Centrala nucleară Bushehr din sudul Iranului a fost lovită de un "proiectil" marţi seara, dar nu au fost raportate daune aduse infrastructurii sau răniţi, a anunţat miercuri Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), relatează Le Monde.

La patru ani de la invazia în Ucraina, acoperișurile clădirilor diplomatice ruse din Viena au redevenit ceea ce au fost în timpul Războiului Rece: platforme de interceptare a semnalelor (SIGINT) la scară continentală, scriu Financial Times și ORF.

Războiul din Iran provoacă perturbări serioase pe piața globală a îngrășămintelor și amplifică temerile privind înrăutățirea securității alimentare, scrie presa elenă. În centrul crizei se află Strâmtoarea Hormuz, prin care trece aproximativ o treime din comerțul mondial cu îngrășăminte. De la începutul conflictului, tranzitul a fost restricționat, în timp ce atacurile cu rachete și drone …

Pentagonul și alte țări occidentale și din Orientul Mijlociu se uită spre Ucraina, pentru a combate dronele iraniene. De astfel, Kievul a avertizat guvernele aliate timp de ani de zile să se pregătească pentru un nou tip de război, unul în care dronele ieftine, produse în masă, vor copleși atât tacticile, cât și economia apărării …

Volodimir Zelenski a confirmat că este pregătit pentru discuții cu Benjamin Netanyahu, după ce liderul israelian ar fi solicitat negocieri în ultimele zile. „Are ceea ce am nevoie și eu am ceea ce are nevoie”, a spus Zelenski, sugerând posibilitatea unui schimb de expertiză sau sprijin, mai arată Euronews. Interes pentru tehnologia ucraineană anti-drone Potrivit presei israeliene, interesul principal al Israelului vizează dronele interceptoare dezvoltate de Ucraina. Acestea sunt considerate eficiente și mult mai ieftine în combaterea dronelor iraniene. Ele s-au dovedit eficiente în conflictul cu Rusia, unde Ucraina a fost nevoită să contracareze atacuri frecvente cu drone Shahed de proveniență iraniană. Zelenski a subliniat limitele sistemelor tradiționale de apărare antiaeriană, inclusiv ale celor avansate. „Mii de rachete Patriot nu pot opri zeci de mii de drone Shahed”, a declarat liderul ucrainean. El a explicat că o dronă este de zeci de ori mai ieftină decât o rachetă de interceptare. Zelenski: ucraina își exportă expertiza militară Președintele ucrainean a precizat că Kievul a trimis deja echipe de experți militari în state din Golf, precum Qatar, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită. De asemenea, Ucraina ar fi oferit sprijin inclusiv pentru protejarea bazelor americane din Iordania. Fostul președinte american Donald Trump a negat existența unei astfel de solicitări. Relațiile dintre Kiev și Tel Aviv au fost, până acum, limitate. Zelenski și Netanyahu s-au întâlnit o singură dată de la începutul invaziei ruse din 2022. S-a întâmplat în cadrul  Adunării Generale ONU din 2023. Deși Israelul a oferit sprijin umanitar, nu a impus sancțiuni Rusiei și a menținut relații diplomatice cu Moscova, ceea ce a complicat cooperarea militară cu Ucraina.

