Reprezentativa Marocului s-a calificat în optimile Cupei Mondiale, după ce a învins selecţionata Ţărilor de Jos la loviturile de departajare, scor 3-2 (1-1).

Campionatul Mondial de fotbal 2026 are loc în trei țări, SUA, Mexic și Canada și se desfășoară în perioada 11 iunie - 19 iulie. Este primul turneu final al Cupei Mondiale din istorie care are la start 48 de echipe.

Pe măsură ce crizele geopolitice și războaiele zguduie economia globală, giganții petrolieri europeni își văd veniturile crescând vertiginos. Cu toate acestea, cea mai mare sursă de profit nu mai este ascunsă în puțurile de petrol și platformele de foraj, ci pe ecranele computerelor. Shell, BP și TotalEnergies au pus la punct o „mașină de făcut …

La cinci zile după dublul cutremur din Venezuela, bilanțul deceselor a ajuns la 1.719 morți, însă aproximativ 50.000 de persoane sunt în continuare date dispărute, potrivit Organizației Națiunilor Unite, citată de France Presse. Seismele au generat aproximativ 1,2 milioane de tone de moloz în statul La Guaira (nord), regiunea cea mai grav afectată, a spus …

Săptămâna 29 iunie – 6 iulie Potrivit ANM, temperaturile vor fi mai ridicate față de cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, dar cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în regiunile nordice și nord-estice. Va ploua mai mult în vestul, sudul și, local, în centrul țării, iar în rest, regimul pluviometric va fi deficitar. Săptămâna 6 – 13 iulie Temperaturile medii se vor situa în jurul celor normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări. Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în cea mai mare parte a României, cu precădere în regiunile intracarpatice. Săptămâna 13 – 20 iulie Temperaturile medii vor fi mai mari decât mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în toate regiunile, cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în vestul, nord-vestul și centrul țării. Și în acest interval, regimul pluviometric va fi deficitar la nivelul întregii țări. Săptămâna 20 – 27 iulie Vremea se va menține călduroasă și în această săptămână, cu valori termice mai mari decât normalul perioadei, mai ales în vestul și centrul țării. Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în regiunile intracarpatice.

Măsura marchează cea mai recentă inițiativă a administrației președintelui Donald Trump de a spori controlul asupra sistemului de învățământ superior. Noile reguli impuse universităților Potrivit Departamentului Educației al Statelor Unite, noile reglementări fac parte dintr-un sistem extins de transparență privind taxele de școlarizare și rezultatele economice ale studiilor, precum și dintr-o regulă de responsabilitate a câștigurilor absolvenților, scrie Reuters. Conform acestora, programele de licență vor fi obligate să demonstreze că absolvenții obțin venituri mai mari decât o persoană cu diplomă de liceu, iar programele de masterat și doctorat vor trebui să arate că veniturile absolvenților depășesc câștigurile medii ale unei persoane cu diplomă de licență. Un program de studii care nu reușește să îndeplinească acest prag minim de rentabilitate economică în două din trei ani consecutivi va pierde dreptul de a participa la programul federal de împrumuturi directe pentru studenți. Regulamentul final urmează să fie publicat la 1 iulie, iar anul 2027 va fi primul în care instituțiile de învățământ vor fi evaluate în baza noilor criterii. Mai mult, după trei ani consecutivi de rezultate slabe, Departamentul Educației al Statelor Unite poate decide retragerea eligibilității pentru fondurile federale prevăzute de Legea educației superioare, inclusiv pierderea accesului la bursele federale pentru studenți cu venituri reduse, pentru toate programele care nu generează câștiguri suficiente pentru absolvenți. Controverse privind împrumuturile pentru studenți Finalizarea acestor reguli a fost relatată anterior de The Wall Street Journal și se înscrie într-un conflict mai amplu dintre administrația Trump și mediul universitar. Președintele a încercat să reducă sau să înghețe finanțarea federală a universităților, invocând protestele pro-palestiniene, politicile privind identitatea de gen, inițiativele climatice și programele de diversitate. Administrația Trump a susținut că unele proteste universitare ar fi antisemite și ar sprijini grupări extremiste. Aceste acuzații au fost respinse de protestatari, inclusiv de organizații evreiești, care afirmă că autoritățile confundă criticile la adresa acțiunilor Israelului cu antisemitismul. Organizațiile pentru drepturile civile avertizează că aceste măsuri afectează libertatea de exprimare, autonomia academică și drepturile studenților. În paralel, administrația Trump a redus semnificativ personalul Departamentului Educației, transferând o parte dintre atribuții către alte agenții federale. În mai multe cazuri, instanțele americane au decis restabilirea fondurilor tăiate universităților, invocând lipsa respectării procedurilor legale.

