Latest Bucharest News
Digi24
Raed Arafat explică de ce nu s-a emis mesaj RO-Alert pentru cutremur: „Sunt convins că am fi avut comentarii”
Raed Arafat a explicat la Digi24 de ce autoritățile nu emit mesaj RO-Alert pentru seisme. Șeful DSU spune că această chestiune a fost discutată de mai multe și s-a decis să nu se avertizeze populația în caz de cutremur, „pentru că nici nu este timp de evacuare, nici nu este timp de a lua măsuri și mai mult inducem panică”. În plus, Arafat este „convins” că dacă s-ar fi dat un astfel de mesaj pentru cutremurul de miercuri dimineață „am fi avut comentarii”.
Digi24
Alerta Android Earthquake Alerts, ajunsă pe mii de telefoane din România chiar în timpul seismului
Cutremurul cu magnitudinea 5,7 care s-a produs miercuri dimineața, la ora 2:48, în zona seismică, Vrancea, a fost resimțit în mai multe zone ale României și chiar în afara țării. De remarcat că în timp ce seismul încă era în desfășurare, telefoanele Android din zonele afectate de seism au primit o notificare cu sfaturi privind reacția în timpul unui cutremur, precum și cu câteva informații legate de eveniment.
HotNews.ro
„O megaescrocherie”. Ce acuză prosumatorii, cu două zile înaintea începerii Programului Casa Verde Baterii
Statul român alocă 400 de milioane de lei din Fondul pentru Mediu pentru ca prosumatorii să-și instaleze baterii de stocare. Însă, odată cu începerea înscrierilor în program a firmelor care instalează baterii, au apărut și primele controverse. Persoanele fizice pot cere finanțare prin Programul Casa Verde Baterii începând de vineri, 20 noiembrie. „Jaf la drumul …
HotNews.ro
Noul Guvern vine în ajutorul Dacia și Ford. Luca Niculescu a cerut măsuri de sprijin
Premierul Luca Niculescu a cerut miniștrilor implicați să identifice măsuri de sprijinire a industriei auto românești, cu accent pe situația uzinelor Dacia și Ford, au declarat pentru Profit.ro surse guvernamentale. Citiți mai mult pe Profit.ro.
Mediafax
De ce cutremurul din Vrancea s-a simțit mai puternic la etajele superioare. Ce se întâmplă, de fapt, cu blocurile înalte
Seismul produs miercuri, la ora 02:48, a avut magnitudinea de 5,7 și s-a înregistrat la o adâncime de 120,8 kilometri, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP). Pentru cei care locuiesc la ultimele etaje ale blocurilor, un cutremur poate fi resimțit diferit față de modul în care îl percep persoanele aflate la parter. Unii simt doar o vibrație scurtă, în timp ce alții pot observa cum mobilierul se mișcă, lustrele oscilează sau patul se deplasează ușor. Fenomenul are o explicație fizică și este cunoscut de inginerii specializați în proiectarea antiseismică. De ce cutremurul se simte mai puternic la etajele superioare În timpul unui cutremur, undele seismice pun în mișcare terenul pe care este construită clădirea. Această mișcare este transmisă fundației și apoi structurii imobilului. Însă blocul nu se deplasează ca un obiect complet rigid. Structura se deformează elastic și oscilează, iar amplitudinea deplasării poate crește odată cu înălțimea. Astfel, etajele superioare pot avea mișcări laterale mai ample decât cele inferioare. Shocking footage shows massive cracks tearing through a building before an apartment wall suddenly collapses during 7.5 magnitude earthquake in Venezuela — Surajit (@surajit_ghosh2) June 27, 2026 Fenomenul poate fi comparat, într-o formă simplificată, cu mișcarea unei rigle flexibile fixate la un capăt: atunci când baza este pusă în mișcare, extremitatea liberă poate oscila mult mai mult. Potrivit British Geological Survey, mișcarea poate fi amplificată atunci când