Escaladarea conflictului din Iran a determinat creșterea prețurilor la combustibili în toată Europa, dar Germania a resimțit acest lucru mai acut decât majoritatea țărilor: benzina a crescut cu aproape 5% în ultimele săptămâni, cu mult peste media UE, scrie Euronews. Contrastul cu țările vecine este izbitor. Franța și Austria au înregistrat creșteri de aproximativ 2%, Estonia 3,6%, Luxemburg 3,5%, în timp ce Slovacia și Ungaria au înregistrat creșteri de doar 0,1%. Comisia Europeană, care publică date săptămânale în Buletinul său petrolier, a semnalat creșterile deosebit de abrupte din Germania, Țările de Jos, Danemarca și Finlanda. Șoferii olandezi plătesc în prezent cele mai mari prețuri la benzină din Europa, cu o medie de 2,17 euro pe litru săptămâna trecută. Germania se află la mică distanță, cu 2,08 euro, iar Finlanda se situează, de asemenea, în partea superioară a clasamentului, remarcându-se atât prin prețul ridicat al motorinei, cât și al benzinei. De unde provin aceste diferențe de preț? Cea mai mare diferență se datorează structurilor naționale de impozite și taxe. Germania percepe în mod tradițional taxe energetice mai mari asupra combustibililor fosili, atât din motive de mediu, cât și pentru a finanța infrastructura, în timp ce taxează și consumul de CO2, ceea ce se reflectă în costurile totale. Rezultatul este că germanii plătesc automat mai mult atunci când prețurile cresc. În multe alte țări europene, TVA-ul, taxele pe petrol și pe CO2 sunt structural mai mici. Cu toate acestea, recentul val de creșteri a fost considerat disproporționat de guvernul german, care a înființat un grup de lucru al coaliției pentru a analiza ce se poate învăța de la partenerii din UE. Unele țări au luat deja măsuri. Croația și Ungaria au introdus ambele plafoane de preț la benzinării. În Croația, prețurile au crescut inițial cu aproximativ patru cenți pe litru, dar plafonul va limita creșterile ulterioare și va fixa prețurile la 1,50 euro pe litru începând cu 23 martie. În Ungaria, benzina este plafonată la 1,51 euro, iar motorina la 1,59 euro, deși măsura se aplică doar rezidenților, ceea ce înseamnă că turiștii cu plăcuțe de înmatriculare străine vor plăti mai mult. În Austria se aplică o regulă diferită privind prețurile: benzinăriile au voie să-și majoreze prețurile doar o dată pe zi, la prânz. Pe de altă parte, reducerile sunt posibile în orice moment. Acest lucru face situația mai clară și mai transparentă, dar rămâne de discutat dacă acest lucru duce într-adevăr la prețuri mai mici la benzină. Politicienii critică companiile petroliere Ministrul economiei, Katherina Reiche, a criticat prețurile combustibililor pentru că au crescut rapid pe fondul costurilor ridicate ale materiilor prime și apoi au scăzut doar lent, afirmând că guvernul dorește să „spargă acest mecanism”. Ea a propus limitarea stațiilor de benzină la o singură majorare de preț pe zi. Conducerea mașinii face parte din viața de zi cu zi a majorității germanilor, atunci când se deplasează la serviciu, fac cumpărături sau duc copiii la școală, astfel încât presiunea asupra guvernului de a acționa a crescut. Un grup de lucru convocat ca răspuns la această situație s-a reunit luni sub președinția lui Sepp Müller, care a acuzat ulterior companiile petroliere de „speculații cu prețurile”.

Volodimir Zelenski a declarat că este dispus să discute cu premierul israelian Benjamin Netanyahu despre expertiza Kievului în interceptarea dronelor iraniene, într-un moment în care conflictul din Orientul Mijlociu se intensifică, transmite Euronews citat de Mediafax. Volodimir Zelenski a confirmat că este pregătit pentru discuții cu Benjamin Netanyahu, după ce liderul israelian ar fi solicitat […] © G4Media.ro.

Joe Kent, directorul Centrului Național de Combatere a Terorismului, a devenit marți primul oficial de rang înalt din Administrația Trump care demisionează în semn de protest față de războiul cu Iranul, susținând că această țară nu reprezenta „nicio amenințare iminentă pentru națiunea noastră.” Plecarea șefului NCTC este semnificativă mult dincolo de o schimbare de personal […] © G4Media.ro.

 Războiul din Iran începe să lovească dur economia reală din Europa, punând sub presiune industriile care depind masiv de energie. Costurile la gaze cresc accelerat, lanțurile de aprovizionare sunt afectate, ...

 Creșterea economică din Europa a accelerat ușor în 2025, însă tabloul general rămâne puternic fragmentat. În timp ce unele economii au avansat solid, altele abia au reușit să se miște, pe fondul presiun...