Printre politicienii dreptei americane circulă o teorie a conspirației care poate fi rezumată astfel: negocierile cu Iranul sunt o farsă menită să-i permită lui Donald Trump să reducă prețurile la benzină înainte de alegerile de la jumătatea mandatului, notează Corriere della Sera într-o analiză. Odată ce se vor termina alegerile, războiul va fi reluat și […] © G4Media.ro.

Un magnat chinez al afacerilor, miliardar autoexilat, considerat odinioară unul dintre cei mai bogați oameni din China, a fost condamnat luni la 30 de ani de închisoare în SUA pentru o fraudă financiară de proporții, transmite Mediafax. Potrivit unui judecător federal, frauda a provocat pierderi de sute de milioane de dolari pentru peste 1.000 de […] © G4Media.ro.

Valurile de căldură reprezintă deja cel mai periculos fenomen meteorologic extrem în Europa, iar România resimte din plin efectele caniculei extreme. În perioada 28 iunie - 1 iulie, aproape toate județele României se află sub atenționarea unui cod roșu de caniculă, cu temperaturi care depășesc 40°C. Nou record absolut în vara lui 2024În acest context, Consiliul Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice, organism independent, constituit din cercetători și experți în domenii care privesc evoluția și impactul schimbărilor climatice în România, a lansat un document tehnic adresat autorităților publice locale care conține recomandări privitoare la pregătirea orașelor pentru provocările climatice ale verii. Potrivit autorilor, vara anului 2024 a stabilit un record absolut: 63 din cele 92 de zile estivale au fost cu valuri de căldură (68% din întreaga vară), iar numărul deceselor suplimentare în iulie-august s-a ridicat la peste 600. Vara lui 2025 a continuat cu două episoade severe de caniculă în iunie și iulie, cu anomalii de peste +8°C față de medie și apariția tot mai timpurie (la început de iunie) a valurilor de căldură cu un impact semnificativ asupra sănătății, mediului și economiei. Acestea au continuat și în iulie, când orașele din sudul și vestul țării au înregistrat temperaturi de peste 40°C.Reședințele de județ, mai calde cu fiecare an care trece ‍Datele climatice confirmă o tendință clară de încălzire pe termen lung, în special în perioadele de vară. „Temperatura medie anuală, calculată pentru toate orașele reședință de județ, a crescut constant de la un deceniu la altul. Până în anii '80, aceasta nu a depășit 10°C, însă a ajuns la peste 11°C în deceniul 2011-2020 și a depășit 12°C în perioada 2021-2024. Comparând media lunilor iunie-august din perioada de referință 1961-1990 cu perioada recentă 1991-2025, temperatura medie a verilor a crescut cu valori cuprinse între +1,4°C la Constanța și +2,1°C la Craiova. Temperatura medie a verii crește cu aproximativ 0,4-0,6°C la fiecare deceniu. Ritmul de încălzire variază între orașe, dar rămâne ridicat în toate cazurile. Craiova înregistrează cea mai mare creștere pe deceniu (+0,57°C), urmată de Galați (+0,55°C), Iași (+0,54°C), Brașov (+0,50°C) și București (+0,49°C). Valorile cele mai mici se înregistrează la Constanța (+0,40°C pe deceniu) și Timișoara (+0,44°C pe deceniu)”, se precizează în materialul publicat de InfoClima.Temperatura medie a verii crește cu aproximativ 0,4-0,6°C la fiecare deceniu.Indicele universal de confort termic (Universal Thermal Climate Index, UTCI) arată cum resimte corpul uman temperatura aerului în aer liber, în funcţie de combinaţia temperaturii aerului cu umezeala relativă şi vântul. Datele privind UTCI pentru perioada 1961-2024 arată o creștere consistentă a numărului de zile cu stres termic intens în lunile de vară (iunie-august) în orașele analizate:*Bucureștiul a trecut de la o medie de 32,0 zile/an în perioada 1961-1990 la 52,3 zile/an în perioada recentă 1991-2025, o creștere de +20,2 zile;*Craiova a înregistrat o creștere de +19,3 zile (de la 40,7 la 60,0 zile/an);*Galați - o creștere de +18,5 zile (de la 29,8 la 48,3 zile/an);*Iași - o creștere de +16,1 zile (de la 21,3 la 37,3 zile/an).