frecvența undelor seismice se apropie de frecvența naturală de vibrație a clădirii. Două persoane aflate în același bloc, una la etajul al doilea și alta la etajul al zecelea, pot resimți foarte diferit același cutremur. Ce este rezonanța și de ce contează în timpul unui cutremur Fiecare clădire are una sau mai multe frecvențe naturale de vibrație, determinate de înălțime, rigiditate, masă și tipul structurii. Atunci când frecvențele undelor seismice se apropie de frecvențele naturale de vibrație ale unei clădiri, se poate produce fenomenul de rezonanță. În asemenea condiții, oscilațiile structurii pot fi amplificate. Clădirile înalte sunt, în general, mai sensibile la mișcările seismice cu perioade lungi, care produc oscilații mai lente, în timp ce construcțiile joase pot fi mai sensibile la mișcările cu frecvențe ridicate. De aceea, același cutremur poate fi resimțit diferit de la o clădire la alta, chiar dacă acestea se află în același cartier. Contează nu doar magnitudinea seismului, ci și adâncimea, distanța față de epicentru, caracteristicile terenului și modul în care a fost proiectată construcția. De ce locatarii din București pot simți puternic seismele din Vrancea Cutremurele intermediare din zona Vrancea, produse la adâncimi de ordinul a 70-200 de kilometri, pot fi resimțite pe suprafețe extinse, inclusiv la București. Undele seismice parcurg distanțe mari și pot interacționa diferit cu structura fiecărei clădiri. În Capitală, caracteristicile terenului pot influența mișcarea seismică și pot favoriza amplificarea anumitor componente ale acesteia. Din acest motiv, locatarii a două blocuri apropiate pot percepe diferit același seism. De asemenea, mișcarea poate fi mai evidentă în clădirile cu multe etaje, unde oscilațiile lente sunt uneori mai ușor de observat decât vibrațiile rapide. Înseamnă că ultimele etaje sunt mai periculoase? Nu neapărat. Faptul că un cutremur este resimțit mai puternic la etajele superioare nu înseamnă automat că acele niveluri sunt cele mai vulnerabile structural. Clădirile proiectate corespunzător pentru a rezista la cutremure trebuie să poată suporta anumite deformări și deplasări fără să își piardă stabilitatea. Oscilația este, într-o anumită măsură, un comportament normal al unei structuri flexibile în timpul unui cutremur. Riscul real depinde de mai mulți factori, printre care anul construcției, proiectarea antiseismică, calitatea execuției, modificările structurale realizate ulterior și starea de întreținere. În plus, avariile nu apar obligatoriu la etajele unde mișcarea este percepută cel mai intens. În anumite clădiri, vulnerabilitățile structurale pot fi concentrate la nivelurile inferioare, în special dacă există parteruri cu spații comerciale deschise sau intervenții asupra elementelor de rezistență. La etajele superioare, însă, mișcările mai ample pot crește riscul răsturnării mobilierului nefixat și al căderii obiectelor. Ce trebuie să faci dacă locuiești la un etaj superior și începe un cutremur Specialiștii în protecție civilă recomandă ca, în timpul unui seism, locatarii să nu încerce să părăsească în grabă clădirea. Coborârea pe scări în timp ce imobilul oscilează poate fi periculoasă, iar lifturile nu trebuie utilizate. Persoanele aflate în interior trebuie să se îndepărteze de ferestre, mobilier înalt și obiecte care pot cădea și să își protejeze capul și gâtul, adăpostindu-se, dacă este posibil, sub o piesă de mobilier solidă. După încetarea mișcării, trebuie verificate eventualele deteriorări vizibile, iar evacuarea se face în condiții de siguranță, conform recomandărilor autorităților.