„În ceea ce priveşte cererile de plată, sper să vă dau această veste care este importantă şi m-aţi mai auzit spunând vom avea 3 miliarde de euro încasate pentru cererile 3 şi 4 pe care sperăm să avem aprobarea cât de curând. Sunt nişte măsuri în implementare în zona de energie, care ţin de decizia care a fost luată de Guvern legată de decarbonizare şi care acum sunt pe ultima sută de metri, iar cealaltă măsură, pe care colegii de la Finanţe o ştiu foarte bine, pe care o mai avem de bifat este adoptarea bugetului, pentru că avem jalonul de bugetare verde inclus în cererea de plată 4. Cu aceste lucruri, noi suntem practic închişi cu cererea de plată 4 şi gata să putem obţine finanţarea pentru 3 şi 4. Vă asigur că eforturile – şi ale mele şi ale întregii echipe şi ale întregului Guvern şi, sper eu, ale întregii societăţi – vor fi astfel încât să nu pierdem niciun ban nerambursabil sau să ne concentrăm pe obţinerea banilor nerambursabili din PNRR şi evident să ne ducem proiectele până la capăt”, le-a transmis Pîslaru parlamentarilor, scrie Agerpres. Acesta a subliniat conlucrarea bună între ministerul pe care îl reprezintă şi Ministerul Finanţelor în procesul de renegociere a PNRR, remarcând totodată că România are prevăzute în bugetul pe 2026 fonduri în creştere pentru investiţii, deşi se află în proces de ajustare fiscal-bugetară. „Cred că unul dintre atuurile acestei guvernări a fost faptul că cele două ministere – Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Finanţelor – au lucrat mult mai bine ca în trecut, pentru că raportarea între noi n-a mai fost că un minister contractează bani şi alt minister ţine robinetul, ci mai degrabă că am încercat să lucrăm împreună şi la renegocierea PNRR, şi la modul în care am trecut practic investiţii de pe fonduri naţionale pe fonduri europene, şi la modul în care ne-am asigurat după aceea că şi proiectele care au ieşit din PNRR s-au regăsit apoi pe Politica de Coeziune şi le-am recuperat pe fonduri europene în alte surse. Şi cumva aş vrea să vă spun (…) şi astea sunt nişte cifre importante, că noi practic am avut un transfer important în structura investiţiilor de pe fonduri naţionale pe fonduri europene şi asta a ajutat foarte mult şi la bugetul anterior (…) şi mai ales pentru bugetul de anul acesta. Mi se pare absolut remarcabil faptul că noi suntem acum cu ajustare fiscal-bugetară în paralel cu investiţii care sunt în creştere şi ştiţi din structura bugetului acest lucru, iar acest lucru este posibil numai pentru că avem o sumă de circa 10 miliarde de euro pe PNRR şi o sumă de peste 5 miliarde de euro pe Coeziune pe care o vom absorbi în acest an”, a susţinut ministrul. Potrivit acestuia, după cererile 3 şi 4, România va mai încasa peste un miliard de euro pentru cererea 5, iar decontul final va fi pe 31 august. „Foarte important de spus că, practic, în acest moment, odată ce am încasat şi cele 3 miliarde aferente cererilor 3 şi 4, intrăm pe ultima turnantă, unde vom mai avea o cerere mai mică, 5, de un miliard şi un pic, şi după aceea decontul final vine pe 31 august pe PNRR, unde avem într-adevăr o cerere foarte mare, de 8,8 miliarde, care este o cerere crucială pentru România, de aceea avem nevoie de mobilizarea aceasta totală”, a adăugat Dragoş Pîslaru. Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a fost prezent marţi seara la dezbaterile pe marginea proiectului de buget pe 2026 din comisiile reunite de buget-finanţe.

