Slovacia reia relațiile militar-diplomatice cu Rusia în premieră după 2022. Guvernul de la Bratislava apără această decizie, criticii avertizează asupra riscurilor de spionaj și a deteriorării încrederii în cadrul NATO, scrie Deutsche Welle.

Premierul desemnat Luca Niculescu ar urma să depună joi, la Parlament, programul de guvernare şi lista cu membrii viitorului Guvern. Audierile miniștrilor propuși ar urma să fie făcute luni, iar marți – să fie dat votul în plenul Parlamentului.

Procesul de rebranduire vine după ce frații Pavăl (Dedeman) au preluat rețeaua de magazine de bricolaj Praktiker Hellas din Grecia în vara anului 2025. După 35 de ani de prezență în Grecia, Praktiker se alătură unei lungi liste de mărci și denumiri care nu vor mai fi utilizate, întrucât la magazinele lanțului de bricolaj a început …

Armata SUA a elaborat noi planuri de atac, printre care și folosirea așa-numitei „mame a tuturor bombelor” pentru a viza infrastructura energetică și instalațiile nucleare ale Iranului, în cazul în care președintele Donald Trump ar da ordinul de reluare a operațiunilor de luptă, fie înainte, fie după alegerile intermediare din SUA, potrivit surselor CNN. Utilizarea …

Această reformă, susținută de guvernul lui Luiz Inácio Lula da Silva timp de luni de zile, permite multor brazilieni să beneficieze de două zile de repaus săptămânal, față de doar una în prezent, și reduce numărul de ore lucrate pe săptămână de la 44 la 40, potrivit Le Figaro. Reducerea programului de lucru a fost unul dintre principalele sloganuri ale demonstrațiilor de amploare pro-Lula din metropolele braziliene din ultimele zile. Reforma a fost aprobată cu 75 de voturi pentru și 1 împotrivă în Senat, după ce a fost ratificată de Camera Deputaților în luna mai. „Sunt convins că aceasta este cea mai importantă victorie pentru muncitorii brazilieni de la Constituția din 1988 încoace”, a declarat Omar Aziz (PSD, centru-stânga), raportorul proiectului de lege în Senat. Flavio Bolsonaro, care a numit textul „oportunist”, a votat în cele din urmă pentru adoptarea acestuia. Lula criticase deja poziția rivalului său înainte de adoptarea măsurii. „Oponenții noștri au decis ieri că vor vota pentru aceasta, dar trebuie să rămânem vigilenți; ei votează pentru oportunism electoral”, a declarat președintele în vârstă de 80 de ani într-un videoclip postat pe rețelele de socializare. În primul tur, pe 4 octombrie,  s-a aflat într-o poziție dificilă, cu 45% din voturi , comparativ cu 47% pentru fiul predecesorului său de extremă dreapta, Jair Bolsonaro. Reducerea orelor de lucru, un impuls înaintea celui de-al doilea tur Echipa sa de campanie consideră că reducerea orelor de lucru i-ar putea oferi un impuls înaintea celui de-al doilea tur din 25 octombrie. Alegerile sunt așteptate să fie strânse. Un sondaj Quaest publicat miercuri îi acordă lui Flavio Bolsonaro 46% din voturi, comparativ cu 44% pentru Lula, cu o marjă de eroare de două puncte procentuale. „Această propunere va rămâne relevantă doar anul viitor dacă vom avea un guvern cu adevărat angajat în progres și cauze sociale ”, a avertizat senatorul Vital do Rêgo din coaliția de guvernământ în timpul votului. Cei mai mulți brazilieni lucrează șase zile pe săptămână În prezent, un număr mare de brazilieni lucrează șase zile pe săptămână, urmând sistemul cunoscut sub numele de „6×1” . Reforma urmează să fie implementată treptat în următoarele 14 luni. În timpul campaniei, Flavio Bolsonaro a propus un plan de reducere a cheltuielilor publice inspirat de politicile președintelui ultraliberal argentinian Javier Milei. Blocul conservator din Parlament a susținut o propunere alternativă care permite fiecărui angajat să își negocieze numărul de ore lucrate pe săptămână cu șeful său. Însă, în cele din urmă, candidatul conservator, Flavio Bolsonaro, s-a răzgândit. „Călătoresc prin Brazilia, majoritatea muncitorilor brazilieni vor sfârșitul programului 6×1, așa că voi vota pentru”, a declarat senatorul marți.