Mediafax
Patru zile la rând cu dezlegare la pește în Postul Crăciunului 2026. De ce se poate mânca pește inclusiv de Ziua Națională a României
Postul Nașterii Domnului, unul dintre cele patru mari posturi de peste an, se desfășoară între 15 noiembrie și 24 decembrie. Spre deosebire de Postul Paștelui, considerat cel mai aspru din calendarul ortodox, Postul Crăciunului permite consumul de pește în mai multe zile, în special la sfârșit de săptămână și cu ocazia unor sărbători religioase. Anul acesta, o succesiune de sărbători și dezlegări face ca românii care respectă postul să poată mânca pește patru zile la rând, inclusiv pe 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, și pe 1 decembrie, de Ziua Națională. De ce sunt patru zile consecutive cu dezlegare la pește în 2026 Potrivit calendarului oficial al Patriarhiei Române, perioada 28 noiembrie – 1 decembrie cuprinde patru zile consecutive cu dezlegare la pește. Explicația ține de suprapunerea rânduielilor obișnuite ale postului cu sărbătorile religioase din această perioadă. Sâmbătă, 28 noiembrie, este pomenit Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop. Ziua are dezlegare la pește, potrivit calendarului bisericesc. Duminică, 29 noiembrie, credincioșii beneficiază de dezlegarea obișnuită din prima parte a Postului Crăciunului. Luni, 30 noiembrie, Biserica Ortodoxă îl sărbătorește pe Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României. Tot atunci este pomenit Sfântul Ierarh Andrei Șaguna, mitropolitul Transilvaniei. Marți, 1 decembrie, calendarul Patriarhiei prevede din nou dezlegare la pește. Este ziua în care Biserica o pomenește pe Sfânta Anastasia Șaguna, mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna. Ce legătură are dezlegarea din 1 decembrie cu o canonizare recentă Un element nou al calendarului bisericesc din 2026 este pomenirea Sfintei Anastasia Șaguna, una dintre cele 16 femei cu viață sfântă canonizate de Biserica Ortodoxă Română în 2025. Anastasia Șaguna, care a trăit între 1785 și 1836, a fost mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, una dintre personalitățile importante ale istoriei Bisericii Ortodoxe din Transilvania. Sfântul Sinod a stabilit ca aceasta să fie pomenită anual la 1 decembrie, imediat după sărbătoarea fiului său, din 30 noiembrie. Calendarul oficial al Patriarhiei marchează ziua de 1 decembrie 2026 cu dezlegare la pește. Ziua se suprapune și cu Ziua Națională, dar strict religios nu există o legătură cu sărbătoarea laică. Calendarul complet al dezlegărilor la pește din Postul Crăciunului 2026 Potrivit informațiilor publicate de Basilica, agenția de știri a Patriarhiei Române, în cele 40 de zile de post există 14 zile cu dezlegare la pește. În noiembrie 2026: 21 noiembrie, sâmbătă – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului; 22 noiembrie, duminică – dezlegare la pește; 23 noiembrie, luni – Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii; 28 noiembrie, sâmbătă – Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop; 29 noiembrie, duminică – dezlegare la pește; 30 noiembrie, luni – Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României. În decembrie 2026: 1 decembrie, marți – Sfânta Anastasia Șaguna; 3 decembrie, joi – Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica și Căldărușani; 5 decembrie, sâmbătă – Sfântul Cuvios Sava cel Sfințit; 6 decembrie, duminică – Sfântul Ierarh Nicolae; 7 decembrie, luni – Sfânta Muceniță Filofteia de la Curtea de Argeș; 12 decembrie, sâmbătă – Sfântul Ierarh Spiridon; 13 decembrie, duminică – Sfântul Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei; 19 decembrie, sâmbătă – ultima dezlegare la pește din acest post. Prima dezlegare la pește este programată pe 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, cunoscută popular și sub denumirea de Vovidenia. De ce Postul Crăciunului este mai ușor decât Postul Paștelui În tradiția ortodoxă, Postul Crăciunului este considerat un post cu o rânduială alimentară mai puțin aspră decât cea a Postului Mare. Explicația ține de caracterul sărbătorii pentru care credincioșii se pregătesc și de regulile stabilite de tradiția bisericească. În timp ce Postul Paștelui este legat de pregătirea pentru Patimile și Învierea Mântuitorului și are un caracter penitential mai accentuat, Postul Crăciunului pregătește sărbătoarea Nașterii Domnului. Dezlegarea