Benzinăria Petrom de pe strada Braşov din Sectorul 6, Bucureşti, monitorizată de noi în mod tradițional, afișa în dimineața zilei de 18 martie un preț al benzinei standard de 8,690 lei pe litru și un preț al motorinei standard de 9,25 lei pe litru. Așadar în această dimineață, prețul benzinei a crescut cu 10 bani pe litru în stațiile liderului pieței, iar prețul motorinei a crescut cu 15 bani pe litru. Așadar, încă o scumpire mare. Modificările de preț în celelalte lanțuri de distribuție sunt în general identice cu cele de la Petrom. Ultima scumpire a avut loc acum ieri, când prețurile au crescut la fel de mult ca și acum: 10 bani pe litru la benzină și 15 bani pe litru la motorină. Este a zecea scumpire din luna martie, iar creșterile de preț din această lună vin după cele nouă scumpiri consecutive din luna februarie. În această lună, ca urmare a efectelor războiului din Orient, benzina s-a scumpit cu 64 de bani pe litru iar motorina cu 1,01 lei pe litru. Iată cum au evoluat prețurile în benzinăriile Petrom, în ultima lună 18 martie: Scumpire cu 10 bani pe litru la benzină și cu 15 bani pe litru la motorin 17 martie: Scumpire de 10 bani pe litru la benzină și 15 bani pe litru la motorină 14 martie: Scumpire cu 9 bani pe litru la benzină 13 martie:Scumpire cu 9 bani pe litru la motorină 12 martie: Scumpire cu 9 bani pe litru, și la benzină și la motorină 11 martie: Scumpire cu 1 ban pe litru la benzină și 2 bani pe litru la motorină 10 martie: Scumpire cu 10 bani pe litru la benzină și 15 bani pe litru la motorină 6 martie: Scumpire cu 9 bani pe litru, la motorină 5 martire: Scumpire cu 9 bani pe litru, și la benzină și la motorină 4 martie: Scumpire cu 15 bani pe litru, și la benzină și la motorină 28 februarie: Scumpire cu 3 bani pe litru la benzină și cu 5 bani pe litru la motorină 25 februarie: Scumpire cu 3 bani pe litru, și la benzină și la motorină 24 februarie: Scumpire cu 6 bani pe litru, și la benzină și la motorină 20 februarie: Scumpire cu 5 bani pe litru, și la benzină și la motorină 18 februarie: Scumpire cu 2 bani pe litru, și la benzină și la motorină Nu sunt înțelegeri la preț între companii Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat ieri  că instituția pe care o conduce nu a identificat practici anticoncurențiale pe piața carburanților. „Prețurile au crescut, e foarte rău asta, dar au crescut datorită crizei internaționale. Nu au crescut mai mult în România decât în alte țări din Uniune, din contră, au crescut mai puțin”, a spus Chirițoiu. „Nu am depistat înțelegeri sau comportamente coordonate între companiile din România, dar monitorizăm situația și, dacă apar indicii de speculă în acest sens, spre exemplu cineva vrea să creeze o penurie în piață și să profite de ea, dacă apar înțelegeri între companii care să ducă la creșterea prețurilor peste ceea ce vedem în jur, atunci o să intervenim”, a spus șeful Concurenței. Cum s-ar putea interveni pe prețul carburanților Scriam ieri că  șefii OMV și OMV Petrom a avut discuții la Palatele Vuctoria și Cotroceni, discuții care erau programate de mai multă vreme, dar s-a ajuns inevitabil și la subiectul prețurilor la carburnați. Nu a reieșit încă o concluzie clară, referitor la o anumită măsură stabilită, dar s-au desprins câteva direcții de acțiune. Referitor la prețuri, ar fi fost discutate două principii. Unul ar fi ca, după ce se face un calcul cu cât au crescut încasările statului din TVA aplicată la prețul mai mare, să se aplice o reducere identică la acciză, iar situația cu sumele exacte să fie actualizată lunar. Astfel, efectul ar fi neutru pentru buget: nu pierde bani, dar nici nu încasează mai mult. Al doilea ar fi o potențială reducere cumulată de preț, aplicată și de companie și de stat, măsură care este avută acum în vedere și de ministrul Energiei și care s-a mai practicat în criza din 2022, atunci când statul a acceptat o scădere cu 25 de bani pe litru la carburant, dacă și vânzătorii de carburanți vin ciu o reducere identică. În întâlnirea de azi de la Guvern nu s-au discutat sume, ci doar principiul. Referitor la evoluția prețurilor, potrivit surselor noastre, oficialii ar fi fost înștiințați de conducerea Petrom că nu mai poate fi susținută foarte mult timp politica actuală de creștere moderată a prețurilor – și pemierul declarase public că, la noi, creşterea de preţuri este mult mai mică decât cea a cotaţiilor internaţionale sau cea vizibilă la pompele din vestul Europei – dacă situația de pe piețe nu se îmbunătățește pentru că nu mai poate fi ignorat efectul creșterii cotațiilor de produsele petroliere. Înainte de discuția de acum, săptămâna trecută, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, ar fi emis dela un proiect de OUG prin care se instituia o plafonare a prețurilor la carburanți, dar cu care încă Bolojan nu a fost de acord.  

King Felipe appears to have helped thaw frosty relations with Mexico while reviving a fierce debate over events 500 years ago.

Italy is one of nine EU countries urging the European Commission to act over the Arctic Metagaz, drifting out of control in the Mediterranean Sea.

US President Donald Trump delays his trip to Beijing while also seeking China's help to reopen the Strait of Hormuz.

Sean Penn was gifted an ‘Oscar’ made of Ukrainian railway metal after he skipped the Oscars to visit war-torn Ukraine.