În unele orașe, numărul zilelor cu stres termic intens este de 3-4 ori mai mare decât în perioada de referință, astfel:*Ploieștiul a trecut de la 7,2 la 20,2 zile/an (+13,0 zile)*Cluj-Napoca de la 3,6 la 11,1 zile/an (+7,5 zile)*Brașovul de la 1,5 la 7,1 zile/an (+5,6 zile).Topul orașelor cu stres termicAnaliza mai arată că peste 50% din suprafața orașelor reședință de județ este expusă direct la riscuri termice ridicate. De asemenea, într-un singur episod de caniculă extremă (26-28 iulie 2025), Serviciul de Telecomunicații Speciale a înregistrat un record de aproape 57.700 de apeluri la numărul de urgență 112.„Deși datele științifice sunt disponibile și tot mai numeroase, răspunsul instituțional rămâne insuficient calibrat la amploarea reală a riscului, iar intervenția autorităților publice este necesară pentru a asigura reducerea vulnerabilității populației și dezvoltarea urbană adaptată la schimbările climatice. În lipsa unor măsuri coordonate de prevenție, pregătire și răspuns, costurile umane și sociale ale acestui fenomen vor continua să crească. Autoritățile locale au un rol esențial în reducerea vulnerabilității comunităților și în adaptarea orașelor la condițiile climatice viitoare”, mai susțin membrii Consiliului Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice.‍Măsuri pe care autoritățile le pot lua pe termen scurt:*Crearea unei rețele locale de spații interioare de răcorire și sprijinAutoritățile locale pot extinde rețeaua de spații de sprijin pentru populație prin amenajarea unor puncte accesibile de răcorire și prim ajutor în clădiri publice aflate în administrarea municipalității, precum centre comunitare, sedii administrative, biblioteci, centre de zi sau alte facilități sociale. Aceste spații ar trebui să ofere acces la apă potabilă, temperaturi controlate și asistență medicală de bază în perioadele cu temperaturi extreme. Bucureștiul va fi primul oraș din România care implementează o rețea de adăposturi climatice din iulie 2026. Aceste spații, publice și private, disponibile gratuit, vor îndeplini mai multe condiții care să asigure confortul termic.*Valorificarea suprafețelor de apă ca infrastructură de răcorire urbanăLacurile, râurile și alte corpuri de apă pot contribui la reducerea temperaturilor resimțite în mediul urban și pot funcționa ca spații de refugiu climatic în timpul valurilor de căldură. Autoritățile locale pot amplifica aceste beneficii prin amenajarea zonelor din proximitatea apei ca spații accesibile pentru recreere și răcorire, inclusiv prin dezvoltarea unor zone sigure de îmbăiere, odihnă și petrecere a timpului liber. Astfel de intervenții necesită o atenție sporită la infrastructura locală, măsurile de siguranță și monitorizarea calității apei, pentru a asigura protejarea sănătății publice și utilizarea în condiții de siguranță a acestor spații.*Extinderea accesului la apă potabilă în spațiul public și adaptarea reglementărilor locale pentru acces la apă în perioadele de caniculăFântânile și cișmelele cu apă potabilă pot fi amplasate nu doar în parcuri, ci și în zone intens circulate, în proximitatea nodurilor de transport și în spațiile unde oamenii lucrează în aer liber. Instrumente precum hărțile publice digitale ale cișmelelor pot contribui la creșterea accesibilității acestor resurse în perioadele cu temperaturi extreme.*Protejarea lucrătorilor expuși la temperaturi ridicateAutoritățile locale pot susține măsuri suplimentare de protecție pentru lucrătorii expuși la temperaturi extreme, în special în sectoarele cu vulnerabilitate ridicată, precum salubrizarea, munca sezonieră sau construcții. Aceste măsuri pot include adaptarea programului de lucru, acces la apă și zone umbrite, precum și condiții minime de protecție pentru personalul contractat direct sau indirect de municipalitate.