la pește nu înseamnă, însă, întreruperea postului. Celelalte restricții alimentare rămân valabile, iar Biserica amintește că postul nu se rezumă la alimentație, ci presupune și rugăciune, cumpătare, spovedanie și fapte bune. Când devine mai aspru Postul Crăciunului Ultima dezlegare la pește din 2026 este programată sâmbătă, 19 decembrie. În ultimele cinci zile ale postului, între 20 și 24 decembrie, calendarul nu mai prevede dezlegări la pește. Această perioadă reprezintă pregătirea imediată pentru sărbătoarea Nașterii Domnului, iar Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie, este în mod tradițional o zi de post mai aspru. Postul se încheie pe 24 decembrie, iar vineri, 25 decembrie 2026, creștinii ortodocși sărbătoresc Nașterea Domnului.
G4Media.ro
Clarificări de la IGSU după cutremurul de azi-noapte: Alertele primite pe telefoane au venit de la Google, nu prin RO-ALERT
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a venit cu precizări după cutremurul produs miercuri dimineață, 18 noiembrie, în zona Vrancea, explicând că notificările primite de numeroși români pe telefoanele Android au fost generate de sistemul Google Earthquake Alerts, nu de RO-ALERT, relatează Mediafax. În urma cutremurului produs la ora 02:48, numeroși utilizatori de telefoane Android au primit avertizări privind producerea unui seism. Notificările, însoțite de semnale sonore, au provocat confuzie în rândul unor utilizatori, care le-au asociat cu sistemul național RO-ALERT. IGSU a explicat, într-un mesaj publicat pe Facebook, că avertizările Google nu sunt transmise de autoritățile române și nu trebuie confundate cu mesajele oficiale de urgență. IGSU: „Sunt două sisteme complet diferite” „Este important să nu confundăm Google Android Earthquake Alerts cu RO-ALERT. Sunt două sisteme complet diferite”, a transmis Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Potrivit instituției, sistemul dezvoltat de Google utilizează senzorii integrați în telefoanele Android pentru a identifica mișcările seismice și pentru a avertiza utilizatorii înainte ca undele cutremurului să ajungă în zona în care se află. „Alerta Google este o funcție a telefoanelor Android, care folosește accelerometrele telefoanelor pentru a detecta activitatea seismică și poate transmite avertizări cu câteva secunde înainte ca undele seismice să ajungă într-o anumită zonă”, precizează IGSU. Mediafax a explicat pe larg AICI cum funcționează sistemul Google. Notificările au fost generate de sistemul de avertizare seismică al Google, care poate detecta un cutremur în desfășurare și poate avertiza utilizatorii cu câteva secunde înainte ca undele seismice să ajungă în zona lor. De ce nu a fost transmis un mesaj RO-ALERT înaintea cutremurului IGSU subliniază că RO-ALERT este sistemul oficial prin care autoritățile avertizează populația în situații de urgență, dar acesta nu este conceput pentru avertizarea anticipată a cutremurelor. „RO-ALERT este sistemul oficial al autorităților, prin care populația este avertizată în situații de urgență. RO-ALERT nu oferă avertizare anticipată pentru producerea cutremurelor”, explică instituția. Diferența fundamentală este că sistemul Google poate detecta un seism deja început și poate transmite notificări către utilizatorii aflați în zone unde undele seismice nu au ajuns încă. RO-ALERT este utilizat de autorități pentru transmiterea avertizărilor privind situații de pericol, însă nu are funcția de alertare timpurie în cazul producerii unui cutremur. Alerta de pe telefon nu a fost transmisă de IGSU Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a insistat asupra faptului că notificările Google nu trebuie atribuite instituției. „Așadar, o notificare Google privind un cutremur nu este un mesaj RO-ALERT și nu trebuie atribuită IGSU. Sunt sisteme independente, cu funcționare și roluri diferite”, a transmis instituția. Precizările vin după seismul produs în noaptea de marți spre miercuri în zona seismică Vrancea. Potrivit datelor actualizate ale Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cutremurul a avut magnitudinea de 5,7 și s-a produs la adâncimea de 120,8 kilometri. Cutremurul a fost resimțit în mai multe regiuni ale țării, iar echipajele de intervenție au început verificări pentru identificarea eventualelor pagube și acordarea sprijinului persoanelor afectate. © G4Media.ro.
