pentru a îndeplini acest angajament, defrișările ar trebui să scadă cu aproximativ 1 milion de hectare pe an, ceea ce este departe de tendința din ultimii ani. Autorii studiului rămân, de asemenea, precauți în privința viitorului, menționând că fenomenul meteorologic El Niño, de o putere excepțională, care este în desfășurare, ar putea intensifica „riscurile de secetă și incendii” în pădurile tropicale. „Efectele acestui fenomen El Niño sunt deja vizibile în țări precum Indonezia, unde incendii uriașe ard de săptămâni întregi”, a remarcat Erin Matson. Prin urmare, o reducere suplimentară a defrișărilor la nivel global, similară cu cea din 2025, i se pare „puțin probabilă” în acest an.

Consiliul Național al PSD se reunește miercuri, de la ora 16:00, la Vila Lac, pentru a decide cum se va implica partidul în viitorul Guvern condus de premierul desemnat Luca Niculescu. Social-democrații vor analiza dacă vor intra în acest guvern cu miniștri, dacă vor susține guvernul prin vot în Parlament sau dacă vor alege să nu se implice în formarea acestuia. Premierul desemnat este așteptat joi să depună în Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor. Luca Niculescu a declarat că toate variantele rămân posibile: un guvern politic, unul hibrid, cu miniștri politici și tehnocrați, sau un guvern format exclusiv din tehnocrați. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat marți seară, la România TV, că le va prezenta colegilor săi trei variante în ceea ce privește implicarea partidului în viitoarea guvernare. „Avem varianta în care nu votăm și nu intrăm (la guvernare – n.r.). Există această variantă”, a declarat liderul social-democrat. A doua variantă este un guvern tehnocrat, însă Grindeanu a spus că nu crede neaparat în această soluție. „Este o variantă a unui guvern tehnocrat, care, la prima vedere, cel puțin din perspectiva mea, nu e o variantă solidă”, a afirmat președintele PSD. Întrebat dacă respinge ideea unui guvern tehnocrat, Sorin Grindeanu a spus că un astfel de guvern ar fi unul slab și al „nimănui”. „Da, pentru că ăsta e un guvern slab, ăsta e un Guvern care de-a doua zi va fi Guvernul nimănui. Am mai avut exemplul ăsta în 2015-2016. Nu suntem într-o perioadă în care să facem experimente. Suntem într-o perioadă în care cred că trebuie să facem un efort comun toți, trebuie să lăsăm de la noi anumite lucruri care ne-au despărțit și să găsim acea cale de a merge mai departe. Am văzut că ceilalți au luat la mișto acest apel al meu”, a declarat Sorin Grindeanu. A treia variantă prezentată de liderul PSD este formarea unui guvern politic, cu mai multe formule posibile, inclusiv un guvern condus de social-democrați sau unul susținut de mai multe partide. „A treia variantă este aceea de a avea un guvern, să spunem, politic, și aici se deschid diverse variante. Eminamente PSD-ist sau poate să fie un guvern PSD-ist, poate să fie un guvern PSD-ist plus… Ceea ce îmi doresc să fie din mai multe formațiuni politice, să fie o majoritate”, a spus Grindeanu. Liderul PSD a cerut luni un efort comun din partea partidelor pe care le consideră responsabile de formarea acestui viitor guvern, pentru a se depăși criza politică din prezent. A mai afirmat și că unele partide ar dori să învestească rapid un guvern printr-un vot de conjunctură, pentru ca apoi să înceapă, în Parlament, un conflict politic cu noul Executiv. Mai mulți lideri PSD iau în calcul să ceară, în ședința decisivă de miercuri, intrarea partidului în Guvernul Luca Niculescu cu nouă miniștri, la ministere cu bugete mari, precum Transporturi, Agricultură, Sănătate și Mediu, dar și la Justiție, au declarat surse pentru G4Media. Decizia finală va fi luată miercuri, în ședința Consiliului Politic Național al PSD. PNL rămâne în Opoziție și ia în calcul un acord cu Niculescu Președintele PNL, Ilie Bolojan, a anunțat marți că liberalii iau în calcul încheierea unui acord politic bilateral cu premierul desemnat Luca Niculescu. Documentul nu va fi un acord de coaliție și nu va presupune intrarea PNL la guvernare, ci va stabili condițiile în care partidul poate ajura la stabilitatea țării în următoarele șase luni. Ilie Bolojan a spus că, în această perioadă, PNL nu va iniția și nu va vota nicio moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu, cât timp premierul respectă principiile și obiectivele asumate prin acord. Potrivit surselor, liberalii ar urma să rămână în Opoziție, dar ar putea susține stabilitatea viitorului Guvern în baza angajamentelor convenite cu premierul desemnat. UDMR va vota Guvernul, indiferent de formula aleasă Și președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că partidul său va vota Guvernul și programul de guvernare prezentate de Luca Niculescu în Parlament, indiferent dacă acesta va fi unul tehnocrat sau unul format în jurul PSD. Kelemen Hunor a mai spus că Uniunea este pregătită să semneze un acord de susținere cu premierul desemnat pentru proiectele guvernamentale. Liderul UDMR a mai spus că prioritatea este depășirea blocajului politic și formarea unui guvern cu puteri depline cât mai curând, posibil chiar vineri sau cel târziu luni.