Premierul desemnat, Luca Niculescu, este așteptat să depună joi, la Parlament, programul de guvernare și lista miniștrilor, pentru a începe procedura de învestire a noului Guvern. Audierile miniștrilor propuși ar urma să aibă loc luni, iar votul pentru învestirea Guvernului, marți, în plenul Parlamentului. PSD este singurul partid care va intra în Guvern, în timp ce PNL și UDMR au anunțat că vor vota pentru învestire. Președintele USR, Dominic Fritz, a declarat că va propune colegilor ca parlamentarii formațiunii să nu voteze Guvernul Niculescu. Până în prezent, nu a fost anunțată oficial ora la care va avea loc depunerea documentelor de către premierul desemnat. Acesta nu a oferit nici alte detalii despre componența viitorului Guvern, dar a spus în trecut că ia în calcul trei variante: un guvern politic, unul tehnocrat sau o formulă hibridă, cu oameni politici și specialiști. După ce PSD a decis să intre la guvernare și a stabilit persoanele pe care le va propune pentru funcțiile de miniștri, varianta unui guvern tehnocrat nu mai este credibilă în acest moment. PSD intră la guvernare. Ce miniștri propune partidul „Partidul Social Democrat a luat decizia de a fi parte a soluției pentru ieșirea din acest blocaj național. Consiliul Politic Național a dat undă verde intrării PSD la guvernare deoarece prioritățile solicitate de Partidul Social-Democrat se regăsesc în programul de guvernare al viitorului cabinet Niculescu”, a anunțat miercuri seară președintele PSD, Sorin Grindeanu, după ședința Consiliului Politic Național al partidului. Liderul PSD a prezentat cele zece priorități ale partidului pentru viitorul Guvern: Prezentarea situației reale a deficitului bugetar și a datoriilor amânate în Parlament, înainte de prezentarea publică a bugetului pentru 2027. Termenul stabilit este 1 noiembrie 2026. Semnarea unui memorandum cu mediul de afaceri și sindicatele, care să ofere predictibilitate fiscală pentru anul 2027. Mai exact, PSD cere ca taxele să nu crească anul viitor. Aprobarea rectificării bugetare pentru a asigura finanțare spitalelor, serviciilor critice și funcționării statului, până la 1 noiembrie 2026. Verificarea stadiului proiectelor finanțate din fonduri europene, prin PNRR sau de la bugetul de stat, care urmează să treacă pe finanțare națională. Aplicarea rapidă a tuturor măsurilor din Planul de relansare economică, până la 15 noiembrie. Elaborarea bugetului de stat pentru 2027, cu respectarea țintelor de deficit și menținerea unui nivel ridicat al investițiilor, până la 1 decembrie 2026. Prezentarea măsurilor pentru asigurarea energiei și încălzirii în timpul iernii. Indexarea pensiilor, inclusiv a celor militare, și a pensiei minime. Eliminarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru mame, veterani și persoane cu dizabilități. Începerea reformei administrative, prin comasarea voluntară a localităților cu până la 1.500 de locuitori și comasarea serviciilor publice pentru reducerea cheltuielilor. Sorin Grindeanu a anunțat și propunerile PSD pentru Cabinetul condus de Luca Niculescu: Viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne – Marian Neacșu Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Florin Barbu Ministrul Sănătății – Alexandru Rogobete Ministrul Muncii – Florin Manole Ministrul Economiei – Daniel Zamfir Ministrul Justiției – Radu Marinescu Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Alexandru Stoica Ministrul Transporturilor și Infrastructurii – Ștefan Ovidiu Popa Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor – Natalia Intotero Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene – Mihai Ghigiu Ministrul Apărării Naționale – Ștefan Radu Oprea Cine susține învestirea Guvernului Niculescu Președintele PNL, Ilie Bolojan, a anunțat marți că partidul său ia în calcul încheierea unui acord politic bilateral cu premierul desemnat Luca Niculescu. Documentul nu va fi însă un acord de coaliție și nu va include participarea liberalilor la Guvern. Acesta ar urma să stabilească practic doar condițiile în care PNL poate ajuta la stabilitatea țării în următoarele șase luni. El a spus că, în primele șase luni, PNL nu va iniția și nu va vota nicio moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu, dacă premierul respectă principiile asumate prin acord. Senatorul liberal Vasile Blaga a declarat miercuri că PNL va vota Guvernul Niculescu dacă acesta va respecta „exact” parcursul guvernului condus de Ilie Bolojan și va continua „angajamentele” asumate de acesta. Purtătorul de cuvânt al PNL, deputatul Ionel Bogdan, a anunțat miercuri că grupurile parlamentare ale partidului au decis, printr-un vot consultativ, să susțină învestirea Guvernului Niculescu pentru a pune capăt crizei politice. Decizia finală urmează să fie luată în Biroul Politic Național al partidului. El a mai spus că PNL nu va putea vota Guvernul dacă liberali vor face parte din Cabinetul Luca Niculescu fără acordul partidului. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat că Uniunea va vota atât Guvernul, cât și programul de guvernare prezentat de Luca Niculescu. El a spus că nu contează dacă Guvernul va fi unul tehnocrat sau unul format în jurul PSD. În schimb, USR cere în continuare alegeri anticipate. Președintele partidului, Dominic Fritz, a anunțat că va propune Comitetului Politic al USR, în ședința de vineri, ca parlamentarii partidului să nu voteze pentru învestirea Guvernului Luca Niculescu. În acest moment, speculațiile sunt la cote maxime în plan politic. După desemnarea lui Luca Niculescu, surse politice au anunțat că președintele Nicușor Dan ia în calcul dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate dacă nici Guvernul propus de acesta nu va fi învestit.