G4Media.ro
Judecătorul CCR Asztalos Csaba oferă soluția la scandalul restanțelor salariale ale magistraților: o nouă sesizare de conflict constituțional, pe motiv că puterea judecătorească nu e capabilă să se autoregleze
Curtea Constituțională a României a făcut publică motivarea deciziei prin care a respins, ca inadmisibilă, sesizarea Guvernului Bolojan cu un conflict juridic de natură constituțională între Înalta Curte, pe de o parte, și Guvern și Parlament, pe de altă parte, legat de restanțele salariale ale magistraților. Prin opinia concurentă pe care a semnat-o, judecătorul Asztalos Csaba pare să ofere soluția pentru rezolvarea definitivă a scandalului restanțelor salariale, și anume sesizarea CCR cu un nou conflict juridic de natură constituțională, dar care să pună în centru adevărata problemă a afacerii: incapacitatea puterii judecătorești de a se autoregla. Două procese paralele Obiectul sesizării CCR a fost procesul prin care Înalta Curte l-a intentat Guvernului pe 30 martie 2026, în contencios administrativ, prin care cerea plata imediată a întregii sume reprezentând restanțe salariale către magistrați, acumulate în ultimii ani – în total, 5,2 miliarde de lei. Curtea de Apel București a admis acțiunea ICCJ și, pe 5 mai, a obligat Guvernul să plătească, însă sentința a fost atacată la Înalta Curte. În paralel, înainte ca ICCJ să dea o sentință definitivă, Guvernul a sesizat Curtea Constituțională, pe 2 iulie, cu un conflcit juridic de natură constituțională, prin care acuza că puterea judecătorească și-a arogat prerogative ale Parlamentului și Guvernului în materie de politică bugetară. CCR s-a pronunțat pe 7 octombrie, prin decizia pe care a făcut-o publică luni, pentru ca o săptămână mai târziu, Înalta Curte să dea și ea sentința definitivă: a repins recursul Guvernului și a menținut sentința Curții de Apel. În procesul de la CCR, cinci judecători au votat pentru respingerea acțiunii ca inadmisibilă: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Chiochină. Aceștia susțin în principal că sesizarea este inadmisibilă, pentru că ar însemna ca instanța constituțională să cenzureze o sentință judecătorească, ceea ce îi depășește atribuțiile. Trei judecători au făcut opinie separată, susținând că există un conflict constituțional care trebuia soluționat: Simina Tănăsescu, Dacian Dragoș și Iulia Scântei. Opinia concurentă al lui Asztalos Csaba Un singur judecător, Asztalos Csaba, a făcut opinie concurentă, adică a fost de acord cu respingerea acțiunii ca inadmisibilă, dar pentru alte motive decât a considerat majoritatea. Opinia lui Asztalos Csaba are însă un mare merit: deschide o ușă către soluționarea definitivă a scandalului legat de restanțele salariale ale magistraților. Mai întâi, Asztalos explică de ce sesizarea trebuia respinsă ca inadmisibilă – și aici este concordant cu opinia majoritară: „În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a stabilit că nu este competentă să cenzureze legalitatea unor hotărâri judecătoreşti, astfel că interpunerea Curții într-un demers judiciar aflat în curs este inadmisibilă”. Asztalos susține că intervenția Curții s-ar fi justificat doar dacă era sesizată nu cu un conflict constituțional, ci cu o excepție de neconstituționalitate a prevederilor legale invocate de Înalta Curte. Se înțelege