Cristian Chivu și-a asumat responsabilitatea pentru înfrângerea suferită de Inter Milano în fața formației Club Brugge, scor 3-4, în etapa a doua din Liga Campionilor, relatează Mediafax. Inter a pierdut marți seară, 13 octombrie, chiar pe teren propriu, bifând a doua înfrângere în primele două etape din Champions League, scrie Sky Sport Italia. Rezultatul complică […] © G4Media.ro.

Reportaj al agenției ANSA (Italia), via Rador:  Numărul navetiştilor și schimburile comerciale cu Republica Moldova și UE sunt în creștere. Războiul din Ucraina a schimbat totul. La autogara din Tiraspol se observă o activitate neobișnuită – o forfotă absentă în restul orașului. În fiecare dimineață, mii de oameni urcă în marșrutke – acele microbuze omniprezente […] © G4Media.ro.

Indonezia trece prin cel mai grav sezon de incendii din ultimii zece ani. Fumul a format un smog toxic care afectează milioane de oameni din regiune. Pe insulele Kalimantan și Sumatra, cerul a devenit portocaliu, iar...

Populaţia din nordul judeţului Tulcea a primit, miercuri dimineaţă, un nou mesaj Ro-Alert de posibilă incursiune de drone pe fondul războiului declanşat de Rusia în Ucraina. În mesajul transmis în jurul orei...

The Bucharest Tribunal approved on Tuesday, October 13, the request submitted by former presidential candidate Cǎlin Georgescu to replace pretrial detention with 30 days of house arrest. The ruling is not final and will take effect only if upheld following the appeal period, Agerpres reported. Judicial sources cited by the news agency said Romania’s organized crime prosecution unit DIICOT plans to challenge the decision. Georgescu will remain at Bucharest’s Central Detention Center until the appeal is heard. Under the court’s ruling, Cǎlin Georgescu would be required to appear whenever summoned by investigators or judges and periodically provide information about his sources of income. He would also be prohibited from contacting the alleged victim, the person’s relatives, witnesses, experts, or others allegedly involved in the offense. “The request filed by defendant G.C. to replace the preventive measure was admitted, and pretrial detention was replaced with house arrest for 30 days, beginning when the ruling becomes final,” the tribunal said. The decision can be appealed within 48 hours of its formal communication. Cǎlin Georgescu has been held in pretrial detention since September 29 in a case in which prosecutors accuse him of participating in an alleged scheme that defrauded businessman Răzvan Leu of EUR 1.1 million. According to case documents, Leu was invited to participate in a precious-metals trading venture that purportedly required a EUR 6 million credit line. Georgescu allegedly directed him to Ionel Rusen, who introduced him to an Italian citizen, presented as the representative of a Swiss bank. The prosecutors allege Răzvan Leu was asked to provide a EUR 1 million guarantee, of which EUR 100,000 was intended to finance Georgescu’s presidential campaign. He was later persuaded to transfer another EUR 100,000 after being told the loan could be increased to EUR 15 million. The financing never materialized, investigators said, and Leu was allegedly unable to recover the EUR 1.1 million. The investigation is the third criminal case involving Cǎlin Georgescu. In the other two, he faces charges related to alleged attempts to undermine the constitutional order and the promotion of fascist or legionary propaganda. Cǎlin Georgescu was the surprise first-place finisher in the first round of Romania’s 2024 presidential election, which was annulled by the Constitutional Court.