Două eleve de la Colegiul Pedagogic „Ștefan cel Mare” din Bacău ar fi fost lovite de bucăți de tencuială desprinse din tavanul unei săli de clasă. Fetele au fost evaluate de personalul medical al școlii, relatează Agenția de presă Rador, care citează Radio Iași. Conducerea colegiului nu ar fi solicitat intervenția ambulanței, întrucât starea elevelor […] © G4Media.ro.

O dronă a pătruns în spațiul aerian al României, joi dimineață, în apropiere de Sulina, transmite Ministerul Apărării într-un comunicat. Reamintim că o altă dronă a lovit o navă comercială tot în apropiere de Sulina și tot în teritoriu românesc, miercuri seară.  Incidentul a avut loc în jurul orei 01:34, iar drona a stat aproximativ […] © G4Media.ro.

O dronă a fost detectată joi dimineață în spațiul aerian al României, în apropiere de Sulina, și a dispărut de pe radar după aproximativ un minut. Potrivit MApN, ulterior, alte ținte aeriene au fost...

Preşedintele Nicuşor Dan participă joi şi vineri la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, context în care ţara noastră va pleda pentru un buget „ambiţios” al UE pentru perioada 2028-2034, potrivit...

Regular servicing keeps your car safe, efficient and cheaper to run, yet many drivers are unsure when to book one. The short answer: most vehicles need attention every 12 months or 12,000 miles, whichever comes first. Your driving habits, however, can shift that timeline considerably. Here is how to read the intervals, adapt them to your routine, and spot trouble early. The baseline rule: time and mileage intervals For most cars, a full service is due every 12 months or 12,000 miles, whichever arrives first. This full inspection typically covers an oil and filter change, air filter replacement, and a thorough check of the brakes, suspension, steering and safety systems. Drivers who cover high mileage often add an interim service every 6 months or 6,000 miles, a lighter visit focused on oil, fluid levels, tyres and lights. Your owner's manual remains the real authority. Manufacturer schedules vary widely: some modern engines running on synthetic oil can stretch to 18,000 or even 20,000 miles between visits, while others rely on onboard computers that calculate intervals dynamically. Following the manufacturer's schedule also protects your warranty. If your service booklet is missing, digital records can usually be retrieved from the garage or dealership that carried out the work. Treat any interval as a maximum, not a target: servicing slightly early causes no harm, while running late means components operate in conditions they were not designed for. Why low-mileage cars still need annual servicing Time-based intervals exist because fluids degrade chemically, whether or not the car moves. Engine oil oxidises and absorbs moisture, losing its ability to lubricate and protect. Brake fluid is hygroscopic: it steadily absorbs water from the air, which lowers its boiling point and can compromise stopping power. Coolant gradually loses the corrosion inhibitors that protect your radiator and engine internals. Short journeys make things worse. A car driven five miles at a time rarely reaches full operating temperature, so condensation builds up in the oil and exhaust system, the battery never fully recharges, and internal components wear faster than the odometer suggests. Rubber parts, including tyres, belts, hoses and wiper blades, also age with time rather than distance. A car covering only 3,000 miles a year therefore still needs a yearly check. Skipping it because the mileage looks low is one of the most common, and most expensive, mistakes owners make. Driving conditions that shorten your service interval Manufacturers quietly assume "normal" use, but much real-world driving qualifies as severe. Stop-and-go city traffic keeps the engine idling and the brakes working constantly. Frequent trips under five miles, towing a trailer, dusty or unpaved roads, and prolonged heat or freezing cold all accelerate wear on oil, filters, brake pads and the cooling system. If several of these describe your routine, the standard 12-month interval is likely too generous. The practical fix is simple: split the year into two visits. An interim check every 6 months