de aici că CCR ar fi putut da o decizie de intepretare, spunând că prevederile respective sunt constituționale doar în măsura în care se înțelege că interzic puterii judecătorești să creeze pentru sine legi paralele de salarizare. După care Asztalos Csaba ridică adevărata problemă a întregii afaceri: „În schimb, Curtea are competența de a se pronunța cu privire la paradigmele de tip jurisprudențial care încalcă valorile, principiile sau exigențele Constituției. Curtea a constatat că, în măsura în care există mecanisme prin care autorităţile publice să se autoregleze, rolul Curţii Constituţionale devine unul subsidiar. Numai în lipsa acestor mecanisme, rolul Curţii Constituţionale devine unul principal şi primordial pentru înlăturarea blocajului constituţional rezultat”. Trei precedente utile Dar ce înseamnă „paradigme jurisprudențiale neconstituționale”? Este situația în care una dintre puterile statului dezvoltă practici aparent legale, dar în contradicție cu Constituția, și tinde să le perpetueze, fără ca vreuna din celelalte puteri să le poată opri. În acest caz, singura aptă să intervină și să le curme este Curtea Constituțională. Asztalos Csaba indică trei situații în care Curtea Constituțională a procedat astfel. Prima oară a fost în 2009, când președintele Băsescu a seziat-o cu un conflict constituțional, pentru că instanțele judecătorești începuseră să acorde magistraților majorări salariale care depășeau prevederile din legile bugetare. Atunci, CCR a interzis asemenea practici, dar instanțele judecătorești au ignorat acea decizie în anii care au urmat. Practic, atunci s-au pus bazele „paradigmei neconstituționale” dezvoltate de puterea judecătorească până în ziua de azi. A doua oară a fost când Înalta Curte de Casație și Justiție a ignorat prevederile legale care obligau ca toți judecătorii din completurile de 5 ale Înaltei Cuți să fie trași la sorți. CCR a intervenit din nou, obligând instanța supremă să se conformeze legii. În sfârșit, a treia oară a fost atunci când CCR a sancționat protocoalele de colaborare încheiate de Parchetul General cu Serviciul Român de Informații în instrumentarea cauzelor penale. Și atunci, Curtea a sancționat „paradigma neconstituțională” creată de Ministerul Public prin încheierea respectivelor protocoale. Toate aceste exemple arată un model: o putere a statului își dezvoltă reguli ilicite, pe care nu e capabilă să și le îndrepte, și nicio altă putere nu are instrumentele de a le corecta. Atunci intervine Curtea Constituțională. „Nici chiar puterea judecătorească” „Ține de obligația și responsabilitatea instanței supreme de a aplica prevederile Constituției și deciziile Curții Constituționale în vederea autoreglării sistemului judiciar sub aspectul întinderii competenței puterii judecătorești”, mai arată în motivare Asztalos Csaba. Și adaugă: „Principiul loialității constituționale impune colaborarea între puterile statului, niciuna dintre acestea – nici chiar puterea judecătorească – neputând să acționeze cu încălcarea Constituției, respectiv a principiului separației puterilor în stat sau a competențelor stabilite de Constituție în materie de politică bugetară”. Rezultă din aceste considerente că soluția aleasă de Guvern, și anume să pună în centrul sesizării CCR procesul său cu Înalta Curte, nu a