How to Web Conference 2026, a leading startup and technology conference in Eastern Europe held annually, brought together technology leaders, investors, startup founders, business professionals, and representatives of European institutions and the public sector in Bucharest from October 6 to 8. With the theme “What will you build when you can build anything?” the event covered product strategy, leadership, and the role of investment in building globally competitive companies. Among the speakers, Teodora Mușatoiu (OpenAI) and Aleodor Tabarcea (Stripe Romania) addressed the changes AI is bringing to product development and team organization, as well as the challenges of adopting new technologies. The agenda also featured the Bitdefender Academy Season Finale, a session dedicated to training the next generation of technology product development specialists. Nesrine Changuel, former product leader at Google and Spotify, spoke about the importance of the emotional connection between users and products, while Sara Maldon (Inflect, formerly Make) discussed measuring the impact of AI investments. Thomas Kolarik, VP IT & Operations at BCR, and Zoltan Vardy, Founder & Sales and GTM Advisor at The Launch Code, discussed demand for technology in Eastern Europe and the role companies can play in accelerating its adoption. Similarly, Michał Kramarz (Google Cloud) presented the challenges of international expansion and the factors that contribute to scaling startups and AI-driven initiatives. Financing businesses with a social impact was addressed during the MARC Impact Programme session, “Somebody has to get paid to fix this,” where entrepreneurs and investors discussed developing sustainable business models and attracting capital. Finally, the impact of technology on society was another topic discussed at How to Web 2026 by Bogdan Iordache, General Partner at Underline Ventures, Radu Magdin, and Dragoș Stanca. During the event, Hack for Facts, an initiative by AmpliFY ONG and Ethical Media Alliance, brought together journalists, technology professionals, and representatives of civil society organizations to explore the use of digital tools in the public interest, from supporting investigative journalism to developing sustainable models for independent journalism. Discussions on Europe’s competitiveness also focused on public policies and measures to support the development of the tech industry. During the “Bytes & Bills” session, representatives of European institutions, Romania’s public sector, and the private sector discussed the measures needed to support startup growth. Speakers included Marc Lemaître, Director-General for Research and Innovation at the European Commission, Camelia Drăgoi (European Investment Fund), Ervin Luga (EBRD Venture Capital), and Irina Avram (Romanian Ministry of Finance). The agenda also featured discussions on technological sovereignty and defense technologies with both civilian and military applications. How to Web 2026 brought representatives of the international venture capital community to Bucharest. Investors Summit, organized on October 6, brought together more than 200 investors and representatives of over 80 funds and institutions. The Spotlight competition, also part of the conference, provided 20 participating early-stage startups with mentoring, visibility, and access to investors. This year’s winner, AISafe Labs, a Romanian cybersecurity startup, secured an investment commitment from TechAngels, with the financing terms to be negotiated between the parties.