*Adaptarea stațiilor de transport pentru reducerea expunerii la căldurăAutoritățile locale pot susține măsuri suplimentare de protecție pentru lucrătorii expuși la temperaturi extreme, în special în sectoarele cu vulnerabilitate ridicată precum salubrizarea, munca sezonieră sau construcții. Aceste măsuri pot include adaptarea programului de lucru, acces la apă și zone umbrite, precum și condiții minime de protecție pentru personalul contractat direct sau indirect de municipalitate.Acțiuni recomandate pe termen mediu și lung:*Îmbunătățirea sistemelor locale de avertizare și comunicareÎn timpul episoadelor de temperaturi extreme, autoritățile locale ar trebui să utilizeze sisteme de avertizare timpurie care integrează date meteorologice și modele de risc, pentru a anticipa impactul asupra populației și a comunica rapid măsurile necesare, în special către grupurile vulnerabile. Colaborarea cu Administrația Națională de Meteorologie, mediul academic, IGSU și alte instituții specializate, experți independenți și societatea civilă poate contribui la dezvoltarea unor avertizări mai bine adaptate contextului local.*Consolidarea capacității de răspuns a unităților de intervenție și a sistemului medicalAutoritățile locale pot contribui la consolidarea capacității de răspuns a factorilor implicaţi, precum serviciile de ambulanţă, unităţilor sanitare etc,. prin identificarea nevoilor locale, facilitarea cooperării între actorii relevanți și integrarea riscului termic în planificarea și intervențiile la nivel local.*Adaptarea clădirilor publice la temperaturi extreme (ex Cluj-Napoca)Autoritățile locale pot reduce expunerea la căldură în clădirile publice importante, inclusiv școli, spitale, grădinițe sau centre sociale, prin investiții în măsuri de adaptare precum umbrirea exterioară, ventilarea naturală, creșterea eficienței energetice și instalarea unor sisteme eficiente de răcire și climatizare. Proiectul european proGIreg implementat în Cluj-Napoca include dezvoltarea unor acoperișuri verzi pe blocuri de locuințe, pornind de la un proiect pilot de aproximativ 400 m².*Extinderea și distribuția echitabilă a spațiilor verzi urbane şi crearea unor coridoare umbrite și sigure pentru mobilitatea urbanăReducerea efectului de insulă de căldură urbană presupune nu doar extinderea suprafețelor verzi, ci și distribuirea lor echitabilă în întregul oraș, astfel încât toate cartierele să beneficieze de servicii ecosistemice esențiale, precum răcorirea urbană, confortul termic și accesul la natură. În acest context, aplicarea principiului 3-30-300 este relevant pentru planificarea urbană sustenabilă, promovând vizibilitatea a cel puțin trei arbori din fiecare locuință, școală sau loc de muncă, o acoperire arboricolă de minimum 30% la nivelul fiecărui cartier și accesul la un parc sau spațiu verde de calitate aflat la cel mult 300 de metri distanță. Totodată, spațiile verzi urbane trebuie proiectate și gestionate cu prioritate pentru adaptarea la schimbările climatice, reducerea temperaturilor extreme și conservarea biodiversității, integrând funcțiile recreative într-o strategie mai amplă de reziliență climatică și sustenabilitate ecologică.*Protejarea grupurilor vulnerabile prin măsuri dedicate, inclusiv integrarea echitățiiPe baza evaluărilor de risc climatic și a contextului social local, autoritățile locale pot dezvolta mecanisme dedicate de protecție pentru persoanele vulnerabile, inclusiv vârstnici, persoane fără adăpost, persoane cu venituri reduse sau lucrători expuși la temperaturi extreme. Proiectele de infrastructură verde și albastră trebuie să includă măsuri de protecție pentru grupurile vulnerabile și să evite accentuarea inegalităților sociale sau a proceselor de gentrificare. Studiile de impact social pot contribui la semnalarea riscurilor și la dezvoltarea unor mecanisme de protecție precum locuințe accesibile sau măsuri de protecție a chiriașilor. Rotterdam dezvoltă acoperișuri verzi interconectate și acordă prioritate cartierelor vulnerabile în care populația are acces limitat la soluții individuale de răcire. Integrează, astfel, adaptarea climatică cu măsuri de protecție socială.