or 6,000 miles catches worn pads, contaminated oil and low fluids before they escalate. Many drivers handle this by booking a service auto package with a professional garage, which keeps inspections consistent and the service history documented. Adjusting frequency to your real driving costs far less than the repairs that follow neglected maintenance. Warning signs your car needs attention sooner Schedules aside, your car communicates directly when something is wrong. Treat any of the following as a prompt to book an inspection, whatever the calendar says: Dashboard warnings, especially the service, oil-pressure or check-engine lightsSquealing, grinding or a soft pedal when brakingUnusual vibrations, knocking sounds or the car pulling to one sideVisible leaks, smoke from the exhaust or a sudden drop in fuel economySluggish starting, rough idling or hesitation when accelerating Modern vehicles add another layer: onboard computers monitor oil life and trigger reminders based on actual usage. If a warning appears before the 12-month mark, do not ignore it, because the car is measuring something you cannot see. Between professional visits, basic monthly checks go a long way: oil level, coolant, tyre tread and pressure, lights and wipers. Five minutes in the driveway often prevents the kind of breakdown that ruins a weekend and a budget. Make your next service a habit, not a guess The drivers who spend least on repairs are rarely the luckiest. They are the most consistent. Open your owner's manual today, note the recommended interval, and set a reminder for your next service date. Keep every invoice and stamp in one place: a documented history protects your warranty, strengthens resale value, and turns maintenance from a stressful guess into a routine you never have to think about.

Winners First, a Romanian hospitality company and operator of Radisson Blu Hotel Cluj, announced the affiliation agreement for the country’s first Radisson thermal resort in Băile Felix. Romania’s only five-star thermal resort, currently operating under the name Lotus Therm Resort & Spa, will undergo a transformation process to align with Radisson Blu’s international standards, with its launch under the new brand scheduled for early in the second quarter of 2027. “Drawing on the experience gained from operating Radisson Blu Hotel Cluj and the synergies between the two properties, we aim to make Radisson Blu Resort & Spa, Felix both a leading destination for premium relaxation, wellness, and longevity stays and a preferred choice for companies looking to organize corporate events and impactful experiences for their teams,” said Nina Moldovan, CEO of Winners First. Radisson Blu Resort & Spa Felix is currently Romania’s only five-star thermal complex. The resort boasts impressive infrastructure, including ten indoor and outdoor swimming pools, the vast majority supplied with natural thermal water, spa and wellness areas, facilities dedicated to families and children, as well as specialized services for recovery and maintaining a healthy lifestyle. The transformation of the complex and its alignment with Radisson Blu’s international standards are already underway and are being carried out in stages through an investment program worth more than EUR 17 million for renovation and modernization. The hotel will remain open throughout the process. The resort’s offering will be complemented by new services and concepts inspired by the Radisson Blu experience. An important stage of the transformation, planned for next year, is the renovation of the Med Spa, in line with the latest international trends in wellness and longevity. The space will feature a contemporary design and an expanded range of treatments and therapies dedicated to relaxation, revitalization, recovery, and well-being. Radisson Blu Resort & Spa Felix has three multifunctional conference rooms, two meeting rooms, and spaces dedicated to corporate events, social events, and private celebrations, offering flexibility for a wide range of formats and experiences. The complex can host conferences, leadership retreats, product launches, and corporate events, combining facilities dedicated to business meetings with personalized services.