fost cea mai bună cale de a soluționa problema. În schimb, o nouă sesizare cu conflict constituțional, care să pună în centru întreaga conduită a puterii judecătorești în materia salarizării magistraților, ar avea șanse mai mari să fie admisibilă și să fie judecată de către Curtea Constituțională. Potrivit Constituției, pot sesiza CCR cu conflicte juridice de natură constituțională Președintele României, președinții celor două Camere ale Parlamentului, primul ministru și președintele Consiliului Superior al Magsistraturii. Cum președintele CSM, Liviu Odagiu, este puțin probabil să o facă, câtă vreme chiar puterea judecătorească e cea care pare incapabilă să se autoregleze, rămân ceilalți: președintele Nicușor Dan, premierul Luca Niculescu, președintele Camerei Deputaților Sorin Grindeanu și președintele Senatului Mircea Abrudean. După toate aceste evoluții interne, a mai apărut și un factor extern: decizia CEDO din 22 octombrie 2026 în cauza Pușcașu vs, România. Acolo, într-un litigiu privind aceleași revendicări salariale restante ale unor magistrați, instanța europeană respins pretențiile reclamanților și a constatat ceea ce CCR a refuzat să vadă: că există unui conflict între autorități și că magistrații care au acordat majorări salariale altor magistrați, beneficiind și ei înșiși de sentințele pe care l-eau pronunțat, s-ar putea să se fi aflat în conflict de interese. © G4Media.ro.
Antena 3 CNN
Cutremur cu magnitudinea 5,7 în România. S-a produs în zona seismică Vrancea și s-a simțit puternic în București
Seismul a fost resimțit și în R. Moldova și Bulgaria
Antena 3 CNN
Două persoane au fost rănite în urma cutremurului de 5,7 de miercuri dimineață. Apel DSU: Păstrați-vă calmul
Două persoane au fost rănite în urma cutremurului de de 5,7 produs miercuri dimineață, în zona seismică Vrancea. Seismul a provocat mai multe incidente în județele Galați și BuzăuPotrivit informațiilor...
Romania Insider
Romania electricity distribution group Electrica sees net profit drop 4.6% in first nine months of 2026
Electrica, a major distributor of electricity in Romania, reported a net profit of RON 801.3 million in the first nine months of 2026, down 4.6% compared to the same period last year. Similarly, EBITDA fell by 2.6% to approximately RON 1.69 billion, while operating profit decreased from RON 1.29 billion in the first nine months of 2025 to RON 1.23 billion in the same period of 2026. Continue reading on Romania Insider (Insider+ article).
Romania Insider
Romanian hydropower giant Hidroelectrica registers 34% higher net profit in first nine months of 2026
Hidroelectrica (BVB: H2O), Romania's largest electricity producer, recorded a net profit of RON 3.11 billion in the first nine months of the year, up 34%, and achieved a 10% increase in net electricity production, which reached 9,328 GWh, according to the company's report submitted to the Bucharest Stock Exchange on Monday, November 16. Operating profit increased by 35%, to approximately RON 3.47 billion, while adjusted EBITDA reached RON 4.13 billion, following a 27% increase. Revenues rose by 28%, to RON 8.60 billion, while both the operating margin and the net margin improved by one percentage point. Earnings per share stood at RON 6.91, up 34%. Continue reading on Romania Insider (Insider+ article).