Prețurile la benzină și motorină au rămas neschimbate, marți, 30 iunie 2026, de cel puțin patru zile, atât în București, cât și în cele cinci orașe mari monitorizate constant.Și marți, 30 iunie 2026, cel mai mic preț la benzină este de 8,62 lei/litru, la stațiile Petrom, în timp ce motorina standard se vinde de la 9,18 lei/litru, potrivit datelor analizate de pe site-ul peco-online.ro.Cât costă benzina în București, marți, 30 iunie 2026În stațiile monitorizate din București, cel mai mic preț pentru benzina standard este marți de 8,62 lei/litru și este practicat de Petrom. Acest cost este neschimbat de vineri.Foto: LibertateaLa stațiile Mol, benzina standard costă 8,63 lei/litru, preț care se menține de sâmbătă.Rompetrol comercializează carburantul la costul de 8,68 lei/litru, preț fix de vinerea trecută.OMV afișează pentru benzina standard marți, 30 iunie 2026, un preț 8,68 lei/litru, neschimbat de joia trecută.Și stațiile Socar mențin costul carburantului de 8,68 lei/litru, de asemenea, acesta fiind neschimbat de joia trecută.Și Lukoil se menține în trendul acesta și comercializează carburantul la costul de 8,68 lei/litru, preț fix de joi.Se observă că prețurile la benzină în stațiile din București sunt neschimbate de cel puțin patru zile.Raportat la principalele orașe din țară, cea mai ieftină benzină standard se găsește la Cluj-Napoca, unde costă azi 8,59 lei/litru, la fel ca vinerea trecută. În București, Timișoara, Iași și Constanța, prețul minim este de 8,62 lei/litru, cost neschimbat, de asemenea, tot de vineri.Cât costă motorina în București, marți, 30 iunie 2026În ceea ce privește motorina standard, cel mai mic preț din București este de 9,18 lei/litru și se găsește tot la Petrom, cost rămas constant de vineri.Rompetrol menține costul de joia trecută al motorinei și o vinde azi tot cu 9,24 lei/l.OMV afișează azi pentru motorină un preț de 9,24 lei/l, de asemenea constant tot de joi.La Mol, carburantul costă astăzi 9,24 lei/l, prețul cu care se vinde de vineri.Stațiile Socar comercializează carburantul marți, 30 iunie 2026, tot cu costul de 9,24 lei/l, preț neschimbat de joia trecută.De asemenea, stațiile Lukoil mențin și ele trendul și vând motorina tot cu 9,24 lei/l, preț neschimbat de sâmbătă.La fel ca și în cazul benzinei, se observă că prețurile la motorină în stațiile din București sunt neschimbate de cel puțin patru zile.La nivelul marilor orașe, Cluj-Napoca are cel mai mic preț la motorina standard, de 9,09 lei/litru, care se menține constant de joia trecută. În București, Timișoara, Iași și Constanța, prețul minim este de 9,18 lei/litru, identic cu cel de vinerea trecută.Prețurile sunt orientative și pot varia în funcție de stație, ora actualizării și localitate. Datele trebuie verificate înainte de alimentare, mai ales în zilele în care operatorii schimbă tarifele de la o oră la alta.Prețurile combustibililor și lubrifianților pentru transportul personal au crescut cu 20,7% în Uniunea Europeană în luna mai 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, iar România este singura ţară din UE unde motorina s-a scumpit în mai faţă de luna precedentă, conform datelor publicate de Eurostat.Unde găsesc șoferii cei mai ieftini carburanți, marți, 30 iunie 2026La nivel național, cea mai ieftină benzină standard din România costă azi 8,39 lei/l, comparativ cu 8,42 lei/litru cât era ieri (o diferență de 0,03 lei) și este disponibilă la o stație RST din Târgoviște, județul Dâmbovița.Cea mai ieftină motorină standard se vinde cu 8,65 lei/l, față de 8,54 lei/litru prețul de luni (o creștere de 0,11 lei) și se găsește la o stație PartenererRompetrol din Arad, județul Arad.Prețurile combustibililor au înregistrat o creștere semnificativă în martie 2026 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, iar România este a doua țară din Uniunea Europeană la aceste scumpiri, a anunțat recent Eurostat.