Procesul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel Bucureşti a admis pe 5 mai acţiunea introdusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a obligat Guvernul şi Ministerul Finanţelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraţilor, scrie Agerpres. Instanţa supremă a amânat deja de şapte ori pronunţarea unei soluţii în acest caz. Miza acestui proces este de aproximativ 5 miliarde de lei. Tot atunci, CAB a stabilit că Guvernul şi Ministerul de Finanţe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar şi amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. În cererea de chemare în judecată, semnată de preşedinta instanţei, Lia Savonea, Înalta Curte susţine că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care deţin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Totodată, Instanţa supremă acuza Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat şi subminează legitimitatea instanţelor. În timpul desfăşurării procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate a unor articole din legea contenciosului administrativ, pentru a afla dacă o instanţă poate impune Guvernului alocări bugetare suplimentare şi dacă este constituţional ca instanţele să stabilească drepturi peste alocările bugetare stabilite prin lege. De asemenea, Guvernul a cerut şi sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, solicitând ca, până la o decizie a CJUE, procesul să fie suspendat. Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunţat că a decis sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu plata restanţelor salariale din zona de Justiţie. „De ce am fost nevoiţi să facem acest lucru? Pentru că instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice. Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului, instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanţele publice şi Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative”, declara Bolojan. Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanţelor, în luna martie, prevedea aproape 5 miliarde de lei (un miliard de euro) pentru Înalta Curte în 2026, o creştere de aproximativ 50% faţă de anul precedent. Sumele suplimentare erau destinate achitării unor drepturi salariale restante, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti. Restanţele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte şi Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor şi procurorilor cu 25%, pentru a se alinia unor decizii ale instanţelor. Majorarea se aplică retroactiv, începând cu anul 2018. Guvernul a decis însă amânarea unei părţi din aceste plăţi, redirecţionând fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD.