„Viitorul Ucrainei şi al Republicii Moldova este în Uniunea noastră. Şi le vom însoţi la fiecare pas pe acest drum”, a comentat pe X preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, scrie Agerpres. „Astăzi am făcut un nou pas important pe drumul nostru spre aderarea la UE”, s-a felicitat, de asemenea pe X, şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Această etapă intervine după ce parlamentarii ucraineni au adoptat o legislaţie pentru protejarea drepturilor minorităţilor naţionale, eliminând un obstacol important în calea aderării la UE. Statutul minorităţii ungare din vestul Ucrainei a provocat tensiuni cu Budapesta, care blocase cererea de aderare a Kievului, depusă oficial la câteva zile după invazia rusă din februarie 2022. „Am trecut astăzi de o nouă etapă importantă pe calea aderării Ucrainei la UE”, a declarat Thomas Byrne, ministrul irlandez al afacerilor europene, a cărui ţară asigură preşedinţia rotativă semestrială a UE. „Decizia luată astăzi demonstrează rezilienţa şi determinarea Ucrainei de a avansa pe calea reformelor, pe fondul unor circumstanţe extrem de dificile”, a adăugat el, cu referire la războiul împotriva Rusiei. Înainte de a se alătura UE, ţările candidate trebuie să ducă la bun sfârşit reforme pentru a integra acquis-ul comunitar, de la politica de mediu până la agricultură. Ulterior, negocierile sunt organizate în jurul a 35 de capitole grupate în şase tematici: drepturi fundamentale, piaţa internă, competitivitate şi creştere incluzivă, mediu, agricultură şi relaţii externe. Pentru a finaliza aderarea, este necesară o decizie unanimă a celor 27 de ţări membre. „Ucraina este pe deplin angajată în punerea în aplicare a reformelor necesare pentru aderare şi încearcă să îndeplinească această sarcină cât mai repede posibil”, a declarat vicepremierul său, Vsevolod Chenţov, în cadrul unei conferinţe de presă la Luxemburg. Negocierile cu Ucraina şi Republica Moldova – care progresează în paralel – se vor concentra acum pe aspectele legate de „piaţa internă” şi „competitivitate şi creştere incluzivă”, rămânând nedeschise doar două dintre cele şase grupuri de capitole. „Dincolo de aceşti termeni tehnici, vor exista beneficii reale pentru ucraineni. Reformele care vor fi adoptate la capitolul pieţei interne vor facilita comerţul şi creşterea companiilor ucrainene în întreaga Europă”, a declarat comisarul UE pentru extindere, Marta Kos. În privinţa Republicii Moldova, ea a subliniat că „această determinare şi muncă asiduă sunt recompensate. Săptămâna trecută în cadrul celei de-a zecea întrunire a Consiliului am vorbit despre nişte fonduri, cele mai mari pentru Republica Moldova. Reformele pot aduce şi mai multe fonduri europene în Republica Moldova. (…) Vom continua să sprijinim Republica Moldova în parcursul de aderare”. În opinia sa, „din punct de vedere tehnic, ar fi posibil să finalizăm negocierile în primul sau al doilea trimestru din 2028”. UE a anunţat, de asemenea, progrese în discuţiile sale cu Albania, altă ţară candidată, prin închiderea provizorie a unui capitol de negociere.  