Un oligarh ucrainean, Vadim Ermolaev, şi alte două persoane au fost rănite luni seară la Monaco în explozia unui "colet capcană", prima de acest gen din principat. Deflagraţia s-a produs în jurul orei locale...

Cu cât cresc amenzile pentru șoferii care încalcă regulile de circulație în România, începând din 1 iulie 2026

Canicula nu crește doar disconfortul. Ea mută vârful de consum electric vara, mai ales prin aparatele de aer condiționat. Într-o lună cu 7 zile de caniculă, un apartament de 70 m² poate consuma suplimentar 50–130 kWh electric, iar la nivel de oraș acest lucru înseamnă sute de MWh cerere suplimentară exact când rețeaua este deja tensionată. În același timp, România trebuie să își modernizeze termoficarea. Țara are încă o infrastructură importantă, peste 4.380 km de rețele de termoficare și aproximativ 1,05 milioane de clienți, dar sistemul este afectat de pierderi, investiții insuficiente și dependență de subvenții, dar mai ales de un concept depășit, care este continuat să fie reabilitat cu maximă încăpățânare. Date comparative pentru un apartament de 70 m² mediu izolat situat în partea de sud a României Ipoteze: încălzire anuală: 6.000 kWh termici răcire anuală: 1.200 kWh frigorifici lună cu 7 zile de caniculă: 200–350 kWh pentru frig preț gaz casnic: 0,31 lei/kWh, plafon extins până în 2027 preț mediu electricitate: 1,3 lei/kWh Costurile pentru instalarea unui sistem de încălzire / răcire se pot aproxima astfel: Sistemul de termoficare de generația a IV-a (4GDH – Fourth Generation District Heating) sunt rețele moderne de încălzire urbană care distribuie agent termic la temperaturi mai reduse (50–70°C, față de 90–120°C în sistemele clasice), ceea ce conduce la pierderi mai mici în rețea și la o eficiență energetică superioară. Sistemul de încălzire și răcire de generația a V-a (5GDHC – Fifth Generation District Heating and Cooling) reprezintă cea mai modernă generație de rețele energetice urbane și funcționează la temperaturi foarte scăzute (10–30°C). Rețeaua distribuie un agent termic aproape la temperatura mediului, iar fiecare clădire utilizează o pompă de căldură pentru a produce local încălzire, apă caldă menajeră și răcire. Sistemul de trigenerare produce simultan energie electrică, energie termică și energie frigorifică din același combustibil, de regulă gaz natural, biogaz sau alte gaze regenerabile. Energia electrică este generată de un motor sau o turbină, căldura reziduală este recuperată pentru încălzire și prepararea apei calde, iar pe timpul verii aceasta alimentează un chiller cu absorbție care produce apă răcită pentru climatizare. Aerul condiționat individual pare ieftin la apartament, dar devine scump la nivel de oraș, pentru că multiplică vârfurile de consum, suprasolicită rețeaua și obligă sistemul energetic să importe energie sau să pornească producție scumpă. De ce nu este bună soluția „fiecare cu AC-ul lui”? Deoarece AC-ul individual, crește puternic vârful de consum vara, evacuează căldură în oraș și amplifică insula de căldură urbană, este ineficient urbanistic, nu permite stocare termică, nu permite recuperare de căldură și pune presiune pe rețelele de distribuție electrică la vârf de consum. România estimează o creștere semnificativă a consumului electric până în 2030, de la 50 TWh în prezent la aproximativ 64 TWh în 2030, adică aproximativ +38%, potrivit analizelor pe baza PNIESC. Dacă acest