„Consiliul Politic al PSD a analizat astăzi situaţia critică în care a ajuns România în ultimele luni şi soluţiile pe care ni le-a propus prim-ministrul desemnat, Luca Niculescu, prin programul de guvernare. Am plecat de la un adevăr pe care toate partidele parlamentare responsabile l-au susţinut în aceste zile, şi anume salvarea economiei trebuie să primeze în faţa politicii. De aceea, România are nevoie urgent de un guvern funcţional. România are urgenţe economice vitale, de la asigurarea banilor în sănătate până la plata pensiilor şi a salariilor. Prelungirea crizei politice este calea sigură către un faliment naţional. Analizele Băncii Naţionale a României şi ale instituţiilor financiare internaţionale arată că România s-ar îndrepta cu viteza luminii spre prăpastie. Menţinerea Guvernului demis şi interimar Bolojan ar avea o notă de plată care ar îngenunchea şi ultima parte funcţională din economie”, a declarat liderul social-democraţilor, Sorin Grindeanu, la sediul central al PSD. El a adăugat că, fără schimbarea direcţiei, „vom asista la reducerea activităţii economice în România”, la creşterea cheltuielilor cu dobânzile şi deprecierea cursului, scrie Agerpres. „Suntem, în prezent, în imposibilitatea efectuării, aşa cum bine ştiţi, a rectificării bugetare şi a construcţiei bugetului pentru 2027 şi avem, de asemenea, întârzieri în absorbţia fondurilor europene. Aceasta este realitatea din datele pe care le avem noi astăzi şi de la aceste adevăruri dure plecăm. Totul în timp ce alţii fug de dezastrul pe care l-au produs. În aceste condiţii, PSD a luat decizia de a fi parte a soluţiei pentru ieşirea din acest blocaj naţional. Consiliul Politic Naţional a dat undă verde intrării PSD la guvernare, deoarece priorităţile solicitate de PSD se regăsesc în programul de guvernare al viitorului Cabinet Niculescu”, a afirmat Sorin Grindeanu. PSD propune în viitorul Guvern, condus de premierul desemnat Luca Niculescu, 11 miniştri. Aceştia sunt: * vicepremier şi ministru al Afacerilor Interne – Marian Neacşu * ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Florin Barbu * ministru al Sănătăţii – Alexandru Rogobete * ministru al Muncii – Florin Manole * ministru al Economiei – Daniel Zamfir * ministru al Justiţiei – Radu Marinescu * ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei – Alexandru Stoica * ministru al Transporturilor şi Infrastructurii – Ştefan Ovidiu Popa * ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor – Natalia Intotero * ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene – Mihai Ghigiu * ministru al Apărării Naţionale – Ştefan Radu Oprea Premierul desemnat este aşteptat să anunţe joi componenţa întregului Cabinet de miniştri, inclusiv propunerile pentru celelalte portofolii rămase: Finanţe, Afaceri Externe, Educaţie, Cultură. *** Premierul desemnat, Luca Niculescu, a anunţat deja că în cursul zilei de joi va depune la Parlament programul de guvernare şi lista Cabinetului de miniştri. „Joi depunem la Parlament programul de guvernare şi lista miniştrilor. România are nevoie de responsabilitatea noastră a tuturor pentru a avea instalat repede un Guvern care să lucreze pentru cetăţeni. Fac tot ce ţine de mine pentru asta”, a scris Luca Niculescu, marţi după-amiaza, pe pagina sa de Facebook. UDMR a anunţat că va vota viitorul Executiv şi programul de guvernare cu care va veni în faţa Parlamentului premierul desemnat, Luca Niculescu, indiferent dacă acel Guvern este unul tehnocrat sau format în jurul PSD. „Vom vota Guvernul şi programul de guvernare cu care va veni în faţa Parlamentului domnul Luca Niculescu, indiferent dacă acel Guvern este unul tehnocrat sau format în jurul PSD. În acelaşi timp, suntem pregătiţi să semnăm şi un acord de susţinere cu Luca Niculescu pentru toate proiectele guvernamentale începând cu rectificarea bugetară, cu legea salarizării, legea bugetului pentru anul viitor şi alte proiecte necesare relansării economice, stabilităţii fiscale şi acordarea ajutorului celor nevoiaşi, dacă premierul va cere sprijinul nostru şi va dialoga cu noi pe temele respective”, a precizat, marţi seara, pe pagina sa de socializare, liderul UDMR, Kelemen Hunor. Miercuri, Grupurile parlamentare ale PNL au hotărât să dea un vot în favoarea instalării Guvernului Niculescu, dar partidul să intre în opoziţie. Decizia finală va fi luată însă de Biroul Politic Naţional al PNL, după cum a anunţat purtătorul de cuvânt al liberalilor, Ionel Bogdan. „A fost o şedinţă de consultare a grupurilor parlamentare, iar