Economica.net
Cutremur puternic de 5,7 în România
Un cutremur de 5,3 grade pe scara Richter a avut loc în Vrancea în această noapte la ora 2:48. Un cutremur cu magnitudinea de 5,3 grade pe scara Richter s-a produs în această noapte, la ora 02.48, în zona seismică Vrancea, la Nereju, la o adâncime de 140 de kilometri, potrivit datelor transmise de Centrul Euro-Mediteranean de Seismologie (EMSC / CSEM). Datele de la Institutul Național de Fizică a Pământului arată un cutremur semnificativ cu magnitudinea (EWS – early warning system) M 5.7, la adâncimea de 120.8 km. Este o valoare preliminară. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 48 km S de Focșani, 61 km S de Buzău, 64 km E de Sfântu Gheorghe, 74 km E de Brașov, 90 km NE de Ploiești. Cutremurul a fost resimțit nu doar în România, ci și în țările vecine Bulgaria, Ucraina și Moldova. Mai mulți cetățeni au primit mesaje pe sistemele Android că s-a produs un cutremur. Inițial, alertele primite de utilizatorii de telefoane mobile, indicau un seism cu magnitudinea de 6,5 grade pe scara Richter. Un cutremur de o magnitudine similară a avut loc în 28 octombrie 2018, atunci când s-a înregistrat un cutremur cu o magnitudine de 5,8 grade pe scara Richter, produs tot noaptea (la ora 03:38), la o adâncime de 151 km, în județul Buzău (zona Vrancea). A fost cel mai puternic seism din România din ultimii ani, resimțit puternic în București și în mare parte din țară, fără a provoca pagube majore. De asemenea, pe 3 noiembrie 2022 s-a produs la ora 06:50, în zona seismică Vrancea (Buzău), un cutremur cu o magnitudine de 5,4 grade, la o adâncime de 148 km.
Economica.net
Statele Unite lovesc o insulă iraniană după tirurile Teheranului asupra unei baze din Bahrein
Citat de agenţia oficială de presă iraniană IRNA, viceguvernatorul provinciei Hormozgan (sud) a raportat un „atac american împotriva unor situri de pe insula Qeshm”, situată în strâmtoarea strategică Ormuz şi vizată deja de lovituri americane la începutul lunii noiembrie. El a precizat că atacul nu a făcut victime. IRNA raportase mai devreme „cinci sau şase explozii”. „Avioanele de luptă (americane) au folosit muniţii de precizie pentru a lovi (…) un sit de lansare de rachete al Corpului Gardienilor Revoluţiei” la Qeshm, a declarat pentru AFP un oficial militar american, făcând referire la puternica forţă armată a Iranului. Această lovitură a fost în „legitimă apărare”, a adăugat oficialul, care s-a exprimat sub protecţia anonimatului, precizând că aceasta a fost un răspuns la o „agresiune vizând personal şi interese americane”. Mai devreme în cursul zilei, Iranul a revendicat un nou atac împotriva unei baze americane din Bahrein, al treilea în cinci zile, o reluare a tensiunilor în contextul în care conflictul din Orientul Mijlociu cunoaşte o acalmie din septembrie. Gardienii Revoluţiei au indicat într-un comunicat că au vizat „un sistem radar aparţinând forţelor americane la baza Sheikh Isa”, ca răspuns la „încălcările repetate ale spaţiului aerian iranian de către dronele armatei americane”. Tirurile asupra Bahreinului au fost interceptate marţi, potrivit autorităţilor din Bahrein. Teheranul a vizat deja ţările din Golf aliate ale Washingtonului în punctul culminant al războiului regional, cu lovituri aproape zilnice ca represalii la cele efectuate de Statele Unite şi Israel asupra Iranului începând de la sfârşitul lunii februarie.
BBC News
How the attack on Putin's prized Crimean Bridge unfolded
One of the key symbols of Russia's occupation of Ukraine has suffered major damage after a seven-stage attack by Kyiv.
BBC News
'It was really scary': Mother describes sheltering during Russia strikes on Kyiv bridge
Moscow has targeted bridges in Kyiv, while Ukraine severely damaged a critical bridge linking Russia to occupied Crimea.
Al Jazeera – Breaking News, World News and Video from Al Jazeera
Australia issues sanctions targeting Israeli settlers
Australia has imposed sanctions on three Israeli individuals and four organisations for illegal settlement expansion.
Al Jazeera – Breaking News, World News and Video from Al Jazeera
Rubio rules out cyberattacks or links between tech outages
US Secretary of State Marco Rubio said there is no evidence linking technical outages to each other or to cyberattacks.