consum nou vine haotic, prin milioane de aparate individuale, orașele vor avea o problemă de rețea. Dacă vine planificat, prin sisteme centralizate moderne, poate deveni gestionabil. Ce ar trebui să facă orașele din România Bucureștiul nu trebuie să abandoneze termoficarea, ci să o transforme prin adaptarea magistralelor, dar mai ales înlocuirea lor cu capacități adaptate sistemelor 5G, reducerea temperaturilor din rețea, inițial dezvoltarea de zone-pilot de răcire centralizată și ulterior realizarea sistemului de răcire în tot Bucureștiul, pompe de căldură mari pe apă uzată, lacuri, Dâmbovița, dar mai ales stocare termică în rezervoare de apă caldă și apă rece care să fie folosite la vârf de consum. Pentru București, soluția realistă este 4G acum, 5G gradual. Cluj-Napoca are dezvoltări imobiliare noi și densitate bună, aspect care ar trebui să determine o modificare radicală de concept. Cartierele noi să se facă fără centrale individuale pe gaz, dezvoltarea rețelelor 5G, cu pompe de căldură apă-apă la fiecare clădire și asigurarea răcirii centralizate pentru toate clădirile inclusiv birouri, spitale, campusuri. Clujul poate deveni oraș-pilot pentru răcire urbană modernă. Timișoara are veri foarte calde și profil bun pentru trigenerare și district cooling. Astfel, aici recomandarea este să se dezvolte sisteme de trigenerare pentru spitale, campusuri, industrie ușoară, cartiere de blocuri existente, rețele de joasă temperatură în cartiere noi cu stocare de frig pentru orele de vârf. Iași are densitate urbană și consum mare în clădiri publice. Recomandarea este să se asigure modernizarea termoficării existente, apelarea la pompe de căldură de mare capacitate, răcire centralizată pentru spitale, universități și clădiri administrative, concomitent cu interzicerea graduală a soluțiilor individuale ineficiente în dezvoltările mari. Oradea are avantaj geotermal. De aceea extinderea utilizării geotermale este calea, concomitent cu dezvoltarea rețelelor de joasă temperatură, a pompelor de căldură pentru ridicarea temperaturii în clădiri și abordarea răcirii centralizate în zonele noi. Oradea este probabil cel mai bun candidat pentru un model românesc de oraș termic inteligent. Constanța are cerere mare de răcire și acces la sursă de apă. Aici folosirea pompelor de căldură cu sursă apă cu răcire centralizată în zone hoteliere și comerciale. De asemenea stocarea frigului concomitent cu integrarea fotovoltaicului local este un element important. România ar trebui să adopte o strategie în 5 pași: Nu mai autorizăm cartiere mari doar cu centrale individuale și AC-uri split. Introducem obligația de analiză pentru rețele joasă temperatură la proiecte mari. Finanțăm 10 proiecte-pilot de district heating & cooling în orașe mari. Trecem la termoficarea de joasă temperatură care să asigure și răcirea, nu doar de încălzirea. Combinăm răcirea urbană cu stocare: apă rece, apă caldă, stocare energie electrică. România nu trebuie să repete la răcire greșeala făcută la încălzire, fiecare clădire pe cont propriu, fiecare apartament cu echipamentul lui, fiecare consumator împins spre soluții individuale. Pentru orașe, soluția corectă este: termoficare de joasă temperatură + răcire centralizată + pompe de căldură + trigenerare unde are sens + stocare termică și / sau electrică. Aerul condiționat rezolvă confortul apartamentului. Răcirea urbană rezolvă problema orașului.