în urma acestei şedinţe s-au dat trei voturi consultative: Partidul Naţional Liberal, având în vedere situaţia pe care România o traversează, va da un vot de instalare a Guvernului Niculescu pentru încheierea crizei politice; Partidul Naţional Liberal nu va intra într-un guvern cu Partidul Social Democrat, drept urmare va fi un partid de opoziţie; s-a dat şi un vot de principiu pentru posibilitatea încheierii unui acord cu premierul desemnat, nu un acord de coaliţie, ci un acord cu obiective clare”, a precizat Ionel Bogdan. Preşedintele Uniunii Salvaţi România, Dominic Fritz, a anunţat că va propune Comitetului Politic, în şedinţa de vineri, ca parlamentarii USR să nu voteze Guvernul Luca Niculescu. „Nevoia de stabilitate nu poate fi folosită ca să ne întoarcem la un guvern de risipă şi de protecţie pentru privilegiaţii PSD. Da, România are nevoie de un guvern. Mulţi îmi spun că sunt îngrijoraţi de preţuri, de rate, de siguranţa locului de muncă. Tocmai de aceea, nu le putem cere oamenilor să accepte orice guvern, cu orice preţ. Stabilitatea care ne este aruncată în faţă trebuie să se simtă în viaţa românilor, nu doar în liniştea baronilor care îşi pun oamenii să jefuiască – şi asta în timp ce capturează justiţia”, a scris liderul USR, miercuri seara, pe pagina sa de Facebook. *** Preşedintele Nicuşor Dan l-a desemnat lunea trecută pe Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, să formeze Guvernul, în urma noilor consultări care au avut loc la Palatul Cotroceni cu partidele şi formaţiunile parlamentare. Aceasta este a patra nominalizare de premier, după demiterea Guvernului Bolojan prin moţiune de cenzură pe data de 5 mai. Conform articolului 85 din Constituţie, preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. Articolul 103 din Legea fundamentală prevede că: „(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. (2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. (3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”. *** Pe 5 mai, după nici un an de la învestitură, Cabinetul condus de premierul Ilie Bolojan, susţinut iniţial de PSD, PNL, USR, UDMR şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, a fost demis printr-o moţiune de cenzură. Anterior, social-democraţii părăsiseră coaliţia de guvernare, ei fiind iniţiatorii moţiunii de cenzură, care a trecut de plenul reunit al Parlamentului cu voturile AUR. De peste cinci luni, Guvernul României este interimar. În această perioadă au avut loc mai multe încercări de formare a unui nou Executiv. La un an de la câştigarea mandatului de preşedinte (turul al doilea al alegerilor prezidenţiale – 18 mai 2025), Nicuşor Dan a fost nevoit pe 18 mai 2026 să se consulte din nou cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui prim-ministru. Câteva zile mai târziu, pe 4 iunie, şeful statului l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac candidat la funcţia de prim-ministru. Însă, pe 14 iunie, la zece zile de la desemnare, Eugen Tomac şi-a depus mandatul, fiind în imposibilitatea de a forma o majoritate guvernamentală. Tot în acea zi, Nicuşor Dan l-a desemnat candidat la funcţia de prim-ministru pe liberalul Adrian Veştea. Acesta s-a prezentat în faţa Parlamentului, pe 22 iunie, pentru votul de învestitură. A fost respins de Legislativ, cu 189 de voturi „pentru” şi 23 de voturi „împotrivă”, din totalul celor 212 voturi valabil exprimate. A doua zi, şeful statului a convocat o nouă rundă de consultări oficiale cu partidele politice parlamentare, dar nu a fost desemnat niciun candidat de premier, varianta conturată, după cum afirma preşedintele Nicuşor Dan, fiind a unui guvern minoritar. O nouă serie de consultări a avut loc abia la mijlocul lunii septembrie. Şeful statului i-a convocat pe 17 septembrie pe reprezentanţii partidelor politice parlamentare, încercând o nouă deblocare a situaţiei politice. În acea zi, l-a desemnat să formeze Guvernul pe liberalul Siegfried Mureşan, care a dus procedura constituţională până la capăt, numai că programul de guvernare pe care l-a propus şi lista de miniştri au fost respinse prin vot de Parlament pe data de 30 septembrie.

Elon Musk's system allows Kyiv to protect Ukrainian skies and effectively guide drones to Russian targets.

The 71-year-old Pope was diagnosed with lung cancer after the 90-minute procedure on Tuesday.

At least 350 Palestinian children currently face 'harsh conditions' in Israeli prisons.

Flooding left vehicles piled up and people stranded inside Sao Paulo’s Anhangabau tunnel.