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) încearcă să atragă tineri încă din universități pentru a acoperi nevoia de specialiști, însă se confruntă ulterior cu o competiție puternică din partea marilor companii de tehnologie și consultanță. După doi-trei ani în care acumulează experiență, oamenii ajung să primească oferte din mediul privat, a explicat Sebastian-Dan Naste, expert în securitate cibernetică și Data Protection Officer (DPO) în cadrul DNSC, la conferința Impact SEE 2026, care a avut loc recent la București. „Vedem, de asemenea, că există o competiție foarte mare în domeniul securității cibernetice între autoritățile publice și companiile care activează în acest sector”, a spus Naste. DNSC încearcă să reducă această problemă prin recrutarea oamenilor încă de la începutul carierei. Instituția a mers anul acesta direct către universități și a atras peste 40 de studenți care urmează să lucreze în diferite departamente alături de specialiștii săi. „Cu toate acestea, anul acesta am reușit să atragem mulți studenți, peste 40. Am mers în universități, iar studenții ni se vor alătura și vor lucra alături de noi în diferite departamente, pentru a aduce idei noi, idei inovatoare și pentru a lucra împreună cu experții”, a explicat reprezentantul DNSC. Atragerea tinerilor reprezintă însă doar prima parte a problemei. Dificultatea pentru instituțiile publice apare odată ce aceștia acumulează experiență și devin mai valoroși pe piața muncii. Naste spune că după numai câțiva ani aceștia încep să primească oferte de la companii mari de tehnologie și consultanță. „Este foarte dificil după doi-trei ani. Primesc oferte de angajare de la marile companii de tehnologie, de la companiile de consultanță. Așa că este un joc dificil”, a spus acesta. Instituția recrutează în acest moment pentru 54 de posturi, toate scoase la concurs de la începutul lunii, atât pentru tineri absolvenți fără experiență anterioară, cât și pentru diverse niveluri de senioritate.   Un deficit de circa un milion de specialiști în Europa Problema nu este specifică României. Potrivit cifrelor prezentate de reprezentantul DNSC, deficitul de personal din securitatea cibernetică ajunge la aproximativ un milion de oameni la nivelul Uniunii Europene. Mai mult, utilizarea tot mai extinsă a inteligenței artificiale nu pare să elimine nevoia de oameni din domeniu. „Cred că în prezent unele estimări indică faptul că este nevoie de un milion de specialiști la nivelul Uniunii Europene, chiar dacă începem să folosim din ce în ce mai mult inteligența artificială. Așadar, există un deficit uriaș de competențe”, a adăugat Naste. Dimensiunea acestui deficit determină instituțiile europene să se apropie de universități și să susțină programe prin care mai mulți tineri să intre în domeniu. O altă direcție este atragerea mai multor femei către profesiile din securitatea cibernetică. „Tocmai de aceea există diferite instituții la nivel european care merg către universități și lansează programe educaționale foarte interesante, inclusiv inițiative dedicate femeilor în tehnologie, pentru că avem nevoie de mai multe femei și în securitatea cibernetică”, a mai spus reprezentantul DNSC. Prezent la eveniment, Bledar Kazia reprezentantul Autorității Naționale pentru Securitate Cibernetică din Albania, a descris o situație similară: instituțiile investesc în pregătirea oamenilor, dar ulterior trebuie să concureze pentru ei cu sectorul privat și cu angajatori din alte țări. În cazul Albaniei, Kazia spune că deficitul a ajuns la aproximativ 365 de specialiști în securitate cibernetică numai în primele șase luni ale acestui an. „Cred că majoritatea țărilor din Europa sau chiar din întreaga lume se confruntă cu o lipsă de oameni atunci când vine vorba despre securitatea cibernetică. Nu cred că este o problemă politică. Cred că are legătură cu faptul că ne aflăm într-o perioadă critică, mai ales odată cu inteligența artificială, și este foarte dificil să acoperim acest deficit de resurse. De exemplu, numai în primele șase luni ale acestui an am avut un deficit de aproximativ 365 de experți în securitate cibernetică”, a spus Kazia. La fel ca DNSC în România, autoritatea albaneză încearcă să recruteze oameni inclusiv prin colaborarea cu universitățile. Problema apare însă după formarea specialiștilor, când aceștia pot alege între ofertele locale și cele venite din economii cu salarii mai mari. „Ceea ce facem este să comunicăm cu universitățile pentru a găsi astfel de specialiști, dar, într-un fel, experții și oamenii sunt liberi să lucreze oriunde doresc. Cred că și în Balcani există specialiști în securitate cibernetică, îi pregătim, încercăm într-un fel să îi păstrăm în țările noastre, dar primesc oferte din străinătate, din UE, din SUA sau din alte țări”, a explicat reprezentantul autorității albaneze. În opinia sa, una dintre dificultățile majore pentru administrațiile publice din regiune este tocmai diferența față de posibilitățile financiare ale companiilor private. „Suntem pe o piață deschisă și nu cred că sunt foarte multe lucruri pe care le putem face, pentru că nu putem concura cu sectorul privat. Așa că, într-un fel, este un cerc fără sfârșit, iar oamenii sunt liberi să meargă oriunde doresc. Este o problemă a globalizării, nu una politică”, a spus Kazia.

Six crew members are rescued but 10 are missing after a merchant ship was sunk overnight, Bulgaria says.

Pope Leo had successful surgery to remove a lower lobe of his right lung, the Vatican said.

The long-delayed bridge will formally open on Thursday, according to China's state-run Xinhua news agency.

City-state's GDP expands 5.4 percent in July-September quarter, according to advance government estimates.