Grupul auto german, afectat de presiunea din partea rivalilor din China, de taxele vamale americane şi de reducerea cererii în Europa, intenţionează în următorii ani să concedieze până la 100.000 de angajaţi şi să închidă patru unităţi în Germania, a anunţat vineri revista germană Manager Magazin, citând surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Nu au fost date publicităţii numele uzinelor. Închiderile la un astfel de grup industrial major ar reprezenta o nouă lovitură la adresa eforturilor Guvernului german de a redresa economia, scrie Agerpres. „Obiectivul nostru este de a preveni închiderea unităţilor din Germania. Pentru a atinge acest obiectiv, trebuie să fie în vigoare condiţiile-cadru potrivite, inclusiv mecanismele necesare pentru competitivitate. Trebuie acordate subvenţii pentru a ne asigura că aceste fabrici rămân profitabile”, a anunţat un purtătorul de cuvânt. Acesta a adăugat: „În principiu, totuşi, este întotdeauna la latitudinea companiilor să ia decizii din motive comerciale”. Planurile privind uzinele Volkswagen se vor confrunta cu opoziţia puternică a sindicatelor şi a landului Saxonia Inferioară, al doilea mare acţionar. Guvernul federal nu deţine nicio participaţie în compania cu sediul în Wolfsburg. Propunerile ar urma să fi discutate la întâlnirea din 9 iulie a Consiliului de Supervizare, care include reprezentanţi ai angajaţilor. Recent, Volkswagen AG a informat că se aşteaptă la continuarea slăbiciunii pieţei auto chineze în ultimele luni din acest an şi nu anticipează o redresare care să modifice nivelul pierderilor pe care aceasta le-a înregistrat. China, cea mai mare piaţă auto din lume, este sub o presiune crescută, a apreciat la Beijing grupul german. Volkswagen AG, cel mai mare producător auto european, a informat, fără a da detalii suplimentare, că se aşteaptă ca piaţa globală pentru vehicule noi să scadă sub 21 milioane de unităţi şi îşi va ajusta planurile în funcţie de aceste evoluţii. În pofida mediului economic dificil, vânzările Volkswagen de vehicule electrice alimentate de baterii continuă să crească semnificativ. Ajustările strategice şi lansarea de modele electrice şi hibride plug-in fac ca VW să fie bine poziţionat pentru a face faţă turbulenţelor de pe piaţă, a dat asigurări grupul german.

The male suspect who has been arrested was in a custody dispute over his baby daughter, police say.

The Russian president acknowledged Ukraine's attacks were "obviously creating problems" but denied the shortages were "critical".

In their three weeks in Tijuana, Iran's players established a reciprocal relationship of love and respect with Mexicans.

Shops reopened and public transport services partially resumed in Pakistan-administered Kashmir after weeks of protests.